Romanian Times | Mai 2026

ROMANIANTIMES MESAJE BIBLICE 18 VAURMA de Preot Aurel Sas DUMNEZEU TATĂLESTE IZVORULLUMINII NECREATE, PRECUM ESTE ȘI CAUZANAȘTERII FIULUI ȘI PURCEDERII DUHULUI SFÂNT Cap. III - DUMNEZEUTATĂLESTE LUMINĂ, ÎN UNICALUMINĂASFINTEI TREIMI (8) TRILOGIALUMINII SFINTEI TREIMI ÎN TREI STRĂLUCIRI (continuare din numărul trecuut) „ Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină” (Psalm 35, 9). „...Cei ce se depărtează deMine (Dumnezeu) vor fi scrişi pe pulbere, pentru că au părăsit pe Domnul, izvorul apei celei vii” (Ieremia 17, 13). „Izvorul înţelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu întru cele înalte, şi căile ei sunt porunci veşnice” (Ecclesiasticul 1, 5). „...Eu (Dumnezeu) sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce însetează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei vieţii” (Apoc. 21, 6). Nespus de mari revelații pentru generații aduc Scripturile de mai sus despre Dumnezeu Tatăl, că este izvor al vieții și luminii, și izvorul apei vii, din care dacă se va învrednicii cineva să bea nu va mai înseta niciodată (Ioan 4, 5-10). Tot Scripturile de mai sus descoperă generațiilor despre izvorul înțelepciunii în Cuvântul lui Dumnezeu, ale căror căi sunt poruncile veșnice ale lumini divine, cât și pe Dumnezeu Care este Alfa și Omega, Cel ce îndeamnă pe toți să vină să bea în dar „... din izvorul apei vieţii” (Apoc. 21, 6) și al luminii, Care izvorăște din izvorul Luminii , Care este Tatăl și se revarsă prin Fiul în Duhul Sfânt pentru tot credinciosul care însetează și se roagă cu credință. În același timp, Scripturile revelează tuturor și tristețea pentru cei care se vor depărta de Domnul Dumnezeu și „... vor fi scrişi pe pulbere, pentru că au părăsit pe Domnul, izvorul apei celei vii” (Ieremia 17, 13). Astfel, după cum Dumnezeu Tatăl este izvorul nașterii Fiului și al purcederii Duhului Sfânt tot așa El este și izvorul Luminii dumnezeiești necreate, împreună cu Fiul și cu Duhul Sfânt, Care vin din Tatăl ca Izvor veșnic. Menționez și în volumul acesta întâi că: Tatăl este lumină din: Trilogia Luminii Sfintei Treimi în trei străluciri, să cunoască fiecare că și Fiul, Iisus, Care S-a născut din Tată (Psalm 2, 7; Evrei 1, 5), este întru totul ca Tatăl din Care S-a născut, cât și Duhul Sfânt care a purces dinTatăl (Ioan 15, 26), este întru totul ca Tatăl din Care a purces. Iar alt fel nici nu putea să fie, de vreme ce Fiul este născut din Tatăl și Duhul Sfânt este purcesc din Tatăl, decât să dobândească ființa Tatălui, întru Care și sunt, după cum ne revelează Fiul zicând: „Credeţi Mie (Iisus) că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine...” (Ioan 14, 11), rămândând un Singur Dumnezeu în trei Ipostasuri sau Persoane sau Fețe. Pentru o înțelegere și mai bună, este în asemănare cu nașterea copiilor din părinți și dobândirea ființei umane a părinților, tot astfel este logic a înțelege că și nașterea Fiului din Tatăl și purcederea Duhului Sfânt (Ioan 15, 26) este cu toate însușirile ființei Dumnezeirii Tatălui. În revelarea Scripturii, Duhul Sfânt este „...Duhul lui Dumnezeu... și....Duhul lui Hristos...” (Rom. 8, 9). Apoi, așa cum Simbolul credinței ne lasă să înețelegm când zice despre Fiul că, S-a născut din Tatăl, „Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, că după cum nu se deosebește lumina care se aprinde de lumina din care se aprinde, căci tot ceea ce are prima lumină dă și celei de a doua, afară de însușirea că ea dă, iar celalată primește, tot așa nu se deosebește ființa Fiului de ființa Tatălui din care se naște și ființa Duhului Sfânt de ființa Tatălui din care purcede, ci doar că păstrează fiecare Persoană din Dumnezeu în Treime însușirea de Tată și de Fiu și de Duh Sfânt. Așadar, aflăm că și Fiul născut din Dumnezeu Tatăl-Lumină este izvor de Lumină divină , fiindcă este întru totul ca Tatăl din Care S-a născut, precum și Duhul Sfânt purces din Dumnezeu Tatăl-Lumină este izvor de Lumină divină, pentru că este întru totul ca Tatăl din Care a purces, ci doar își păstrează însușirea fiecare Persoană de Tată și de Fiu și de Duh Sfânt. Iar unitatea desăvârșită între Persoanele Sfintei Treimi ca izvor de lumină și de viață (Pslam 35, 9), o prezintă Fiul lui Dumnezeu, când zice: „Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem” (Ioan 10, 30). La Cina cea de Taină, Mântuitorul S-a rugat Tatălui ceresc pentru unitatea apostolilor și a celor ce vor crede în El prin cuvântul lor, zicând: „Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 17, 20-21). Astfel, calea spre unirea celor credincioși cu Dumnezeu, izvorul luminii divine și al vieții, este pregătit de Hristos Domnului, rămânâd doar ca noi să pornim pe calea celor trei faze din Taina Pocăinței: curățirea de păcate, iluminarea și desăvârșirea, făcându-ne astfel „...părtași dumnezeiești firi (a lui Hristos) scăpând de stricăciunea poftei celei din lume” (2 Petru 1, 4), ca să a jungem la lumina Tatăl. Atributul lui Dumnezeu de Lumină este și cel mai exact, după cum descoperă Scriptura, zicând că „...Dumnezeu este lumină şi nici un întuneric nu este întru El” (1 Ioan 1, 5) precum scrie și Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigore de Nazians, șiAve Evagrie Ponticul că „Dumnezeu este Lumină după firea Lui” (Ilarion Alfeyev, Sf. Simeon N. Teolog și tradiția ortodoxă, trad. din lb. engl. de Ioana Stoicescu și Maria-Magdalena Rusen, ed. îngrij. de pr. Eugen Drăgoi, București, ed. Sophia 2010, pp. 208-209, apud Sf. Grigore de Nazianz, Disc. 38-40)., și El, este Lumina cea necreată , care izvorăște din Tatăl și se revarsă prin Fiul în Duhul Sfânt spre cei ce vor să se unească cu Lumina dumnezeiască, prin lucarea din „...iubirea Duhului Sfânt...” (Rom. 15, 3). Lumina este tot ceea ce poate fi mai bun și necesar, mai înalt și mai superb și suprem sub soare, deoarece lumina înseamnă viață, pe când întunericul este lipsă, este știrbire și este răul din lume, care aduce moartea. Salvarea din întunericul păcatelor este prin venirea cu credință la Dumnezeu izvorul Luminii și la Iisus Hristos, Lumina lumii, Care se prezintă, zicând: „Eu (Iisus) sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii (Iona 8, 12). Deci, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu este orice fel de lumină, ci El este „...lumina vieții...”, iar cel care va urma lui Hristos Dumnezeu se va împărtăși din lumina vieții și va avea viață veșnică, devenind astfel fiu al luminii (Efes. 5, 8). Deci, cel ce vine prin credință la Lumina unică a Tatălui și a Fiului și a Duhul Sfânt nu vine la orice fel de lumină, ci vine la „...Lumina vieții” (Ioan 8, 12) celei veșnice. Mântuitorul Hristos îi fericește și le anunță răsplata pe cei ce vin la lumină prin curățire, zicând: „ Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8) în Treime și în Lumina Sa, care izvorăște din El spre a da viață, căci Lumina Sa este Lumina vieții (Ioan 8, 12) veșnice. Dovadă că Dumnezeu în Treime este izvor de lumină, arată Mântuitorul Hristos, a doua Persoană din Sfânta Treime, zicând: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii (Ioan 8, 12), Iisus, este Lumina lumii, din Aceași Lumină a Sfintei Treimi, unde Tatăl este nu numai izvorul luminii, ci și cauza luminii, precum El este cauza nașterii Fiului și a purcederii Duhului Sfânt. Credința omului în aceste revelații, desconectează pe om de la întunericul păcatelor, în moartea spirituală și îl conectează la lumina dumnezeiască, care este lumina vieții (Ioan 8, 12). Despre dogma Sfintei Treimi în trei străluciri: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt Prezentările de mai sus, ne conduc spre cunoașterea dogmei Sfintei Treimi în trei strălucirii: în Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt (Sf. Simeon Noul Teolog), din unica lumină dumnezeiască și necreată, care ivorăște din Dumnezeu în Treime, după cum am aflat mai sus. Prima și marea sărbătoare după Pogorârea Duhului Sfânt este Sărbătoarea închinată Sfintei Treimi, în care Biserica sărbătorește, cinstește și slăvește pe Dumnezeu în Treime, precum S-a arătat, în Tatăl și în Fiul și în Duhul Sfânt, Treimea cea de o ființă, de viață făcătoare și nedespărțită. Domnul Dumnezeu Cel milostiv, atotțiitor şi veşnic, Care este izvorul și cauza nașterii Fiului (Evrei 1, 5) și a purcederii Duhului Sfânt (Ioan 15, 26) și a toată Lumina divină şi strălucirea de la începutul lumii, S-a arătat mai întâi ca și Creator a celor două univerese: ceresc și fizic și al luminii create pe bolta cerului la cuvântul Său, când a zis: „Şi a zis Dumnezeu: “Să fie lumină!” Şi a fost lumină” (Facere 1, 3), iar Duhul Sfânt se purta deasupra apelor (Facere 1, 2). Și toată creația în cer și pe pământ a făcut-o Dumnezeu prin Fiul, în descoperirea Scripturii: „Toate prin El (Cuvântul, Fiul, Iisus Hristos) s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut” (Ioan 1, 30). Așa cunoaștem că la marea și grandioasa operă de creație a lumii a participat Dumnezeu în Treime: Tatăl și Fiul și Duhul, un Singur Dumnezeu întreit în Persoane sau Ipostasuri. Dumnezeu în trei Ipostasuri sau trei Feţe sau Persoane, a început să se arate fiinţei omeneşti, pe care a creat-o după chipul și asemănarea Sa (Facerte 1, 26-28), mai ales după cădere, în chip treptat și umbrit, strigându-l pe primul om după cădere: „Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: “Adame, unde eşti?” (Facere 1, 9). Astfel, primii oameni Adam și Eva, copiii și urmașii lor, ştiau încă înainte de legea veche dată prin Moise că există Ziditorul a toate Care este Dumnezeu. Sfântul Grigorie Palama, scrie că nu se ştia desăvârşit, că El este în trei Ipostasuri sau Persoane. Aceasta fiindcă nu era încă în puterea maturității minţii omeneşti să înţeleagă că, Dumnezeu există în trei Persoane, dar de o singură fiinţă. Domnul Dumnezeu, Cel Unul după fiinţă și întreit în Persoane deși El S-a revelat încă la facerea omului, în raiul pământesc, când a zis: „...Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră...” (Facere 1, 26). Astfel, zicând Dumnezeu la plural „... după chipul şi după asemănarea Noastră...” (Facere 1, 26) să facem om, S-a revelat că El este în Sfânta Treime.