I. Angela Furtună – o conferință, o evocare și o carte
O conferință la PEN CLUB România, prezidată de scriiitoarea, cercetătoarea și universitara, doamna președintă, Prof.univ.dr. Ruxandra Cesereanu, am susținut prin zoom, pe data de 13 mai, la ora 19, cu tema Monica Lovinescu – Un Om din Viitor.
Temele expuse sunt extrase din cartea mea omonimă, în curs de apariție. Va fi a patra carte pe care o dedic vieții și operei Monicăi Lovinescu, după volumele Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze, sub egida Bibliotecii Bucovinei, critică literară, eseu, publicistică, grafica de Devis Grebu și fotografii de Dinu Lazăr, Editura Vinea, București, 2012 (carte distinsă cu Premiul Convorbiri Literare pentru Eseu); Monica Lovinescu – Tezaurul secret, Editura Integral, București, 2020 și Înapoi la Monica Lovinescu, Editura Integral, București, 2021.
Monica Lovinescu a rămas în respectuoasa amintire printr-o capacitate intelectuală inepuizabilă de a armoniza discursurile critic, ficţional, memorialistic, filosofic, civic, etic şi politic, atât local, referitor și la România, și Estul Europei, dar şi universal, construind o veritabilă instituţie axiologică şi literară a exilului, o Academie Civică inegalabilă, în timpul Războiului Rece. De la microfonul Radio Europa Liberă, ea a susţinut aproape martiric eforturile pe care scriitorii rămaşi în ţară, ca «orfani ai curajului», le făceau pentru a salva libertatea de creaţie şi de expresie.
Două au fost memorabilele ei emisiuni săptămânale la Radio Europa Liberă: Teze şi Antiteze la Paris şi Actualitatea culturală românească.
Astfel, pe calea undelor radio şi în plin Război Rece, Monica Lovinescu raporta mereu societatea românească la fenomenul european şi universal, iar timp de aproape trei decenii avea să constituie un bastion necenzurat al adevărului şi al spiritului academic, ce alimenta publicul românesc cu informaţii din Lumea Liberă.
Aceste emisiuni au jucat un rol fundamental în formarea spiritului critic şi democratic din România. Specifică a fost, în acest sens, reacţia imediată şi directă - menţinând statornic o perspectivă înalt-normativă -, pe care jurnalista o iniţia la Radio Europa Liberă, faţă de cele mai recente evenimente ce aveau loc în ţară, în mediul intelectual, politic, artistic şi literar.
Se poate spune, deci, că spiritul critic liber, ca şi politologia românească post-decembristă, în forma lor angajată și curajoasă, s-au născut odată cu emisiunile Monicăi Lovinescu la Radio Europa Liberă, prin textele ei notabile, ca stil şi scriitură, ca vocaţie civică și etică, şi ca eleganţă hermeneutică.
Critica dictaturii şi a totalitarismului nu mai era făcută în stilul pseudo-nonconformist practicat în ţară, ci în direcţia apărării cu orice preţ a premizelor libertăţii din societatea ispitelor utopic-totalitare, având ca metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar şi ideea datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care să contracareze spiritul totalitar constituit prin nimicirea fiinţei morale.
Autoarea preia şi dezvoltă, de la Timothy Garton Ash - care la rândul său le preluase de la scriitorul britanic Ferdinand Mount -, conceptele de asimetrie a indulgenţei şi de est-etică, cu ajutorul cărora va construi, alături de alţi filosofi, critici şi literaţi din epocă (între care Arthur Koestler, Boris Souvarine, Alain Besançon sau François Furet), curentul de demistificare a comunismului din Est, inclusiv pe paradigma sa literară şi critică.
Această conferință deschide unul dintre noile proiecte ale PEN Club Român, de a oferi periodic conferințe susținute acum și online de către scriitori, critici și universitari membri ai prestigiosului Club.
Înregistrarea conferinței mele există online aici: https://drive.google.com/file/d/1mjKRUlt5-1BMlN00eT_DW4Zh-KYTJADM/view?fbclid=IwY2xjawKX6IpleHRuA2FlbQIxMQBicmlkETFjekk5NG5kQ0FSbmk1OURQAR4-Eksr3z0Fur7E-BXy9hqgYm2odbON6wht3kGgRjgdKnHuJXt6zAEty5P_KQ_aem_HbUTB4cDuhObEPb99BevMw
(Conferința Angela Furtuna PEN România Recording)
PEN Club România este o organizație non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International, cea mai veche și mai mare asociație din lume a scriitorilor.
Încă de la crearea ei în 1921 la Londra, PEN International a urmărit să solidarizeze scriitorii umaniști în jurul libertății de expresie și al drepturilor omului, s-a străduit să-i unească într-o rețea europeană și, după cel de-al doilea război mondial, având în prezent 152 de filiale în peste 100 de țări. Țelul PEN International este să promoveze creativitatea literară sub toate formele ei și să protejeze pe creatorii cuvântului scris de ingerințele nefaste ale regimurilor politice autoritare sau tiranice din diverse părți ale lumii.
PEN România a fost creat într-o primă formă în 1922 la București și din rândurile sale au făcut parte, de-a lungul perioadei interbelice, scriitori importanți precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Henriette-Yvonne Stahl, Panait Istrati, Mircea Eliade și alții.
II. Nora Iuga și Angela Baciu: dialoguri pentru o constelație
“Cred că în fiecare celulă a mea respiră Regatul. Datorez Regilor mei seducția pe care o exercit eu asupra publicului actual” (Nora Iuga)
Primăvară și ploaie... Frumusețea s-a blocat pe puntea vasului.
În port, nici țipenie. Bine că am primit cartea recentă a Angelei Baciu, De la Toulouse-Lautrec în port la Rotterdam (Editura Cartier - Colecția Rotonda, Chișinău, 2025), navigând, cu ajutorul interviurilor realizate timp de zece ani (2014-2024) de către autoare, alături de inepuizabila și fascinanta noastră Nora Iuga. Spun că Nora e a “noastră”, a scriitorilor români și a cititorilor români, și ne este un model de creativitate și de stăruință asupra expresiei sau a limbajelor, asupra viziunilor, asupra adaptării creatorului la mareele istoriei... Iar Angela Baciu este una dintre cele mai neobosite călătoare, înzestrată cu darul amiciției și cu știința evocării, printre sutele de confrați literați și consurori literare: a construit, prin arta investigației și a dialogului, câteva volume ce vor rămâne peste timp ca niște panorame ale gândurilor scriitorimii de azi (presupun că acest “azi” va acoperi trei patru decenii, începând de prin 1995 și ajungând, poate, la 2035...).
Cartea de dialoguri ale Angelei Baciu cu Nora Iuga are două părți: în prima parte, toate interviurile autoarei cu Nora Iuga (realizate în zece ani: 2014-2024) iar în partea a doua Cărțile poștale ale Norei, adresate lui Tiberiu (fiul), lui Nino (soțul, poetul Nino Almosnino), Angelei cea minunată (Angie), precum și Cititorului, oricare va fi fiind acesta, oriunde se va fi aflat și în orice timp.
Memorabilă este definiția pe care Nora Iuga o dă Poeziei: „…cred că poezia e ca vata de zahăr, colorată, ia orice formă, e seducătoare, îţi vine s-o muști și e dulce pe limbă… dar, când vrei s-o mesteci, simţi că, de fapt, nu a fost decât o promisiune în care ai crezut…”
Numeroase scene de viață palpitante și decoruri de imaginar fantasticoid conține acest alert itinerariu prin regia uluitoare a vieții de creatoare a Norei Iuga. Amintesc aici întâlnirea ei cu Regele Mihai, de care se îndrăgostise:
“Ultima dată când l-am văzut pe regele Mihai s-a întâmplat când un grup de poeți, printre care mă aflam și eu, am fost invitați la Palatul Elisabeta. Regele Mihai era cu vreo 10 ani mai mare ca mine și…, având în copilărie tabloul lui în dormitorul bunicii, în fața patului meu, era normal, zic eu, ca fetița de 9 ani să se îndrăgostească de frumosul rege în vârstă de 18 ani. Văzându-l acum, după aproape 50 și ceva de ani, când am avut singura ocazie să ciocnesc cu el un pahar de șampanie, am îndrăznit să-i amintesc de vizitele pe care le făcea la Școala Generală „Regina Maria”, la ridicarea fanionului, unde eu cântam refrenul cântecului patriotic „Iar când, fraților, m-oi duce/ De la voi și-o fi să mor…”. Cel mai frumos rege de pe mapamond, totuși… nu i-a acordat nicio atenție, deși cântasem solo, când aveam doar 9 ani, refrenul imnului. Sigur nu a făcut-o, mi-am zis, că’ era de față și regina Ana… cred că fabulez, desigur!” (p.14).
Decalogul poetei Nora Iuga:
1. Știi, mie-mi place foarte tare să râd de mine!…
2. ce baftă am eu să-mi pună poeții întrebările!
3. poeziile bune se scriu întorcându-l pe 4 cu capul în jos
4. când ai un cap bun și picioare frumoase, merită să devii centenară. O viață-ntreagă am urât înțelepciunea, căci e antecamera morții.
5. când ai interdicții de publicare, e bună carnea porc Pasteur (că’ dictatura revine, n.m.)
6. bildungsroman pe românește: un blid răsturnat e românu’ - trage-n pauză cu tunu’
7. credințe naționale: don-don să-nălțăm, don-don să-nălțăm
8. pământul de aici e-n doliu mare, când groparii sapă zilnic, într-un cimitir mic, de mahala, zece gropi pe zi.
9. scriu la scrisoarea continuă către Univers
10. De câte ori o privesc sau o pipăi, mă imaginez de mână cu mama mare la șosea, la 10 Mai, aniversarea venirii primului nostru rege, Carol I, în țară. Am trăit în Regat 18 ani.
Cred că în fiecare celulă a mea respiră Regatul… Oare nu le datorez eu regilor mei seducția pe care o exercit asupra publicului actual?
- Nora Iuga, ce sfat dați tinerei generații?, întreabă Cititorul.
- “Ententina sau uracatina, sau racatica ta, elem belem, buș!”, vine răspunsul dadaist al poetei
- Și care-i faza cu Toulouse-Lautrec?, stăruie, sedus, Cititorul.
Atmosfera de suspans se impune. Sfatul meu: Trebuie musai să citiți cartea asta, căci faza respectivă e ge-ni-a-lă! dar trebuie singuri să descoperiți...
Angela Baciu merită felicitările și mulțumirile cele mai sincere! Cartea aceasta de interviuri scoasă acum la Cartier va deveni cartea de vizită a Norei Iuga, care deja are 19 cărți de poezie și de proză apărute în Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Slovenia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, USA. Iar la proză: Săpunul lui Leopold Bloom și Sexagenara și tânărul. Volume de poezii remarcate: Capricii periculoase, Opinii despre durere, Autobuzul cu cocoșați, Poem de octombrie (volum omagial) și antologiile: Capricii periculoase și Înainte ca ochiul să-și fi terminat privirea.
Meditez la inițiativa demnă de laudă a Angelei Baciu, de a alcătui această superbă carte de vizită pentru Nora Iuga, aflată acum, în excelentă condiție, la o frumoasă vârstă. Un dar și o reverență. Și brusc, în spiritul Norei, mă apucă un elan dadaist. Zic: e bine să scriem despre comete, despre poete-comete, căci viitorul este al sardelelor, care, din greșeală ar putea mânca tot ce a fost înaintea lor, inclusiv cometele-poetele. Asta, apropo de poemul Norei, trist și deopotrivă comic: „A fost pe vremuri o cometă/ și-a dispărut ca o poetă/ niciun ochean n-o mai afla/ c-a fost mâncată de-o sardea”. Pam-pam!
*
III. Poezie, sub patronajul marii poete Simona-Grazia Dima și în moderarea lui Andrei Zbîrnea, în luna cea mai frumoasă a florilor și a doamnelor
Memorabil a fost recitalul de poezie organizat de PEN Cub România pe 21 martie, ora 19, cu prilejul Zilei mondiale a poeziei. La Librăria Humanitas Cișmigiu București a avut loc un maraton cu 12 poeți (6 membri PEN și 6 poeți tineri): Victoria Milescu, Angela Baciu, Simona-Grazia Dima, Claudia Voiculescu, Florin Balotescu, Angela Furtună, Alina Dumitrescu, Maria Ciurea, Roberta Popescu, Iustin Butnariuc, Ana Pasanciuc și Alexandru-Codruț Ivașcu. Moderator - Andrei Zbîrnea.
Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Poezia este forma cea mai complexă de comunicare și este o creație de salvare a oamenilor în fața zbuciumului istoriei de azi. Valorile PEN cultivă și protejează standardele înalte ale poeziei și ale creatorilor de Artă Poetică.