Conform calendarului gregorian, suntem în al doilea an, 2021, al deceniului al treilea (1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2029) al secolului XXI (1 ianuarie 2001 – 31 decembrie 2100). Deceniul curent ne-a adus și ne aduce surprize peste surprize. Scriam în ediția din ianuarie 2021 examenul dat de bisericile de pe tot globul, în primul an al deceniului al treilea, acceptând sau nu distanțarea socială impusă de guvernele lumii sub pretextul protejării de pandemia COVID-19. Încă sunt biserici care nu se mai adună împreună de un an de zile. Ce trist! A fost și este un semnal de alarmă pentru vremurile ce le trăim.
După un an de zile, de pandemie, în 2021, în aceiași lună februarie, un alt semnal de alarmă a venit pe neașteptate ca să ni se arate din nou, că oricât de avansată e știința, ori câte informații le primim prin sateliți, când Domnul îngăduie, lumea poate fi paralizată și pământenii experimentează strâmtorări anunțate ca semne ale vremurilor din urmă. (Luca 21). Analizăm, pe scurt aspecte ale strâmtorării, imposibilității de mișcare, generate în februarie 2021 de vortexul neobișnuit de la Polul Nord.
Am scris la această rubrică că în ultimii peste 20 de ani, polul magnetic nordic s-a mișcat mult mai rapid, plecând din nordul Canadei, peste Oceanul Arctic către Siberia. Polul nord magnetic, s-a deplasat din 1900 până în 2000 (100 de ani) aproape echivalent cu deplasarea din 2000 până acum în anul 2020 (20 de ani). Cu o sută de ani în urmă, polul era situat în apropierea coastei nordice a Canadei. A trecut linia internațională de date, linia imaginară care trece prin Oceanul Pacific de la Polul Nord la Polul Sud, în
2017. În februarie 2019, polul magnetic nordic s-a aflat în mijlocul Oceanului Arctic și se îndrepta spre Rusia.
Mișcarea Polului Nord în mod exagerat ar putea duce chiar la inversarea polilor: nordul să devină sud și sudul să devină nord. Științific se spune, că potopul lui Noe ar fi fost explicat printr-o astfel de inversare a polilor, nordul a devenit sudul, iar pământul uscat a devenit ocean. Polul magnetic din sudul Pământului se deplasează mult mai încet decât polul nord. Câmpul magnetic al Pământului se constată că devine mai slab, ceea ce îi determină pe oamenii de știință să spună că, în cele din urmă, polii nordului și sudului vor schimba pozițiile. “Nu este o chestiune dacă polii se vor inversa, întrebarea este când se vor inversa”, spun oamenii de știință.
În Buletinul informativ al organizației „New Scientist” din 18 februarie 2021, un grup de cercetători de la South Australia Museum din Adelaide prin reprezentantul lor Alan Cooper a dat publicității că „Polul nord s-a deplasat exagerat de mult în ultimii ani, derivând la nivel de kilometri pe an. Asta înseamnă că în curând e posibil o inversare a polilor „Nu știm când se va întâmpla din nou, dar când se va întâmpla ar fi absolut catastrofal”, spune Cooper.
Deplasarea Polului Nord în mod continuu, determină perturbări funcționale, neexplicate uneori, a vortexului polar.
Vegheați, dar, pentru că nu știți…
Vortexul polar este un inel enorm, tridimensional de vânturi care înconjoară polii nord și sud în timpul iernii fiecărei emisfere. Aceste vânturi sunt situate la aproximativ 10 până la 30 de mile (16 la 50 de kilometri) deasupra suprafeței Pământului, în stratul atmosferei cunoscut sub numele de stratosferă. Ele suflă de la vest la est cu viteze care depășesc cu ușurință 100 mph (160 km/h). În întunericul nopții polare de iarnă, temperaturile din vortexul polar pot scădea cu ușurință mai puțin de minus 110 F (minus 79 C).
Puterea vortexului polar poate varia foarte mult în timpul iernii, iar aceste variații pot duce la schimbări ale puterii și poziției fluxului de aer care curge rapid în troposferă sub vortexul polar. Când fluxul de jet se schimbă, acesta afectează mișcarea sistemelor meteorologice, determinând diferite părți ale lumii să experimenteze condiții mult mai calde sau mai reci ori mult mai umede sau mai uscate.
Deoarece atmosfera Pământului este o pătură de aer gigantică care se mișcă ca un fluid, vortexul polar este interconectat cu fenomene naturale care au loc în jurul Pământului la altitudini mai mici. Variațiile normale ale fluxului de jet și ale vremii pot perturba structura vârtejului din stratosferă. Ca o bandă elastică, vârtejul revine de obicei la forma și dimensiunea sa normală, manifestându-se prin vânturi puternice și temperaturile scăzute.
Între lunile decembrie și ianuarie, vortexul polar se deplasează înafara Polului Nord și își pierde o mare parte din integritatea sa structurală. Uneori, aceste variații ale vremii și ale jetului de aer pot dezechilibra vortexul polar, provocând oscilații semnificative în forma, locația, temperaturile și vânturile sale. Când se întâmplă acest lucru, integritatea structurală a vortexului polar începe să se descompună. Pe măsură ce vârtejul polar se deformează între decembrie și ianuarie, jetul poate deveni mult mai puternic și aduce furtuni reci spre sud.
Tocmai asta s-a întâmplat în anul 2021: pe 5 ianuarie, vortexul polar s-a deplasat brusc datorită încălzirii stratosferică bruște. Încălzirea stratosferică bruscă este denumirea tehnică a acestor tulburări violente care distorsionează și slăbesc sever vârtejul, chiar rupându-l. Când se întâmplă acest lucru, temperaturile din stratosfera polară, în mod normal rece, cresc în mod exploziv cu până la 90 F (50 C) în decurs de câteva zile.
Evenimentul din ianuarie 2021 a împins vârtejul polar din poziția sa normală, Polul Nord, până în Europa și Siberia, separându-se în mai multe vârtejuri puternice. Poate dura săptămâni sau luni până când vortexul polar să se recupereze. În timp ce vârtejurile se reunesc, curentul ondulat și curbat poate aduce aerul rece al Arcticii și furtunile de iarnă în SUA și Europa, permițând în același timp vremii neobișnuit de calde să ajungă în nordul îndepărtat.
De cele mai multe ori vortexul polar are puțină influență asupra vremii de iarnă, deoarece curge normal, la kilometri deasupra suprafeței. Uneori jetul de aer extrem de rece este dislocat și se deplasează spre sud, într-un ritm neverificabil, iar oamenii de știință până acum, în 2021, nu au aflat care este cauza. Desigur că mai nou presupun unii că ar fi încălzirea globală, lucru nedemonstrat științific. Adevărul este că noi, pământenii nu știm, oricât de deștepți ne-am crede și trebuie să veghem. Vegheați, pentru că nu știți…
Astfel temperaturi negative nemaiîntâlnite în cartea recordurilor au fost înregistrate în state din America dar și în Europa, ajungând și în Grecia si Turcia.
Vremea extremă din SUA în februarie 2021 a fost atât de severă încât a perturbat informațiile primite de la sateliți, a perturbat furnizarea energiei electrice. Un exemplu este statul Oregon, unde în zilele 12-15 februarie 2021 s-au măsurat celei mai grave întreruperi de energie din istoria Oregonului. Cunosc detalii, și pot spune că statul Oregon are o rețea electrică foarte bine pusă la punct putând redirecționa rapid furnizarea de energie. Când cei din Oregon, au experimentat o oprire a luminii becului de o secundă, era momentul redirecționării rețelei. Un caz aparte, însă, a fost statul Texas.
Texasul refuză controlul federal al electricității
La modul general, energia electrică este generată la centralele electrice, transmisă de-a lungul liniilor electrice și distribuită către case și întreprinderi în calitate de consumatori. Obiectivul fundamental al companiilor energetice este generarea de energie fiabilă astfel încât orice client care dorește să aprindă o lumină în casă să poată face acest lucru în orice moment dorește. În SUA sunt 4 rețele electrice numite astfel: Interconectarea estică, Interconectarea vestică, Interconectarea Texasului, Interconectarea Quebecului, Interconectarea Alaska. Din cele patru rețele, rețeaua Texas este independentă și nu are un control federal. Recent fostul guvernator al Texasului, fostul secretar al energiei SUA, în administrația Trump, Rick Perry, a declarat că texanii ar suporta mai degrabă întreruperile de curent decât o rețea electrică reglementată federal.
În februarie 2021 statul Texas a suferit enorm și e necesar de făcut o scurtă analiză. Texas, care găzduiește douăzeci și nouă de milioane de americani, s-a confruntat cu una dintre cele mai reci ierni din istoria sa. Zăpada și gheața fără precedent au creat, de asemenea, condiții periculoase pe drumuri și au provocat peste 25 de morți.
În aceste condiții de neprevăzut rețeaua electrică din Texas a căzut aproape complet. Cea mai mare parte a energiei eoliene a fost eliminată din rețea din cauza temperaturilor scăzute, iar aproximativ jumătate din centralele sale pe gaz s-au deconectat din cauza conductelor de gaz înghețate. Întreruperile de curent au lăsat peste 2 milioane de case fără curent electric luni, 15 februarie; 4 milioane marți și încă 2,7 milioane miercuri, în unele dintre cele mai reci zile pe care le-a înregistrat vreodată statul Texas. Mai mult decât atât, întreruperile continue menite să dureze cincisprezece până la patruzeci și cinci de minute la un moment dat au durat de fapt peste douăzeci și patru de ore și chiar zile pentru mulți texani, datorită căderii infrastructurii electrice.
Rețeaua electrică din Texas se numește ERCOT (Electric Reliability Council Of Texas) și acoperă cea mai mare parte a statului. ERCOT a fost format în 1970, ca urmare a unei întreruperi majore de curent electric din nord-estul Americii, din noiembrie 1965 și gestionează fiabilitatea rețelei în conformitate cu standardele naționale. Rețeaua ERCOT a fost și este înafara jurisdicției Comisiei federale de reglementare a energiei, care reglementează transportul electric interstatal.
ERCOT, totuși, nu este complet izolat de alte rețele - așa cum a fost evident atunci când statul a importat o anumită energie din Mexic în timpul întreruperilor continue din 2011. ERCOT are trei legături cu Mexicul, are, de asemenea, două legături cu grila estică a SUA.
Statul Texas este numărul 1 în materie de gaze naturale, petrol și vânt. Potrivit ERCOT, centralele pe gaz natural produc 40 la sută din energia statului, 23 la sută este generată de energia eoliană, 18 la sută sunt centralele pe cărbune și 11 la sută din puterea sa energetică este energia nucleară. În februarie 2021 centralele pe gaz și morile de vânt au căzut în Texas și este frapant faptul că aceste întreruperi de energie s-au produs într-un stat cu resurse energetice abundente. Texas produce mai multă energie electrică decât orice alt stat american - generând aproape de două ori mai mult decât Florida, potrivit statisticilor federale. Texas este primul stat din SUA atât în țiței, cât și în gaze naturale, potrivit Administrației SUA pentru informații energetice. Statul deține 41% din producția de petrol a Americii și un sfert din producția sa comercializată de gaze naturale.
În Texas, energia eoliană este în plină expansiune. În 2019 a produs aproximativ 28% din toată energia electrică eoliană din SUA.
Texasul este o superputere energetică, dar infrastructura sa nu a fost pregătită pentru vremea extrem de rece din februarie 2021, iar consecințele sunt resimțite de milioane de texani. Sunt lucruri de învățat de aici. Fenomenele naturale extreme nu pot fi urmărite de echipamentele științifice moderne. Întreaga omenire poate fi luată prin surprindere pentru că nu știm ce va fi mâine. La nivel de individ, familie, material, fii totdeauna gata să ai aprovizionat acasă cele necesare pentru cel puțin două săptămâni, în situația unei izolări totale. Pe plan spiritual, fii gata azi, că nu știi dacă mai ajungi ziua de mâine.
”Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați !” v-o spun eu pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus (Marcu 13:37).