Romanian Times | Iunie 2026

ROMANIANTIMES Angela FURTUNĂ Ciprian Porumbescu – România prin Geniu, Muzică și Memorie 7 Meditații est-etice * Balada nemuritoare Elena Văcărescu spunea că oamenii dispar, dar marile lor idei rămân . Aceste idei devin o moștenire originală a culturii naționale și a culturii universale. FrédéricChopinșiCiprianPorumbescuauavut omisiune comună: aceea de a duce spiritualitatea popoarelor lor – polonez și, respectiv, român – în universalitate. Prin creația sa, Frédéric Chopin a transformat spiritul și ritmurile tradiționale poloneze (precum mazurcile și polonezele ) în capodopere recunoscute la nivel mondial. Nocturnele, baladele, preludiile și impromptu-urile au devenit genuri romantice create sau dezvoltate de Chopin. Deși a trăit cea mai mare parte a maturității sale la Paris, departe de țara natală, nostalgia, dorul și patriotismul au rămas motorul artei sale. Același aspect îl întâlnim și în destinul lui Ciprian Porumbescu: el a nemurit și a ridicat „Balada pentru vioară și orchestră” (op. 29) la rangul de capodoperă universală. Dar această creație, recunoscutăcapodoperă, definește spiritualitatea românească (izvorâtă din cântecul bătrânesc, doină și bocet) prin accentele sale profunde de dor, nostalgie și melancolie, dublând sentimentul de mândrie și de speranță. Partea de debut a Baladei (secțiunea liberă, rubato) imită perfect caracterul improvizatoric al doinei populare, unde violonistul are libertatea de a exprima „starea de dor” fără o măsură strictă. Tânguirea viorii pe struna Sol folosește melisme (înflorituri muzicale) specifice doinelor de jale din zona Bucovinei (caracterul elegiac este evident). Finalmente, la fel ca în folclor, momentele de doină suspinată alternează în Baladă cu explozii de ritmuri vii, inspirate din jocurile populare, creând un tablou complet al sufletului românesc, contrastul dramatic stilizând tot acest ansamblu. Veriga de legătură dintre cei doi mari romantici – Chopin și Porumbescu – o plasez la nivelul muzicologului Carol Miculi (profesor laConservatorul dinLembergși discipol al lui Chopin), care şi-a petrecut câteva veri la Şipotele Sucevei, pentru a culege cântece populare, găzduit fiind chiar în casa familiei Golembiovski (Porumbescu). Ciprian avea pe atunci doar 7 ani, dar receptivitatea și geniul său muzical – de care familia și prietenii aveau să fie conștienți abia mai târziu – deja lucrau pentru a așeza acest formidabil copil al Bucovinei pe harta marilor creatori ai muzicii. Prin Miculi, Ciprian avea să preia influențele melosului lui Chopin: cantabilitatea, rafinamentul armonic și melancolia, pe care mai târziu le va desăvârși prin studii aprofundate. Geniul folcloric va întâlni tehnica academică. Naționalismul muzical romantic, tehnica tempo rubato, nostalgia exilului și a suferinței, toate aceste elemente chopiniene își vor afla expresia de maturitate și la romanticul Ciprian Porumbescu, în folosul artei muzicale românești. (continuare in pagina 17) * Romanul istoric Cartea Balada de Adrian Lesenciuc, Editura Creator, 2020. Un veritabil roman istoric, unde biografia artistului și a tatălui său, așa cum este trasată de autor - la rândul său descendent al familiei bucovinene -, este dublată de panorama evenimentelor tumultuoase ce însoțeau epoca, nașterea țării și conștiința românilor. În Prefața volumului, violonistul Gabriel Croitoru consemnează: „Balada (...) are succesul asigurat în orice colț al României, fie că este vorba de un public familiarizat cu muzica clasică, fie că este un public meloman sau unul alcătuit din ascultători ocazionali. Cântând în mai multe ocazii în China, am fost rugat să includ în programul concertului și „Balada” lui Ciprian. La întrebarea mea firească: de unde ați auzit de această melodie?mi s-a răspuns că, înurmă cu ceva ani, singurele filme străine care puteau fi proiectate în sălile de cinema din China erau din țările blocului comunist de la acea vreme. Cel mai de succes film din această categorie a fost „Ciprian Porumbescu”, Balada devenind astfel cunoscută și apreciată, alături de nu mai puțin celebra „Ciocârlie”, de către una din cele mai mari comunități la nivel global” (pp.7-8). Poate și pentru că Balada nu e scrisă pentru marile săli de concert în mai mare măsură decât dealurile înflorite ale Bucovinei istorice. * Declarația de dragoste Din viața lui Ciprian Porumbescu ar putea fi preluată una dintre cele mai frumoase și nefericite povești de dragoste din lume, veritabil scenariu de operă cinematografică. În desele vacanţe pe care le petrecea la Stupca, o cunoaşte pe Berta Gorgon, o fată înaltă şi subţire, fiică a pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit iremediabil. La scurtă vreme, pentru ca iubirea lor să nu “degenereze”, şi fiindcă familiile celor doi erau de confesiuni diferite, Berta avea să fie trimisă în străinătate, rămânând marea iubire, neîmplinită, a compozitorului. Concert Grandios Suceava Final Festival Ciprian Porumbescu Editia a V a 2026 Iraclie Porumbescu și Revoluțiile de Adrian Lesenciuc Jurnal 1879 de Ciprian Porumbescu Balada de Adrian Lesenciuc