"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Angela Furtuna

Categorie: Angela Furtuna

Ziua când unor victime ale genocidului din Transnistria nu li se mai recunoaște, în arhive, condiția deportării. Între acestea, emblematic și scandalos, este Cazul NORMAN MANEA

Categorie: Angela Furtuna

Răsfoind pagini vechi de istorie românească, iată unul din primele modele politice care aveau să construiască ideea de unitate a românilor, premergând Marea Unire...Zice cronicarul, asupra realităților din Țara Românească:

Categorie: Angela Furtuna

Mihai Eminescu, așa cum îl percepem astăzi, a fost adesea deformat de filtrele ideologice și cenzura regimurilor totalitare. Acestea au produs, de-a lungul timpului, prin presiunea mitizării, imposturi de durată și mutații adânci în conștiința publică; majoritatea vin, cel mai recent, din perioada dictaturii comuniste, care s-a bazat mult pe uitarea organizată și pe falsificarea istoriei.

Categorie: Angela Furtuna

Pe 30 august, Anna Stefanova Politkovskaya, născută în 1958 la New York ca fiică a unui diplomat sovietic-ucrainean acreditat la ONU, ar fi împlinit 60 de ani. Dar a murit la numai 48 de ani. În octombrie 2006 a fost asasinată de un ucigaș plătit, fiind găsită decedată în fața liftului locuinței sale, alături de un pistol Makarov și patru gloanțe. Cu numai o lună mai devreme, îi apăruse cartea "Dureroasa Rusie", concepută ca un veritabil rechizitoriu al politicii lui Vladimir Putin.

Categorie: Angela Furtuna

In Memoriam Václav Havel

(5 octombrie 1936, Praga – d. 18 decembrie 2011, Hradecek)

Categorie: Angela Furtuna

„A fost odată un bacil revoluţionar”

 

 

          Este firesc să ne alarmeze dezastrul. Mai ales atunci când acesta cuprinde și antrenează spre autodistrugere România. În toiul acțiunilor politice debusolate și distructive, se cere din nou prezența intelectualilor lucizi și onești de partea poporului și a interesului național. Apelul la spiritul critic și la resursele intelighentziei românești – redusă numeric și firavă sub aspect civic și etic - este necesar și binevenit. Într-un studiu mai vechi, publicat acum 10 ani, mă preocupam de această temă. Ea a redevenit, brusc, actuală, urgentă, poate salvatoare.

Categorie: Angela Furtuna

URNELE FUNERARE, PATRIA, CĂRȚILE ȘI GOLGOTA

 „E oare mai bine să-ţi petreci viaţa având dreptate împotriva tuturor, sau greşind alături de toţi?”(Monica Lovinescu)

 

 Drumul de la inocența copilăriei la urna funerară și la pagina de carte a fost, pentru Monica Lovinescu, o Golgotă.

 

La numai cîţiva kilometri de Suceava, în uluitorul orăşel Fălticeni, Monica Lovinescu petrecea în fiecare an al copilăriei câte o lună de vară „doar cu tata”, iar tot ce îşi aminteşte mai târziu Marea Doamnă a Literaturii Române în legătură cu acest spaţiu şi acest timp al vieţii sale este faptul că „era fabulos”. Prin ochii tatălui ei, criticul si scriitorul Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu a descoperit lumea creștină a Moldovei de Nord şi a Bucovinei, lumea românescă şi, foarte devreme, cea mai frumoasă dintre lumi, adică lumea literaturii, circumscrisă Iașului, Junimii.

Categorie: Angela Furtuna

În ultima vreme, când spunem stilul românesc, merită să reflectăm la dovezile din ce în ce mai numeroase care definesc un anume mod de audodevorare și de autodistrugere ce pare a defila pe vehicol de incocență mascată, odată cu suita de eșecuri politice, de-a lungul istoriei noastre. Asistăm la o sinucidere cosmetizată în glorie. Pe scenă, se joacă o piesă despre eroii fără nume de ieri, dar în tot acest timp, după cortină, artizanii prăbușirii actuale dansează cot la cot cu păpușarii viitorului sumbru.

Categorie: Angela Furtuna

Probabil sunt treizeci și cinci de ani, dacă nu mai mult, de când am avut pentru prima oară visul de care vă voi vorbi în cele ce urmează. Unul dintre acele vise care au menirea să-și hipnotizeze autorul, adoptându-l ca pe un animal de companie. Dar nu cu scopul de a-l alina, ci de a-l pedepsi. Prin memoria care nu iartă și nu repară.

Categorie: Angela Furtuna

30 de ani de la moartea scriitoarei cu origini bucovinene  Rose Ausländer (1901, Cernăuți-1988, Düsseldorf)

 

Am respirat solitudinea Trandafirului Nimănui într-un cimitir din Düsseldorf. Am găsit-o pe Rose parcă mai singură ca niciodată. Dar împăcată. Îmi semăna. Liniștea, ordinea germană perfectă, aura geniului, toate amprentele vieții de acum se structuraseră în nemurire, după ani de zbucium petrecuți de autoare între România, Statele Unite, Ungaria, Austria și Germania, finalmente în azilul Nelly Sachs. Acolo, în ritmul Rinului când străbate văile Düsseldorfului, odihnește o mare poetă de limbă germană și engleză, de origine bucovineană, născută la Cernăuți, cunoscută ca Rose Ausländer (născută Rosalie Beatrice Ruth Scherzer).