"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

“S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi...” ~  Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene

Nu stiu cum sunt altii, dar pentru mine toamna e speciala, poate pentru ca de ceva vreme, toamna ma gaseste in orasul meu natal, Timisoara; iar eu regasesc toamna, si atatea amintiri pe strazile si parcurile frumosului meu oras.

Am revenit dupa o absenta foarte lunga, trei ani e prea mult sa fii departe de un oras atat de frumos precum e Timisoara…intre timp lumea a invatat un nou cuvant, Covid, care a schimbat atatea vieti si intr-un fel, ne-a schimbat si pe noi…nicicand nu vom mai avea lipsa de griji pre-Covid…masca, vaccin, izolare…atatea cuvinte care inca starnesc la fel de multe sentimente si nenumarate polemici!

Am regasit o Timisoara asemeni fetei frumoase din versurile lui Blaga, “pe cale veche o minune noua”, frunze palide si galbene ce-au strans parca tot soarele verii si-acum il revarsa cu darnicie prin parcuri si alei. M-am bucurat s-adun in fiecare zi cate-un buchet de frunze, si sa-mi impodobesc camera…ca si cum toamna se prelungea si se infiltra tiptil din strada in casa si-apoi in suflet! Am strivit boabe de struguri ce-ascund toata arsita verii, am baut must nou si m-am infruptat din plin de roadele bogate ale toamnei, prune, gutui, pere mere, ce gust, ce aroma!  Pentru cei plecati departe de casa, sunt convinsa ca-mi impartasiti sentimentul: cele mai bune fructe le gasesti acasa, in gradina bunicii!

M-am intalnit cu prieteni vechi si dragi, am facut prieteni noi, am mers pe malul Begai si-am incercat sa adun in rastimpul catorva saptamani amintiri ce sa ma insoteasca mereu si sa imi dea resurse si motive sa revin mereu cu aceeasi bucurie si emotie la draga mea Timisoara!

Una dintre cele mai mari bucurii a fost sa fiu in sala Teatrul National din Timisoara!  O frumusete ce mi-a incantat mereu sufletul inca de copil! Am vazut artisti minunati ce au avut darul sa-mi dea speranta ca anul 2023, anul in care Timisoara va fi gazda si totodata Capitala Culturala Europeana, ne vor reprezenta cu succes iar sub cupola artei, lumea va fi mai buna si mai frumoasa! Una dintre revelatii artistice ale acestei vacante a fost Concertul de Tango din Piata Traian al Analiei Selis! Cu o voce calda si frumoasa, argentineanca Analia Selis a descoperit Romania in urma cu aproape 20 de ani si a ales sa locuiasca aici, printre noi!  Nici nu pot descrie in cuvinte cat de frumos a fost concertul sustinut de Analia in Piata Traian! Muzica interbelica, fiorul iubirii, pasiunea din tango s-au contopit armonios intr-un loc in care timpul parca a incremenit! In cutiuta cu amintiri, seara aceea va avea mereu un loc special!

Nici o plimbare prin Timisoara nu ar fi complecta fara florile ce le intalnesti la fiecare pas…in Piata 700 e parca un Festival al Florilor in fiecare zi!  Culori, miresme, aranjamente pline de fantezie, ce frumoasa e lumea in care traim atata timp cat florile ce le privim si daruim aduc atata bucurie!  

In fiecare duminica am ascultat cu evlavie liturgia la cel mai vechi lacas de cult romanesc care a existat in Cetatea Timisoara, Biserica Militarilor din Piata 700…pictata in toate nuantele de albastru, micuta si intima, cu multi dintre sfintii romani pictati in straie populare romanesti, ador aceasta bijuterie de suflet si veritabila perla a Timisoarei.  Desi in Timisoara sunt multe biserici si mai mari si mai impozante, pentru mine aceasta bisericuta are ceva aparte…in perioada in care am locuit in Timisoara, nici nu stiam de ea.  Era folosita drept magazie, si nu pot decat sa multumesc Domnului ca facand parte integranta a zidurilor cetatii nu a putut fi demolata.  A supravietuit si ea asemeni noua tavalugului istoriei, si acum renaste si infloreste! Pentru mine e un simbol si va ramane mereu un simbol, al binelui care invinge raul, al puterii omului de a se adapta vremurilor, al dorintei de a merge mereu inainte!

A fost o vacanta scurta dar frumoasa, nu am reusit sa fac tot ce mi-am dorit dar nici nu as fi vrut sa se intample asa! Trebuie sa mai ramana ceva si pentru “data viitoare”, nu ca as avea nevoie de un motiv sa revin, dar Timisoara este si ramane orasul meu de suflet!  Pentru mine e speciala pentru ca acolo m-am nascut, acolo am crescut, am deschis ochii si am invatat sa sper si sa visez la lucruri bune si frumoase, si ea, Timisoara, mi-a dat aripi sa zbor si sa-mi implinesc destinul chiar si departe de casa!  Va invit sa vizitati orasul meu frumos, Timisoara mea draga, sa o descoperiti si sa va lasati vrajiti de magia acestui oras!

Lumina, culoare, bucurie-sa nu uitam sa iubim Timisoara in fiecare zi!!!