"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

„Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Noe: „Sosit-a înaintea feţei Mele sfârşitul a tot omul, căci s-a umplut pământul de nedreptăţile lor, şi iată Eu îi voi pierde de pe pământ. Tu însă fă-ți o corabie de lemn de salcâm. În corabie să faci despărţituri şi smoleşte-o cu smoală pe dinăuntru şi pe din afară” (Facere 6, 13-14).

„Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru”
(Rom. 6, 23).
„… Pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi nici porţile iadului nu o vor birui”
(Matei 16, 18).

 

„Iar oamenii s-au mirat, zicând: Cine este Acesta că şi vânturile şi marea ascultă de El?” (Matei 8, 27).

 

„Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.” (Isaia 7, 14)

„Un glas strigă: „În pustiu gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru.” (Isaia 40, 3)

„Bucură-te foarte, fiica Sionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept și biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei.” (Zaharia 9, 9)

„Că, iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi cărturarilor; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor.” (Marcu 10, 33)

„Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus.” (Marcu 16, 6).

 

Așa prevestea Domnul Dumnezeu prin proorocii Isaia și Zaharia în Scripturile de mai sus, nașterea lui Mesia Hristos din Fecioară și despre Înaintemergătorul Domnului și de intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, spre sfârșitul misiunii Sale mântuitoare în lume, zicând: „Un glas strigă: „În pustiu gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru” (Isaia 40, 3). „Bucură-te foarte, fiica Sionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept și biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei.” (Zaharia 9, 9)

„Apoi a grăit Domnul cu Moise și Aaron în pământul Egiptului și le-a zis: Luna aceasta să vă fie începutul lunilor, să vă fie întâia între lunile anului. Vorbește deci la toată obștea fiilor lui Israel… În luna a zecea a lunii acesteia să-și ia fiecare din capii de familie un miel…” (Ieșire 12: 1-3)

„Și când vă vor întreba copiii voștri: Ce înseamnă rânduiala aceasta? Să le spuneți: Aceasta este jertfa ce o aducem de Paști Domnului…” (Ieșire 12: 26-27)

„Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios, ci credincios” (Ioan 20:27).

„Iar credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute. Prin ea cei din vechime au dat buna lor mărturie” (Evrei 11:1-2).

„Căci Hristos, încă fiind noi neputincioşi, la timpul hotărât a murit pentru cei necredincioşi” (Rom. 5:6).

Marele Dumnezeu și Mântuitor al nostru Iisus Hristos (cf. Tit. 2:13) a zis Apostolului Său Toma: „Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fii necredincios, ci credincios” (Ioan 20:27), a opta zi după Înviere, când a intrat, iarăși, la apostoli prin ușile încuiate, zicându-le: „Pace vouă!” (cf. Ioan 20:26), după care l-a invitat pe Toma să se convingă de Adevărul Învierii Sale, precum a voit el, prin vedere și pipăire (cf. Ioan 20:25). După ce Toma a văzut și a pipăit a exclamat dumnezeirea lui Iisus Hristos, zicând: „Domnul meu și Dumnezeul meu” (Ioan 20: 28). Răspunsul Domnului a fost, fericind pe toți din toate vremurile și din toate popoarele care „n-au văzut și au crezut”, când a zis: „Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!” (Ioan 20:29)

„Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.

„Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus” (Matei 1:25)

„Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1:30-3)
„Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea" (Luca 1:38).

DRUMUL CRUCII - VIA DOLOROSA

„Şi îndată dimineaţa, arhiereii, ţinând sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul şi legând pe Iisus, L-au dus şi L-au predat lui Pilat
(Marcu 15:1)
„Şi ducându-Şi crucea (Iisus) a ieşit la locul ce se cheamă al Căpăţânei, care în evreieşte se zice Golgota. Unde L-au răstignit, și împreună cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus” (Ioan 19:17-18).

Ce am văzut la Ierusalim și în Țara Sfântă, Israel, între 10 și 23 Februarie, 2011, se poate prezenta pe două linii: linia spirituală sau duhovnicească și linia istorică și geografică. Linia spirituală, nu se poate înfățișa îndeajuns în cuvinte, deoarece simțămintele depășesc cuvintele, sărace în exprimare, când ajungi la locurile harice unde Domnul Iisus a plătit, prin suferință, prețul răscumpărării neamului omenesc. Dar pe linia istorică și geografică poți vorbi și scrie în cuvinte fără să mai termini, pentru că în Israel Dumnezeu a săvârșit atâtea lucrări pentru mântuirea lumii întregi, după cum arată martorului ocular, Sf. Apostol și Evanghelist Ioan, care spune: „Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris! Amin”. (Ioan 21:25)

Domnul Iisus Hristos S-a născut „ca să crească și să ne mântuiască” cum ne revelează Colinda și Scriptura care zice: „Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut” (Matei 18:11).

Da, omenirea întreagă era pierdută în moartea păcatelor, iar renașterea și mântuirea ei se putea face numai prin nașterea lui Hristos, Mesia chip luminos! Vremea nașterii Domnului Iisus Hristos, Mesia cel făgăduit ca Mântuitor, a avut loc la „plinirea vremii”, după Scriptura ce zice: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege” (Galteni 4:4), ca să „răscumpere” omenirea de sub „blestemul Legii” și să „dobândească înfierea” (cf. Gal. 3:13 și 4:5). Iar „plinirea vremii” a fost când omenirea a ajuns la concluzia că, nu se poate salva singură din robia păcatului și a morții decât, prin venirea miraculoasă a lui Dumnezeu, în persoana divină-umană a lui Mesia Hristos Iisus.

„Iar Samuel i-a zis (regelui Saul): Rău ai făcut că nu ai împlinit porunca Domnului Dumnezeului tău, care ți s-a dat, căci ar fi întărit Domnul domnia ta peste Israel de-a pururi. Acum însă nu va dura domnia ta. Domnul Și-a ales un om după inima Sa; și Domnul Îi va porunci să fie rege peste tot poporul Său, fiindcă tu n-ai păzit ceea ce ți-a poruncit ție Domnul” (1 Regi 13:13-14)


„Domnul a zis către Samuel: „Până când te vei tângui tu pentru Saul, pe care l-am lepădat, ca să nu mai fie rege peste Israel? Umple cornul tău cu mir şi du-te, că te trimit la Iesei Betleemitul, căci dintre fiii lui Mi-am ales rege” (1 Regi  16:1).

„Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu” (Luca 14:27).


„Ce bine e Crucea întreagă s-o porți! „… El, din lume, ne-a așteaptă la fel, cu Crucea întreagă să mergem spre El…” (de poetul creștin, Costache Ioanid).

 


Cu adevărat, ne vestește Mântuitorul Iisus Hristos, că cine nu-și poartă crucea lui și nu-L urmează pe El nu poate fii ucenicul Lui. Iar în altă Scriptură zice: „Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10:38). Ambele Scripturi revelează salvarea omului prin urmarea lui Hristos cu purtarea Crucii, despre care Mântuitorul ne-a prevenit când a zis: „Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea. (Ioan 16:33). Îndrăznirea purtătorului de Cruce în necazurile și suferințele lui, trebuie să constea în credința că, Iisus din biruința Lui dă și fiecărui purtător de Cruce biruința, precum i-a dat omului și învierea din moartea păcatelor din Învierea Lui.

„Daţi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate, căci aceasta este voia Lui întru Hristos Iisus, pentru voi.” (Filip.5:18).

„Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.” (Ieşire 24,4).

 

„Iosua a ridicat şi el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor care duceau chivotul legământului; şi ele au rămas acolo până în ziua de azi.” (Iosua 4,9).