Semne ale vremurilor din urmă sunt evenimente unice ale zilelor noastre cu corespondență scripturală care ne direcționează spre vremurile din urmă.
Prezentarea unor Semne ale vremurilor din urmă necesită revelarea unui scop bine precis, atenționarea venirii vremurilor din urmă și ca să fie autentice, consider că, trebuie să treacă cel puțin cinci teste: Focalizarea atenției trebuie să fie în Cuvântul lui Dumnezeu;
Evitarea dogmatismului vremurilor și soroacelor; Scoaterea în evidență doar a unor Semne ale vremurilor pentru că, noi oamenii limitați nu putem pretinde că știm toate Semnele vremurilor; Prezentarea semnelor vremurilor din urmă trebuie să aducă mângâiere și speranță pentru Biserică și nu groază; Oportunitatea sensibilizării cunoașterii lui Christos Domnul și a relației cu El.
Sunt cel puțin două criterii care ne pot ajuta să ne dăm seama când un anumit eveniment se califică cu adevărat ca și un semn al vremurilor. Prima este că acțiunea catalogată ca și semn trebuie să aibă particularități unice în istorie. Al doilea este că acțiunea catalogată ca și semn trebuie să treacă înafara gândirii proprii, să fie autentică și să aibă corespondență scripturală concretă cu versete clare fără a fi nevoie de interpretări.
„Veți auzi despre războaie și vești de războaie”
În vremea când scriu aceste rânduri, la sfârșitul anului 2022, se dă o atenție deosebită cuvintelor Domnului Isus: Când veți auzi despre războaie și vești de războaie, să nu vă spăimântați, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. Un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății; pe alocurea vor fi cutremure de pământ, foamete și turburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor. (Marcu 13:7-8).
Câteva aspecte de luat în considerare:
Veți auzi despre războaie și vești de războaie. Declarația Domnului Isus este la timpul viitor pentru că perioada cât Domnul Isus a fost pe pământ nu au fost războaie. A fost cea mai mediatizată epocă pașnică numită Pax Romana sau Pacea Romană, o perioadă care pentru unii istorici a ținut aproximativ 200 de ani. Astfel această perioadă a fost făcută celebră de către istoricul secolului al XVIII-lea Edward Gibbon în cartea sa emblematică „Istoria declinului și căderii Imperiului Roman” [sursa: Enciclopedia Britanică Online], care a scris că perioada de pace a început în anul 27 B.C., când Octavian a primit titlul de Augustus din partea senatului și s-a încheiat forma de Republică și a luat naștere Imperiul Roman. Istoricii indică de obicei sfârșitul Pax Romana în anul 180, când împăratul Marcus Aurelius a murit și i-a dat tronul fiului său Commodus, care nu a împărtășit toate idealurile și filozofiile militare ale tatălui său și, prin urmare, accentul pus pe pace a dispărut. Pentru noi, românii, considerăm că Pacea Romană s-a încheiat mult mai repede cu primul Război Daco-Roman, care a avut loc între anii 101 și 102. E mai realist a spune că Pacea Romană a durat mai puțin de 130 de ani.
Desigur că războaie și vești de războaie au fost auzite și experimentate după încheierea perioadei numită Pacea Romană. Ca atare ca o veste de război și un război să fie un semn al zilelor noastre trebuie să aibă o anumită unicitate față de războaiele anterioare.
În al doilea rând, revenind la cuvintele Domnului Isus din Marcu 13:7-8 Când veți auzi despre războaie și vești de războaie, să nu vă spăimântați, (numai prezența Domnului poate să ne dea liniște la veștile rele, de acest gen) căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. (ca atare nu e ceva nou pentru vremurile din urmă). Dar încă nu va fi sfârșitul. (Sfârșitul lumii nu e la auzirea veștilor de războaie) Un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății; pe alocurea vor fi cutremure de pământ, foamete și turburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor. (Desigur că aceste evenimente ne anunță începutul durerilor care vor veni în Perioada Necazului Unic din Istoria Omenirii, sau așa cum unii îl numesc Necazul cel Mare.
La mesajul Un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății revin în această ediție la o temă foarte actuală cititorilor prezentei publicații: SEMNE ale vremurilor din urmă. Așa cum știți, deja, nu vă voi prezenta vremuri și soroace ci SEMNE detaliate prin Semințiile lui Israel + Erezii + Muntele Templului + Nenorociri Noi + Esticii (Împărații Răsăritului).
La această rubrică de 20 de ani am scris și scriu ori de câte ori apar evenimente de importanță majoră, unice, legate de Împărații Răsăritului, încă de pe vremea când erau neglijați în circuitul economic mondial. Urmăresc evoluția țărilor din partea de Răsărit, a centrului scoarței terestre, Ierusalimul. Așa cum am scris de multe ori, la această rubrică, Împărății Răsăritului trebuie să se ridice la nivel de supremație, pentru a pregăti calea și a facilita venirea împăraților lumii pentru războiul vremurilor din urmă, în Israel, la Armaghedon (în partea de nord al Israelului, aproape de Siria), bătălie amintită de apostolul Ioan în Apocalipsa. Bătrânul Ioan, exilat pe insula Patmos, fără a avea prea multe legături cu lumea de atunci, a scris începând din capitolul 15 cele din urmă șapte urgii ce vor fi vărsate pe pământ, în timpul Necazului Unic din istoria lumii, continuând în capitolul 16, după urgia a șasea, cu câteva detalii: Al șaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Și apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraților, care au să vină din Răsărit … împărații pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic … Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreiește se cheamă Armaghedon. (Apocalipsa 16:12-16). Bătrânul Ioan, în Apocalipsa, a scos în evidență pregătirea de război a împăraților întregului pământ care vor veni dinspre răsărit spre Israel.
Sunt cel puțin două evenimente unice în felul lor, ale lunilor septembrie – octombrie 2022: una legată de asocierea tot mai clară a Împăraților Răsăritului și a doua legată de Armaghedon.
Iran intră în gruparea Împăraților Răsăritului
Miercuri, 12 octombrie 2022 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat condamnarea anexării de către Rusia a patru zone ocupate ale Ucrainei pe fondul războiului în curs. Dintre grupul de 193 de membri al ONU, trei sferturi, adică 143 au votat în favoarea rezoluției care critică „așa-numitele referendumuri ilegale” ale Rusiei. Patru țări s-au alăturat Rusiei pentru a vota împotriva rezoluției: Siria, Nicaragua, Coreea de Nord și Belarus. De remarcat între cele 35 de abțineri au fost țările din partea de est a lui Israel: China, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Vietnam. Iran a lipsit de la vot, dar după votul din martie era ori neutru ori de partea Rusiei. Clubul opoziției este aproape același cu cele cinci voturi din martie 2022 împotriva rezoluției de condamnare a invadării Ucrainei de către Rusia.
Realitatea este că țările din partea de est a Israelului se apropie tot mai mult ca să fie ușor a se pregăti calea împăraților care au să vină de la Răsărit … împărații pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic.
Noutatea istorică este apropierea tot mai accentuată a țărilor mari: Iran, India, China, Rusia și altor țări mai mici. Urmărind istoria lumii, unicitatea acestei vremi este apropierea Iranului de Rusia, care a trimis drone Rusiei și personal de instruire a dronelor în războiul din Ucraina.
Realul Armaghedon
S-a mediatizat destul de mult în aceste zile folosirea cuvântului „Armaghedon”, un cuvât scriptural. Pentru că este un cuvânt al Scripturii are putere chiar dacă nu este folosit în contextul Scripturii. Se folosește cuvântul „Armaghedon” cu referire la un război nuclear și nicidecum la dealul Meghido. Ce s-a întâmplat:
Președintele rus Vladimir Putin a prezidat vineri, 30 septembrie, o ceremonie la Kremlin privind anexarea a patru regiuni ucrainene parțial ocupate de forțele sale. O mare parte a discursului a fost atacarea occidentului și special SUA. Iată câteva spicuiri:
“Dictatura elitelor occidentale este îndreptată împotriva tuturor societăților, inclusiv a popoarelor țărilor occidentale înseși. Aceasta este o provocare pentru toți. Aceasta este o negare completă a umanității, răsturnarea credinței și a valorilor tradiționale. Într-adevăr, suprimarea libertății însăși a căpătat trăsăturile unei religii: de-a dreptul satanism”… „Ne dorim neapărat, aici, la noi, în Rusia, în loc de „mamă” și „tată”, să avem „părintele nr. 1”, „părintele nr. 2”, „nr. 3”? Nu se poate. E o nebunie. Chiar vrem să introducem în școlile copiilor noștri ideea că există mai multe genuri în afară de femei și bărbați și [copiilor să li se ofere] șansa de a fi supuși operațiilor de schimbare a sexului?... Avem un viitor diferit, propriul nostru viitor”.
Cuvântarea directă a lui Putin l-a deranjat enorm pe Președintele Joe Biden, care joi, 6 octombrie 2022, a declarat că riscul unui „Armagedon” nuclear este cel mai mare din ultimii 60 de ani: „Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy și criza rachetelor din Cuba”, a spus el, oferind comentariile sale cele mai clare despre utilizarea armelor nucleare de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Răspunzând comentariilor lui Biden în timpul summitului Uniunii Europene de la Praga, vineri, 7 octombrie 2022, Macron a spus că „Trebuie să vorbim cu prudență atunci când comentăm astfel de chestiuni”.
Sâmbătă, 8 octombrie 2022, „Prin decizia ministrului apărării al Federației Ruse, generalul de armată Serghei Surovikin a fost numit comandant al grupării comune a forțelor din zona operațiunii militare speciale”, se arată în comunicatul ministerului. Generalul de armată Serghei Surovikin, este supranumit „generalul Armaghedon”.
Desigur că Armaghedon are putere de penetrare pentru că aparține Scripturii, este folosit greșit în multe conversații, dar acest cuvânt are semnificații ale trecutului și viitorului lumii. Armaghedon nu este altceva decât un nume evreiesc al „dealului Megido” din partea de nord al Israelului.
Observăm cum oamenii nemântuiți numesc „Armagedon” ceva ieșit afară din contextul Scripturii. Bătălia de la Armaghedon se va întâmpla la sfârșitul Necazului Unic din Istoria lumii despre care ne vorbește Domnul Isus și în Matei 24:21. Armaghedonul nu e bătălia între oameni împotriva oamenilor cu arme nucleare create de om. Bătălia de la Armaghedon e este relatată de apostolul Ioan astfel: Duhurile cele rele i-au strâns pe împărații pământului întreg, pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. Citind atent capitolele 17 la 19, în final constatăm biruința Celui ce este “Împăratul împăraților și Domnul domnilor.” Numele Lui este: “Cuvântul lui Dumnezeu.” El este Domnul și Dumnezeul nostru!
Istoric vorbind pământenii sunt între două bătălii de pe dealul Meghido, care în evreiește i se spune Armaghedon. Prima relatare istorică, detaliată a unei ciocniri reale de arme, al unei bătălii între popoare, vine de la vechii egipteni, care au purtat Bătălia de la Meghido, în primăvara anului 1457 B.C., când grupări organizate de egipteni care locuiau pe teritoriul de azi al Siriei și Israelului s-au ridicat împotriva cadesiților și canaaniților. Relatarea bătăliei, care a fost purtată între forțele faraonului Thutmose al III-lea și conducătorul rebel din Cades, împreună cu aliații săi canaaniți, au fost lăsate de istoricul egiptean antic Tjaneni, incluzând detalii despre bătălie, dimensiunea forțelor adverse, pierderile afectate și chiar armele folosite.
Când auziți vorbindu-se de Armaghedon ca și un război nuclear, nu credeți cuvintele oamenilor ci credeți cuvintele, care ne spune că va avea loc a doua bătălie de pe dealul Meghido, Armaghedon, după Răpirea Bisericii, în Necazul Unic din istoria lumii, după ce pământenii vor face legământ cu Fiara.
”Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați !” v-o spun eu pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus în Marcu 13:37. (VA URMA)