Spuneţi fiicei Sionului: "Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe."Ucenicii s-au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus.Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.
8. Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.
9. Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: "Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!" Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare, şi fiecare zicea: "Cine este acesta?""Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii", răspundeau noroadele. Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei, şi le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari."Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i-a vindecat. (Matei 21:5-14).
Misiunea sau lucrarea Domnului Isus a fost să vină în lumea pe care el a creat-o (Ioan 1:10), la creaturile Sale (Ioan 1:11), să aducă lumină la fiecare (Ioan 1:9), să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru păcătoşi şi să facă din orice persoană care îl va primi, un copil al Dumnezeului etern (Ioan 1:12-13).
- Pregătirea Regelui.
A fost o misiune extraordinară, o misiune ce putea fi îndeplinită doar de Dumnezeu Însuși. Şi pentru a ajunge să o şi îndeplinească cu succes, Domnul Isus care era şi Om şi Dumnezeu a trebuit să treacă printr-un proces de pregătire prevăzut de Tatăl. Pregătirea pentru lucrare a Domnului Isus a fost cerută de Tatăl, a fost împlinită de Fiul, şi a fost validată de Duhul Sfânt.
La sfărşitul perioadei de pregătire, Robul servitor al Domnului a fost gata să meargă spre Cruce.
Spun evangheliștii că s-a îndreptat hotărât spre Ierusalim dinspre Ierihon. A parcurs cu ucenicii deja cea mai mare parte a drumului, o distanță de 17 mile de la Ierihon până la Ierusalim.
Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns lîngă Betfaghe şi Betania, pe Muntele Măslinilor, Iisus a trimis doi ucenici, spunându-le: „"Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat încă nici un om; deslegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.
Ei ziceau: "Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!"
Toată viața sa pământească se pregătea pentru evenimentele care vor veni în această săptămână și devine evident că El era gata: Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe.
a). El are puterea și autoritatea de a îndeplini profețiile.
Domnul Isus împlinește și profeția prorocului Zaharia din cap 9: 9. Acesta este doar un alt exemplu al modului în care au fost împlinite profețiile despre Dl Isus și venirea Lui pe pământ ... , la fel de sigur profețiile despre a doua venire a Lui se vor întâmpla așa cum au fost scrise . El se întoarce în orice moment pentru ai ridica pe ai Săi.
Mai mult ca atât, exista o altă profeție și mai veche despre acest eveniment. Cu mult înaintea lui Zaharia, Patriarhul Iacov a pronunțat această binecuvântare asupra fiului său Iuda: "Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, Nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui, Până va veni Şilo, Şi de El vor asculta popoarele. El îşi leagă măgarul de viţă, Şi de cel mai bun butuc de viţă mânzul măgăriței lui;"(Gen. 49: 10-11a)
Profeția lui Iacov a însemnat că adevăratul rege al lui Israel va veni din seminția lui Iuda și că într-un fel va fi asociat cu măgărușul unui măgar. Ceea ce este înțeles doar în Geneză s-a arătat clar în Evanghelie: Isus, Fiul lui David, din seminția lui Iuda, a călărit pe măgăruș spre și în Ierusalim ca rege de drept al lui Israel.
- El are puterea de a controla natura și animalele.
El a făcut această situație puțin probabilă, ca oamenii să-și dea proprietatea lor (măgărușul) la cineva pe care nu l-a cunosc. Mai mult, evanghelistul Marcu spune că acest măgar nu a fost niciodată călărit. Nu era îmblânzit, nu era obișnuit ca cineva să-l strunească . Cu toate astea, Domnul a călărit pe el fără probleme.
- Prezentarea Regelui.
Dl Isus este acum pe calea Lui către Ierusalim pentru a se prezenta pe Sine ca Mielul de Paște. El știe ce era pregătit dinainte pentru El. Cu ocazia Sărbătorilor de Paște, mulțime mare de oamenii se îndreptau spre Ierusalim din toate direcțiile, probabil 2-3 milioane.
Imaginați-vă ce aglomerație pe străzi. Până acum Isus a evitat în cea mai mare parte mulțimile mari. Dar acum El vine în față și în centru și îi permite discipolilor să-l anunțe ca pe Mesia. Intrând în Ierusalim pe măgăruș, oamenii ce priveau se întrebau: Cine este acesta?" "Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii", răspundeau noroadele.
Prin felul decent în care a intrat în Ierusalim în această zi cu deosebită semnificație, Dl Isus s-a auto prezentat pe sine:
Smerenia Lui. (v. 6-8). Acest Împărat este pe un măgar, nu pe un cal. Autoritățile romane au fost obișnuite cu reverența, dar nu așa. Dar, în loc să vină pe un cal puternic de război sau un armăsar mândru, el călărește un animal simplu de povară. Călărește un măgar, - și încă un măgar împrumutat! Covorul roșu este înlocuit cu ramuri din copaci și hainele oamenilor.
În vechime, când un rege călărea într-un oraș, era de obicei un spectacol de putere și bogăție. La fel, s-ar fi așteptat conducătorii religioși ca și Iisus să intre în Ierusalim în fruntea unei armate puternice, cu o mare pompă de împărat.
Dar iată ce este surprinzător: regele de drept, regele învingător, este și regele blând. Isus vine să mântuie supușii, nu cu pompă ci cu toată smerenia și blândețea.
Evreii își cunoșteau Biblia și mulți oameni din mulțime și-ar fi amintit cuvintele lui Zaharia și ar fi recunoscut ceea ce făcea Isus. Unii dintre ei au putut chiar să-și amintească că, atunci când Solomon a devenit rege al lui Israel, el a fost prezentat pe măgarul tatălui său David (1 Regi 1: 38-39). Un indiciu potrivit căruia oamenii din Ierusalim au recunoscut această legătură este faptul că, când l-au văzut pe Iisus călărit pe mânzul unui măgar, au spus: „Osanna Fiului lui David!”. (Matei 21: 9). În orice caz, folosind acest titlu, aceștia îl aclamau pe Isus ca fiind regele lor de drept. Ei au recunoscut că a venit „în numele Domnului!” (Matei 21: 9; cf. Psalmul 118: 26).
Blândețea este unul dintre atributele regale pe care le menționează Zaharia în profeția sa: „Vezi, regele tău vine la tine… blând” (Zah. 9: 9).
Regalitatea Lui specială se putea vedea și din cine era formată parada lui Isus ... Iată, așadar, o combinație extraordinară de atotputernicie și blândețe. Poate că cel mai bun cuvânt pentru a-l descrie este „blândețea”, care înseamnă putere sub control.
Un alt indiciu al blândeții sale este relația pe care Dl Isus o avea cu cei ce î-L urma. El îi tratează ca membri ai propriei familii. Profeția lui Zaharia începe: " Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului!. " (Zaharia 9: 9a). Cuvântul „fiică” este o amintire că Dumnezeu îi privește pe oameni ca pe propriii săi copii iubiți. Vechiul Testament folosește adesea acest tip de limbaj filial. „Aşa vorbeşte Domnul: ,Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut. (Exodul 4:22). " ,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Mîntuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui.
12. Ei vor fi numiţi ,Popor sfînt, Răscumpăraţi ai Domnului.` Iar pe tine, te vor numi ,Cetate căutată şi nepărăsită."!' "(Isaia 62: 11b). Dragostea lui Dumnezeu pentru poporul său este ca dragostea pe care un tată bun o are pentru propriii săi fii și fiice.
Măreția Lui ("Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!")
Acesta este un citat din Psalmul 118:26 . Nu toți din mulțime acesta erau adepți dedicați. Mulți dintre aceștia în câteva zile se vor bucura de răstignirea lui! Chiar și cei mai dedicați adepți ai săi vor fugi din jurul lui atunci.
- Proclamația Regelui.
Proclamația Regelui a constat atât din vorbe cât și din fapte. Din acțiuni concrete, necesare la acel moment:
- a) compasiunea Lui pentru cetatea Ierusalimului: Isus a plâns pentru ea, şi a zis: "Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi
Când a ajuns în vârful Muntelui Măslinilor și s-a uitat peste orașul Ierusalim, a văzut mulțimi de oameni care treceau porțile orașului să vină la sărbătoare. Evrei ce se credeau religioși și ceremoniali, dar cu inima departe de Dumnezeu și de Fiul Său.
- b) corectarea doctrinală pentru liderii religioși: A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei,şi le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari
Mai mari norodului, preoții de la Templu au introdus reguli noi, cu totul greșite decât cele instituite inițial de Dumnezeu, Tatăl Dl Isus.
Cereau ca fiecare sacrificiu animal, adus ca jertfa să fie aprobat de preotul Templului. Preoții au început să facă negoț aici, vânzând animalele la prețuri ridicate. De asemenea, pentru un câștig și mai mare au introdus schimbarea banilor în moneda Templului. Israel trebuia să fie lumina lumii, dar devenise un loc întunecat. Templul pe care trebuia să fie dedicat Slăvirii lui Dumnezeu a devenit un mijloc de câștig mârșav.
- c) vindecarea fizică pentru cei bolnavi: Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i-a vindecat.
La asemenea ocazii, mulțimi mari de săraci și bolnavi erau aduși la Templu. O modalitate prin care Isus a arătat această combinație fără precedent de atotputernicie și blândețe a fost prin efectuarea de minuni de vindecare.
- d) realizarea Regelui - biruință
Alt lucru pe care Iisus l-a dezvăluit călărind în Ierusalim este că el este regele învingător.
Însuși Zaharia spune că împăratul cel drept este neprihănit (Zaharia 9: 9). Isus a ținut toate poruncile lui Dumnezeu. „El nu a comis niciun păcat și nici o înșelăciune nu a fost găsită în gura lui” (1 Petru 2:22). Toate gândurile lui erau pure, toate cuvintele lui erau adevărate și toate acțiunile sale erau drepte.
Este adevărat, că Dl Isus nu și-a câștigat victoria în Duminica Floriilor. La doar câteva zile, în Vinerea Mare, același oraș care l-a întâmpinat ca rege avea să cheme răstignirea lui. Isus va fi condamnat greșit și executat cu brutalitate. El nu avea să-și câștige victoria decât duminica de Paște, când Dumnezeu l-a ridicat din morți.
Mulțimea L-au salutat ca pe un învingător, luând ramuri de palmier și strigând „Osana!”. (Ioan 12:13). Ramurile de palmier au fost un simbol străvechi al victoriei. În timpul revoltei Macabeilor evreii au făcut monede cu imaginea unui palmier, emblematica victoriei lor asupra grecilor. Blândețea regelui nu este un semn de slăbiciune. Versetele precedente (Zaharia 9: 1-8) descriu modul în care Dumnezeu va distruge dușmanii antici ai lui Israel, precum sirienii și filistenii. Versetul următor promite că regele blând care călărește măgarul va cuceri armate puternice, cu caii lor cu tot (Zaharia 9:10).
Pentru Zaharia a însemnat pur și simplu neamuri - popoarele non-evreiești ale lumii. Promisiunea lui a fost că într-o zi Evanghelia păcii va fi predicată tuturor regatelor acestei lumi. Această promisiune s-a împlinit odată cu venirea lui Isus Hristos, Prințul păcii și regele regilor. Când Dl Isus a venit călare în Ierusalim, el nu a venit să fie doar Regele evreilor, ci să fie regele universal. A venit să salveze oamenii din fiecare popor, trib, limbă și națiune.
Apoi, Dl Hristos, Regele proclamă națiunilor pacea. Evreii au numit-o slalom, ceea ce nu este pur și simplu absența războiului, ci și prezența bunăstării. Shalom este cea mai deplină binecuvântare a lui Dumnezeu a armoniei și prosperității. Pentru a aduce o astfel de pace națiunilor, Mesia trebuie să-și dezarmeze dușmanii, rupând arcul de luptă.
Concluzia
Nu este de mirare că mulțimile i-au oferit lui Iisus o asemenea întâmpinare regală! El venea - cu toată blândețea - pentru a fi regele lor de drept. Și chiar mai mult, El venea să fie Adevăratul Miel de Paște.
A fost exact genul de bun venit pe care îl merită Iisus. El este Fiul lui David, regele nostru adevărat și de drept. Lui îi dăm toate osanalele noastre înalte, căci El este Mântuitorul nostru drept și blând.
A fost într-adevăr o intrare de împărat într-o cetate ce urma Să-l respingă peste câteva zile.
Care este atitudinea ta față de Isus Christos Regele Regilor. Faci și tu ca aceea care pentru o clipa au strigat Osana ca apoi peste altă clipă să strige Răstignește-l? L-ai primit în inima ta ca Domn și Mântuitor? Dacă nu, te îndemn să o faci chiar acum oricine și oriunde ai fi. Amin
Ioan Sinitean, Pezbiter in Biserica Logos, Chicago