Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
(Cu ce pret?)
Nu ce vom obtine conteaza, spune intelepciunea lui Dumnezeu, ci cui ne inchinam. Si daca am realizat ceva, care este pretul?
Suntem atat de incatusati in timp incat urma trecerii noastre o marcam intotdeauna in expresia unei pierderi iremediabile insumata in timpul care a trecut. Ne trecem regretand ca nu am burdusit clipele abia trecute cu mai mult din prezenta noastra, ca am lasat in urma prea putin pentru o eulogie impresionanta si ca in galaxia aceasta de colb am stralucit atat de putin pntru a misca cat de cat balanta prestantei. Asa de scumpa ne este privirea admirativa a aproapelui incat nici un efort nu ni se pare prea mic pentru a o atrage. Modul acesta desert de a gandi si de a-ti randui viata conform acestui gand noi o numim, tragic dar adevarat, “relizare”. Persoana “realizata” este un exemplu de urmat, statutul ei este o tinta demna de atins si depasit.- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
(Cealaltă parte a ecuaţiei)
Care pierderi? Câte din ele pot fi puse în balanţă şi să nu cântărească infinit mai uşor decât adevărul pe care te pune faţă în faţă cu Creatorul tău prin cunoaşterea Lui în mireasma cerească a unei vieţi încununate de izbânzi eterne.
Capacitatea fiinţei umane de a se adapta circumstanţelor extreme este mai mult decât uimitoare. Te întrebi cât, dincolo de puterea lui, poate sa accepte omul pe umeri, să poarte cu stoicism şi să invingă? Oricât vei încerca să pui şi să adaugi de cealaltă parte a ecuaţiei tot va rămâne ceva care va mai trebui adăugat.
- Detalii
- Scris de: Melania Cuc
- Categorie: Slavomir Almajan
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
Omul, în esenţa lui, este predestinat convieţuirii cu taina şi se manifestă, în mod ideal, cu deschiderea absolută, cu desprinderea de centrul lui de greutate şi, asemenea unui ghem în care capătul de dinlăuntru nu există, el se risipeşte, se desface în imensitatea tainei contopindu-se cu ea într-o armonie nepământească.
Hmm… Poate că văzusem de mult lucrurile acestea, întâmplări undeva, cândva, deci în spaţiu şi timp, întâmplări care par a continua lanţul urmărilor în chiar dincolo de dincolo. Să fie doar febra imaginaţiei cea care mă duce în acest labirint al mirărilor? Imposibil! Să fie doar generozitetea mea în relaţie cu taina? S-ar putea dar cred că este cu mult mai mult decât atât.- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan
“In credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat ce bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ. Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii” (Evrei 11:13,14)
Gândul de a scrie despre pierderi mi-a venit sau mai degrabă m-a izbit după ce am văzut câteva cazuri concrete de oameni încercaţi până în miezul fiinţei lor de împrejurări care păreau a veni de niciunde şi a nu avea nici un alt scop în afara aceluia de a distruge, de a dărâma, de a ucide...
- Detalii
- Scris de: Slavomir Almajan
- Categorie: Slavomir Almajan