În drum spre Iugoslavia, pe tren, a venit conductorul la Stamora Moravita, granița cu Iugoslavia și ne-a verificat pașapoartele. Eu aveam două pașapoarte: unul Australian și altul Românesc. În România, l-am folosit pe cel Românesc. Când a ajuns la mine, m-a întrebat de unde am pașaportul românesc, că am fugit din țara numai de 5 ani?

I-am spus că Ambasada Română din Sydney mi-a făcut pașaportul.  În pașaport aveam câteva hârtii cu mărturia fratelui Bărnuțiu Gavril, un comunist care a trecut printr-o moarte clinică și a fost în iad și cer; și a lui Gabor Ioan care a fost ars cu sodă caustică și și-a pierdut toată carnea de pe picioare (Minunea secolului XX). Conductorul m-a întrebat: ce este cu materialele acestea de contrabandă religioasă? Eu i-am răspuns că sunt creștini care au avut o experiență deosebită cu Dumnezeu și sunt prietenii mei din România; trebuie să fii bucuros că le scot mărturia afară din țară. Atunci, el mi-a luat pașaportul și a plecat. Cu mine în compartiment era și fiica președintelui din Somalia, care studia medicina în România, pe care am ajutat-o cu schimbarea de note mai mici, de dolari americani pentru taxele de la  graniță. Ea a trebuit să meargă acasă în Somalia de urgență pentru o înmormântare și a uitat să-și activeze viza pentru România, fapt pentru care a trebuit să stea 3 zile în arest la granița cu Iugoslavia. Când a văzut ea, că mi-a luat conductorul pașaportul, s-a înfricoșat foarte tare, gândind că și eu voi fi arestat! Eu nu mi-am făcut nici o grijă, că am știut că Tatăl meu de sus, este cu mine și nu mi se poate întâmpla nici un rău, că trebuie să ajung în Africa la misiune: și mulți frați se roagă pentru mine în această călătorie misionară în Africa. În sfârșit, vine conductorul înapoi cu pașaportul și îmi spune să am de grijă să nu fac propagandă religioasă că voi fi pedepsit. Slavă Domnului Isus care mi-a purtat de grijă și de data asta.

         În Londra, am stat la birourile centrale ale misiuni WEC. La Oxford, am fost invitat de fratele Păstor Gordon Hill (care a participat la botezul în ocean, a lui Douglas Moon în Tasmania) să le spun despre misiunea mea în Malawi, Africa. Înapoi la Londra, am văzut că nu mai aveam bani, lichizi!?? Atunci m-am rugat din nou cu credință Domnului și un verișor, Sturz Avram, din Germania pe care l-am ajutat în urmă cu 4 ani cu o sumă de bani, mi-a trimis vreo 300 de Mărci germane care erau mult mai valoroase în Africa, decât dolarii australieni. Din Anglia, am zburat spre Africa Centrală, în Lilongwe – Malawi. La aeroport m-au așteptat o familie de misionari din America, care lucrau cu MBIC. Aici, împreună cu fratele Andy, a doua zi am început lucrarea misionară de Evanghelizare: distribuția de haine, Biblii, tractate, și lapte praf pentru copii.

Tot timpul când am mers la evanghelizare prin lanurile de grâu și porumb am avut un grup de vreo 30 de copii după noi, care cântau tot timpul. Am predicat la biserica „Bible Baptist Church” și am avut studii biblice cu prietenii care au vizitat biserica. După 3 zile de misiune în Lilongwe, am mers în capitala din Malawi, orașul Blantyre unde am distribuit tractate și am avut părtășie cu frații localnici. Noi am fost printre primii oameni albi care au vizitat satele din Lilongwe. Din Blantyre am plecat în orașul Chipoka de unde am luat vaporul spre Livingstonia, locul unde David Livingstone a misionat cu ani în urmă. Drumul spre Livingstonia a fost foarte greu. Am urcat pe jos un deal foarte înalt, era deja ora 7 seara și eram foarte obosit și însetat. Când am ajuns sus, am dat peste un izvor de apă, foarte bine venit. Tot timpul urcușului, versetul care m-a îmbărbătat a fost:” Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni, m-am deprins să fiu sătul și flămând. Să fiu în belșug și să fiu în lipsă.( Pot totul în Christos care mă întărește” (Filipeni 4:12-13). Am continuat drumul prin câmpie, noaptea și auzeam ici și colo oameni vorbind în dialectul local. Mă rugam să găsesc un loc de odihnă; loc unde pot să stau peste noapte. Cum mergeam eu înainte prin recolta de porumb, cu bagajul plin cu tractate și biblii, am simțit o mână care m-a atins pe umăr. Am înlemnit și am fost și speriat puțin, dar m-am întors să văd cine m-a atins, noaptea la ora 8:30 seara? Am rămas plăcut surprins când am văzut un tânăr de vreo 25 de ani, care m-a întrebat dacă am nevoie de un loc de dormit peste noapte? Eu i-am răspuns: da, am nevoie de un loc de dormit peste noapte. Atunci tânărul m-a întrebat dacă poate să mă ajute cu bagajul meu mare? Și răspunsul a fost un da pozitiv. Eu abia mă purtam pe mine și când am auzit că poate să-mi ia bagajul meu, am fost foarte bucuros. El mi-a arătat în sus un loc unde era lumină și mi-a spus că acolo este muzeul Livingstonia și o casă de odihnă, de dormit peste noapte, care este proprietatea lui. Am dat slavă Domnului Isus Christos care mi-a purtat de grijă și de data aceasta. Ziua următoare am vizitat muzeul Livingstonia și mi-am continuat misiunea în Malawi, vizitând orașele Chitimba, Rumphi și Kasungu distribuind tractate creștine și mărturisind oamenilor despre mântuirea oferită de Domnul Isus. Am fost surprins când l-am întrebat pe un tânăr ce citește? Avea o broșură colorată frumos de la Martorii lui Iehova, un cult creștin fals, care a schimbat Biblia și nu-L recunoaște pe Domnul Isus Christos ca OM și Dumnezeu, ci numai un dumnezeu ca și alți dumnezei din alte religii.  L-am întrebat pe acest tânăr dacă ce citește este la fel cu ce spune Biblia?! Și mi-a spus cu nu este la fel cu ce spune Biblia, ci sunt învățături diferite. Atunci i-am recomandat să nu mai citească astfel de broșuri cu învățături false, care nu sunt după Biblie, că poate să-l ducă în rătăcire. După 3 zile de misiune, am ajuns din nou în Lilongwe, unde am stat cu misionarii din MBIC: am vizitat împreună alte sate dimprejur distribuind tractate, oferind oamenilor haine și lapte praf pentru bebeluși. Am predicat din nou la Biserica Bible Baptist Church și la Revival Church of God. Am vizitat alți misionari  din localitate încurajându-i în Domnul și le-am prezentat un set de diapozitive despre lucrarea mea misionară. După încă o săptămână mi-am luat rămas bun de la frații și în 14 Februarie 1987 am  ajuns cu bine în Australia: în Launcestone, Tasmania, la colegiul WEC unde mi-am continuat studiile misionare încă un an. La WEC, am avut experiențe minunate cu Domnul, când m-a ajutat cu finanțele, cum se vede din aceste documente de la bancă. După ce am terminat studiile misionare la WEC, în Tasmania, Domnul mi-a deschis o ușa să-mi continui studiile teologice la seminarul Baptist, Morling College din Sydney. La WEC mi-am terminat Certificate of Christian Service, Diploma în Misiologie, Diploma de Ministry cu Institutul Theologic din Melbourne. Aici în Sydney am studiat Teologie pentru diploma de Bachelor in Theology. Am fost implicat și cu o Biserică Baptistă Română deschisă recent, unde am predicat în limba română, am vizitat și încurajat frații  români din Sydney. În fiecare Sâmbătă am pregătit și un program religios, în Limba Română la stația de radio 2 NBC FM 90.1 FM cu predici, muzică și știri. După ce am terminat studiile teologice la seminarul Baptist Morling, m-am rugat Domnului pentru un job, și slavă Lui, că mi-a dăruit un job permanent la stația creștină de radio CBA (Christian Broadcasting Association). Mulți colegi de la seminar m-au chemat să mă rog pentru ei, să găsească și ei un job permanent ca mine: eu m-am rugat cu bucurie pentru ei.                                                               

VA URMA