Astăzi schimbarea climatică este încă în multe feluri imprevizibilă, fiind cu adevărat o problemă fără precedent. Schimbarea climatică se manifestă la scară globală iar impactul său potenţial este mare şi are efecte aproape în fiecare sector al sănătăţii publice. Potenţialul schimbărilor climatice de a spori evenimentele nedorite cu caracter sever este alarmant. La deja binecunoscutele valuri de căldură şi inundaţii se aşteaptă în continuare creşterea poluanţilor din aer şi în particular a ozonului, factor ce determină atacurile de astm. O problemă destul de gravă o reprezintă anumite plante ce produc spori şi substanţe ce provoacă alergii ce se dezvoltă foarte bine în condiţiile creşterii temperaturilor, recent s-a pus în evidenţă faptul că iedera otrăvitoare creşte mai exuberant şi secretă mai multe toxine în condiţiile unor cantităţi crescute de dioxid de carbon.
În prezent bolile infecţioase au cunoscut o răspândire tot mai mare, studiile au demonstrat că în numeroase state din America sunt deja condiţii potrivite pentru a găzdui ţânţârii care transmit malaria şi boala denque. Alţi vectori ai transmiterii bolilor infecţioase precum Cryptococcus gatti, un organism întâlnit în Pacificul de nord-vest au ajuns în prezent până în America centrală. Aceast organism din grupul fungilor afectează sistemul nervos şi poate fi fatal. Deşi ocupă nişa pădurilor tropicale există evidenţe că uşoara încălzire a Pacificului de NV creează condiţiile potrivite pentru extinderea habitatului său.
Ştiut este şi faptul că prezenţa zilelor cu temperaturi extreme este în creştere iar valurile de călură sunt dăunătoare sănătăţii. Situaţii îngrijorătoare sunt legate şi de populaţiile extrem de numeroase din zonele de coastă care sunt vulnerabile datorită potenţialului de creştere a nivelului apelor. Ştim că după dezastre precum Katrina unul dintre cele mai serioase impacturi cu efect pe termen lung este asupra sănătăţii mentale, refugiul, pierderea proprietăţilor, a familiilor şi prietenilor determinând adevărate traume.
În această ultimă parte a anului, studii recente au readus în discuţie ameninţarea sănătăţii umane ca urmare a schimbărilor climatice.
Într-un nou raport al Academiei Americane a Pediatrilor şi declaraţia politică “Schimbări climatice globale şi sănătatea copiilor” sunt reliefate căile specifice prin care schimbările climatice afectează sănătatea copiilor, adesea cei mai vulnerabili, dezvoltarea fizică şi psihică nefiind definitivată, şi reclamă o bună înţelegere de către pediatri a ameniţărilor, anticiparea impactului asupra sănătăţii copiilor precum şi sprijinirea strategiilor care ar putea să reducă efectele.
Raportul mai sus menţionat aminteşte faptul că o dată cu schimbările climatice se modifică şi geografia pământului iar afectarea resurselor de apă şi hrană precum şi necesitatea populaţiei de a migra din zonele de coastă poate determina malnutriţia şi deficienţe de vitamine în rândul copiilor.
Raportul Academiei Pediatrilor încurajează personalul calificat ca printr-un stil de viaţă adecvat să fie modele pentru pacienţi, să se asigure că pacienţii înţeleg diverşi indici de calitate a aerului şi de asemenea sunt încurajaţi să sprijine politicile care susţin transportul în comun, extinderea spaţiilor verzi şi răsplătesc eficienţa energetică.
Tot în această perioadă, în Australia un grupde doisprezece cercetători în domeniul medical au contribuit la realizarea unui raport intitulat “Planeta sănătoasă, locuri şi oameni”. Studiul efecuat de cei de la Research Australia precizează faptul că moartea provocată de atacul de inimă, comoţie cerebrală şi boli respiratorii determinate de creşterea valurilor de căldură se poate dubla sau chiar tripla până în 2050; astmul care deja afectează peste 6% din copii şi 10% din adulţi va creşte probabil în anumite grupuri; incidenţa şi răspândirea geografică a unor insecte ce determină boli infecţioase va creşte iar infecţiile virale precum gripa aviară şi SARS se vor răspândi mai mult.
Profesorul Tony McMichael de la Australian National University, care a condus raportul şi a câştigat alături de UN IPCC premiul Nobel a precizat că cercetătorii sunt abia la începutul recunoaşterii implicaţiilor pe care le are încălzirea planetei asupra sănătăţii, iar răspândirea rapidă a impactului asupra mediului ridică mari semne de întrebare cu privire la sănătatea generaţiilor viitoare, întrucât cercetarea medicală a fost mult timp bazată pe premiza că mediul natural înconjurător este esenţial constant. “Astăzi, acţiunile umane slăbesc structura adecvată, echilibrul pământului şi astfel avem nevoie de o înţelegere mai clară a modalităţii în care activitatea umană induce schimbări ale climatului şi cum mediul global este afectat şi va afecta vieţile noastre”.
În aceste condiţii se impune dezvoltarea metodelor de modelare şi previziune a apariţiei diferitelor boli şi a riscului mortalităţii. Fără o activitate de cercetare medicală care să se adreseze riscurilor de sănătate, impactul asupra sănătăţii noastre, asupra economiei şi societăţii poate fi dramatic, au precizat autorii studiului.
Nr.200/Noiembrie 07