Cand privesc pretul nemasurabil al zilei, clipele care se scurg prin clepsidra fiintelor noastre obosite de asteptari, dincolo de ritualul de automultumire al limbii cu care ne vorbim noua insine,  vad un ocean de intrebari la care nu am avut nici puterea, nici vointa de a raspunde, si poate ca, dincolo de frica de a accepta raspunsurile, este frica de a ma pune fata in fata cu o realitate pe care totusi doream s-o accept…  Da, realitatea propriei noastre treceri inspre un glorios altceva, cu picioarele puternic infipte intr-un prezent mai mult decat dureros. 

Deschidem usi,una cate una, apoi alergam in alta parte, deschidem alte usi si, dupa ce aruncam o privire scurta inlauntru, alergam mai departe si deschidem alte usi... Suntem, parca, intr-un travaliu de o intensitate inimaginabila incercand sa cuprindem cat mai mult intre doua felii de timp, incercand cu disperare sa nu rostim aceleasi cuvinte despre lucrurile care serepata zi de zi intr-o monotonie implacabila. Cate usi am deschis si cate priviri am risipit inspre acelasi launtru?

Trebuie sa existe undeva, imi spuneam, un loc, un principiu, o idee, ceva care sa lege numele lucrurilor si intruparea lor, in ceva mai mult decat o suma de entitati, un ceva unic inexpicabil, poate, ceva care sa lege sunetul, culoarea, miresmele si forma. De fapt imi place sa cred ca toate acestea pot coexista pana la a imparti aceeasi respiratie. Merg si mai departe in a crede ca de fapt aceasta inefabila realitate a frumosului exista, ba mai mult: exista pentru noi! Trebuie doar ca nelinistea si nesomnul cautatorului acesteia s-o dezveleasca…

Acum, spuneti-mi, pana unde ne va mai duce nepasarea? Ce scuze vor mai putea fi rostite? Atat de profund ma tulbura gandul odioasei noastre nepasari incat nu este destul plumb in univers care sa apese cerul peste noi. Imensitatea poverii care trebuia sa ne fie usoara si n-am purtat-o, harul jugului lui Cristos care trebuia sa ne fie bun si totusi nu l-am luat asupra noastra vor reverbera prin vesnicie in greutatea unei pierderi neexprimabile.