"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Linia lui Hristos prin istoria omenirii (Ier.22:30).

De vei întreba un specialist în pomicultură de ce fruct anume are caracteristicile pe care le are, el nu va începe analiza fructului începând de la pieliţa cu care-i acoperit, ci de la sâmburele pe care-l are, ce ascunde în el un complex neimaginat de informaţii, lucruri care vor da naştere unui anumit pom, care va da anumite fructe, alimentate într-un anumit fel; nu ca toţi ceilalţi pomi fructiferi. Tot aşa, în „sâmburele” adevărului în care trăim se ascunde duşmănia răului împotriva binelui şi legile spirituale care pot influenţa desfăşurarea întregii istorii a omenirii şi care, indirect, atrage implicarea întregii naturi.

Responsabilităţile în familie - 2                 
b. Copiii în familie.
            
Câtă muncă trebuie să fi depus Avram personal, cât şi Sara pentru ca fiul lor să fie ascultător! Acest lucru poate fi văzut când Isaac, la vârsta de aproximativ 30 de ani, urcă muntele cu lemnele în spate pentru a fi junghiat de tatăl său şi ars ca jertfă. Ajunşi sus, tatăl său l-a legat. Cu toată oboseala adunată, prin urcarea muntelui, Isaac ar fi putut scăpa din mîna bătrânului de 130 de ani, dar s-a supus. Până azi, în tradiţia ebraică se spune că viaţa omului aparţine lui Dumnezeu. Să se ajungă până aici, Avraam a dovedit responsabilitate de tată şi Sara, responsabilitate de mamă.

V. DEUTERONOM (21:18-21)
Responsabilităţile în familie -1
    a. Soţul şi soţia lui

    Dintotdeauna oamenii au privit familia din exterior, nu din punctul de vedere al lui Dumnezeu. De aceea s-a ajuns până la monstruzităţi imorale, cum ar fi căsătoria dintre doi bărbaţi, sau două femei. Azi a devenit popular, atât între femei cât şi între bărbaţi, ca femeia să fie privită egală cu bărbatul în sensul responsabiltăţilor de familie. Dumnezeu, însă, nu a lăsat lucrurile aşa. În sensul acesta aş cere cititorului să răspundă întrebării: