CANDIDATUL ÎNSCRIS DE ALEGĂTOR (WRITE-IN CANDIDATE) ȘI ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2024 ÎN ROMÂNIA

Cadru legislativ
Constituția României din 1991 (amendată în 2003) prevede că președintele României poate fi reales o singură dată, chiar și succesiv (art. 81, alin. 4), pe o durată de 5 ani de la data depunerii jurământului (art.83, alin. 1) până la depunerea jurământului președintelui nou ales (art. 83, alin. 2) și că mandatul său poate fi prelungit, prin lege organică, doar în caz de război sau de catastrofă (art. 83, alin. 3). Anterior amendării din 2003 președintele era ales pe o durată de 4 ani.

Alegerile prezidențiale din 2024 în România au constituit un eveniment politic major, ale cărui repercursiuni au divizat societatea în două. Momente similare s-au petrecut la alegerile prezidențiale din 1990 (primele alegeri organizate după căderea regimului comunist, din decembrie 1989, când România era într-un hiatus constituțional, actuala constituție neexistând) și 2000 (când pe atunci președintele Ion Iliescu, de la PSD/social-democrat, intrase deja în al treilea mandat prezidențial neconstituțional, el fiind ales în 1990 și reales de două ori, neconstituțional, în 1992 și 2000).

În cazul alegerilor prezidențiale din 2024 președintele Klaus Werner Iohannis (PNL/liberal-conservator) a fost ales în decembrie 2014 și reales în decembrie 2019, mandatul lui expirând la 21 decembrie 2024.
Istoric

La 4 iulie 2024 primul ministru Marcel Ciolacu (PSD/social-democrat) a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (al doilea tur, în caz că niciunul dintre candidați nu ar fi obținut în primul tur cel puțin 50% plus 1 vot). Pentru cetățenii români din străinătate (diaspora), având în vedere distanțele mari dintre centrele de votare, s-au acordat două zile suplimentare, adică 22 și 23 decembrie pentru primul tur și respectiv 6 și 7 decembrie pentru al doilea tur.

Pentru primul tur au candidat reprezentanți ai partidelor politice, precum și independenți. Candidata Diana Șoșoacă (SOS/ultranaționalist) a fost descalificată de Curtea Constituțională din România (CCR) pe motiv că discursul ei public ar fi violat sistematic ordinea constituțională și valorile euro-atlantice ale țării. Decizia a fost aspru criticată de opinia publică, cu motivarea că instanța și-ar fi depășit atribuțiile și ar fi limitat dreptul constituțional la liberă exprimare.
După numărarea voturilor au fost declarați câștigători pentru turul al doilea primii doi candidați, respectiv Călin Georgescu (independent, cu 2.120.401 voturi, adică 22,94%) și Elena Lasconi (USR/liberal, cu 1.772.500 de voturi, adică 19,18%).

Pe 2 decembrie 2024 CCR a validat rezultatele din primul tur al alegerilor, precum și organizarea celui de-al doilea tur pe 8 decembrie (pentru diaspora, între 6 și 8 decembrie).

Pe 6 decembrie, în timp ce alegerile erau în curs de desfășurare pentru diaspora, CCR a revenit cu o nouă decizie și a anulat rezultatele alegerilor din ambele tururi (al doilea tur fiind în plină desfășurare pentru diaspora), ceea ce a creat puternice resentimente ale opiniei publice de pretutindeni. Motivul invocat a fost că președintele Klaus Werner Iohannis ar fi permis desecretizarea unor informații ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), conform cu care Călin Georgescu ar fi declarat un buget de campanie de 0 lei și că și-ar fi făcut campanie pe rețeaua socială TikTok, iar investigații ulterioare ar fi arătat donații nedeclarate de aproximativ 1 milion de euro de la terțe părți. Ulterior s-a descoperit că PNL, partidul președintelui Iohannis, a finanțat o campanie electorală pentru candidatul propriu, Nicolae Ciucă (care s-a clasat al 5-lea în primul tur, cu doar 8,79% din voturi), iar hashtag-urile au fost folosite de terțe personae pentru a-l promova pe Georgescu, dar fără știrea acestuia.

În ciuda acestor fapte, președintele Iohannis a declarat că decizia CCR este legitimă și că trebuie respectată, adăugând că va rămâne președinte până când va fi inaugurat noul președinte, la o dată nedeclarată, care va fi stabilită ulterior.

Pe 21 decembrie 2024 mandatul lui Iohannis a expirat, el intrând într-o extindere nelegitimă a mandatului de președinte, cu încălcarea articolelor 81 și 83 din Constituție, care stipulează expres condițiile și durata mandatului prezidențial.

Drept consecință, România a intrat într-o criză politică profundă, adâncită și de o criză economico-financiară, iar situația curentă este extrem de volatilă, prefigurându-se masive demonstrații populare.

Propunere

În acest context, pentru evitarea unor situații similare în viitor, propunem ca în legislația electorală din România să fie introdusă pe buletinele electorale opțiunea candidatului înscris de alegător (the write-in candidate), existentă în legislația SUA.

În SUA alegătorul poate scrie pe buletinul de votare numele altor candidați care nu sunt tipăriți pe buletin, atât pentru președinte, cât și pentru senatori, deputați, guvernatori sau alte funcții. În unele state ale SUA candidații înscriși de alegători trebuie să depună documente înainte de alegeri.
Această practică este foarte populară și admisă de majoritatea statelor SUA, inclusiv în Washington, DC (cu excepția a cinci state). Ea a fost practicată ocazional și la referendumuri cu alegeri multiple (de exemplu, în ianuarie 1982 în Guam).

Un alt avantaj al spațiului gol din dreptul candidatului înscris de alegător este faptul că se reduc consistent costurile tipăririi numelor de candidați (deși, pe de altă parte, ar crește complexitatea numărării voturilor). Acest sistem este folosit și în alte țări (Japonia, Filipine, Finlanda).

În SUA sunt nenumărate cazurile de candidați write-in care au primit și chiar au căștigat alegeri atât la nivel federal, cât și statal și local.
Această practică, văzută internațional ca tradițional americană, a început să fie folosită și în alte țări (Ecuador, Brazilia, Franța, Suedia, Austria).

Concluzie

Opțiunea includerii candidatului înscris de alegător (the write-in candidate) pe buletinele electorale din România ar evita situații abuzive ca anumiți candidați să fie respinși nejustificat de organele oficiale. De asemenea, s-ar evita situații de criză, precum impasul legislativ creat de instanțele din România la alegerile prezidențiale din 2024.

De aceea, susținem că această soluție se impune cu necesitate și trebuie implementată de urgență și în legislația electorală din România.
NOTĂ: Acest articol a fost publicat în MEDIUM, la https://tdianu.medium.com/, iar autorul își reține dreptul de proprietate intelectuală asupra variantelor în limba engleză și a traducerilor aferente în alte limbi.

(Washington, DC - 02 ianuarie 2025)

Tiberiu Dianu a publicat mai multe cărți și o serie de articole în drept, politică și societăți post-comuniste. În prezent locuiește și lucrează în Washington, DC și poate fi urmărit pe MEDIUM. https://medium.com/@tdianu