Romanian Times | Mai 2022

ROMANIANTIMES MESAJE BIBLICE 18 (continuare din numarul trecut) de Preot Paroh Aurel Sas, Detroit Răsplata celor blânzi Răsplata celor blânzi, o anunță Însuși Domnul în Fericirea a 3-a, când zice: „Fericiţi cei blânzi” , cu răsplata, „ că aceia vor moşteni pământul” (Matei 5, 5). Iar pământul la care se referă Mântuitorul, nu este acesta pământesc din viața aceasta ci, cel ceresc spiritual după Scriptura care descoperă, zicând: „ Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este” (Apoc. 21, 1), întru Împărăția Cerurilor. Astfel, să înțelegem că, la toate răsplătirile, din toate Fericirile, Domnul Iisus Hristos, vizează și se referă la răsplata în Împărăția lui Dumnezeu sau Împărăția Cerurilor, cum i se mai spune. Bineînțeles că, răsplata de binecuvântări o dă Dumnezeu și în viața aceasta pentru cei care aleg fericirea vieții pământești după cele 9 Fericiri, în descoperirea Scripturii care zice: „Tânăr am fost şi am îmbătrânit şi n-am văzut pe cel drept părăsit, nici seminţia lui cerând pâine.” (Psalm36, 25), pentru că a însetat și a flămânzit mai întâii după Dumnezeu și astfel Domnul i-a dat și „pâinea cea de toate zile” pentru el și toată casa lui. Iată răsplata pentru Sf. Arhid. Diacon Ștefan, pentru blândețea și rugăciune față de dușmani, Dumnezeu l-a răsplătit cu vederea Lui, după cum zicea atunci: „Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu” (Fapte 7, 54-60). Astfel, pe toți cei ce caută să trăiască după cele 9 Fericiri, Dumnezeu Cel Milostiv îi ocrotește și-i păzește, precum pe cei păcătoși îi miluiește dacă se întorc la credință și numai celor în păcatul mândriei le stă împotrtivă ne revelează Scriptura: „ Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.” (Iacov 4, 6) Puterea blândeții este în harul lui Dumnezeu pentru cei blânzi și smeriți. Prin virtutea blândeții și smereniei se identifică credincioșii din Religia Creștină. Cel blând rabdă și tace, în mângâierea Duhul Sfânt Mângâietorul, ascultând de Scriptura care zice: „Să nu defaime pe nimeni, să fie paşnici, să fie îngăduitori, arătând întreaga blândeţe faţă de toţi oamenii” (Tit 3, 2). Și continua Scriptura, zicând să nu fim ca înainte când nu L-am cunoscut pe Dumnezeu, ca: „altădată fără de minte, neascultători, amăgiţi, slujind poftelor şi multor feluri de desfătări, petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urâţi fiind şi urându-ne unul pe altul ” (Tit 3, 3). Așadar, să urmăm îndemnul lui Hristos Domnul, întru virtutea blândeții: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6, 33). Urmând și altă Scriptura care zice: „ Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Gal. 5, 23). „Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura” (Matei 5, 6) La fel, ca la celelalte Fericiri, prezentate de Domnul, trebuie să dăm și aici, la Fericirea a 4-a, interpretarea duhovnicească care vizează dobândirea Împărăției lui Dumnezeu. Astfel, Mântuitorul Hristos fericește aici pe, „ cei ce flămânzesc şi însetează după dreptatea” lui Dumnezeu să se împlinească în lume, pentru ca omenirea să numoară submoartea adusă de necredință și păcate și nu pentru „ cei ce flămânzesc şi însetează după dreptatea” pământească sau omenească, care este cu nedreptăți și trecătoare. Așa și omul mai puțin duhovnicesc trebuie să caute a înțelege lucrurile și prin prismă duhovnicească, nu numai a vieții acestea cu beneficiile ei materiale și trecătoare. Aceasta după descoperirea Scripturi care zice: „Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte. Dar omul duhovnicesc toate le judecă (duhovnicește), și pe el însă nu-l judecă nimeni” (1 Cor. 2, 14-15). Care este oare adevărata Dreptate?Adevărata drepate, înaintea lui Dumnezeu, este Dreptatea care vine din poruncile Lui. Iar cei pe care îi prezintă Scriptura că, au umblat în poruncile lui Dumnezeu întru dreptate, sunt părinții Sf. Ioan Botezătorul, preotul Zaharia și Elisabeta: „Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului” (Luca 1, 6), pentru care Dumnezeu i-a învrednicit și răsplătit să aibă copii la bătrânețe, pe Sf. Ioan, care să meargă înaintea Domnului și să-L boteze. De aceea, sunt plângeri împotriva Justițiilor popoarelor pentru că dreptatea lor nu vine din poruncile lui Dumnezeu și astfel nu judecă cu dreptate. Pentru aceasta, Scriptura descoperă, zicând: „Iată a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia şi a născut nelegiuirea..., Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui şi pe creştetul lui silnicia lui să se coboare” (Pslam 7, 14-16). De aceea, îndeamnă zicând: „Să dea Domnul vouă înţelepciune întru inima voastră, ca să judecaţi pe poporul Lui cu dreptate, ca să nu se stingă bunătăţile lor şi mărirea lor în seminţiile lor!” (Cartea Înțelep. lui Iisus, fiul lui Sirah 45, 35). Drepatea este și flămânzirea și însetarea după iubirea de adevăr, cinste și dreptate. Cel ce flămânzește și însetează după dreptatea din adevărul Hristos, acela va câștiga dragostea lui Dumnezeu. Numai Iisus Hristos esteAdevăr, cum zice: „ Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6), El este, Calea care nu rătăcește,Adevărul care nu înșeală și Viața care nu sfârșește niciodată ci, se revarsă în marea Vieții Veșnice. Astfel fămânzirea și însetarea celor credincioși, după dreptatea din poruncile lui Dumnezeu, le va aduce îndrepatrea. Sf. Grigorie de Nyssa, dă tâlcuirea cuvântului „dreptate” că este Însuși Domnul Iisus Hristos, cum ne descoperă Scriptura: „Care (Iisus) pentru noi S-a făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare” (1 Cor. 1, 30). Astfel, „ Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează” după Însuți Domnul Iisus Hristos, Care este pentru viața omului și a generațiilor, nu numai drepate, Cale, Adevăr și Viață (Ioan 14, 6), ci este și „Pâinea care se coboară din cer, din care, dacă mănâncă cineva, nu moare” (Ioan 6, 5), Iisus este și „ Apa Vie” (Ioan 4, 10), din care cel ce bea „ nu va mai înseta în veac” (Ioan 4, 14). Hristos Domnul este toate acestea și mai mult decât acestea, atât pentru viața aceasta cât și pentru Viața Veșnică, întru Împărăția Cerurilor. Veniți dar și „ gustașți și vedeți ce bun este Domnul” (1 Petru 2, 3). Precum albina caută mierea dulce, tot așa cel credincios care a gustat cât de Bun este Domnul Dumnezeu, flămânzește și însetează după El, ca albina după miere și ca cerbul după izvoarele apelor: „În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu? Făcutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua şi noaptea, când mi se zicea mie în toate zilele: „Unde este Dumnezeul tău?” (Psalm 41, 1-3). Așa să înțelegem că, cel ce flămânzește după Dumnezeu nu va rămânea rușinat ci se va sătura de toate bunătățile cerești, după cumni se descoperă: „Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când se va arăta slava Ta” (Pslam 16, 15). Răsplata celor ce „flămânzesc şi însetează de dreptate” Răsplata o prezintă Însuși Domnul în Fericirea a 4-a, când zice: „Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate” , după care care anunță răsplata, „ că aceia se vor sătura” (Matei 5, 6), de toate bunătățile cerești în Împărăția Cerurilor. De aceea, după, prezintă răsplata, zicând: „Dacă Mă (Iisus) iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el ” (Ioan 14, 23). Astfel să înțelegem că, nu este o mai mare răsplată și nici fericire pentru „ cei ce flămânzesc şi însetează pentru dreptate” Dumnezeiască ca să se așeze în viața aceasta în popoarele lumii, ca răsplata de a devein lăcaș a lui Dumnezeu în Sfânta Treime, după cum anunță Mântuitorul Hristos că, „ Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el ” (Ioan 14, 23). Dar nici o stare ami gravă nu este ca, omul să se facă sălaș al celui rău, cu legiunile sale de demoni. Dar să nu uite omul că trebuie să ostenim în luptă duhovnicească pentru a ajunge la fericirea celor ce „ flămânzesc şi însetează de dreptate” Dumnezeiască pentru răsplata cerească, cel puțin, deși mai mult ar trebui, cât ostenește omul și se luptă în flămânzirea și însetarea lui după cele materiale ale vieții acesteia, negândind la cuvintele Domnului: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6, 36). Că trebuie să ostenim mai mult pentru ajungere la răsplata și fericirea celor ce „ flămânzesc şi însetează de dreptate” Dumnezeiască, cu răsplata „ că aceia se vor sătura” (Matei 5, 6), rezultă din cuvintele Mântuitorului, zicând: „Împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea” (Matei 11, 12). Să nu uite omul că cele de aici ale vieții sunt trecătoare și zboară toate cât și tinerețea și viața omului, dar cele de după moarte sunt veșnice în Rai sau Iad, după cum am ostenit după dobândirea Împărăției lui Dumnezeu. Dacă cineva se plânge că virtuțile se dobândesc cu greu: smerenia, blândețea etc, trebuie să menționăm că, virtuțile au fost așezate de Dumnezeu în om când l-a creat după chipul și asemănarea Sa (Facere 1, 26-28), după cum ne descoperă Scriptura care zice: „Căci, pe când păgânii care nu au lege (Legea Noului Testament), din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege, Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără” (Rom. 2, 14-15). Astfel, fiecare poate lua calea de a deveni fericit prin cele 9 Fericiri prezentate de Hristos Mântuitorul. RĂSĂRITULCELDE SUS ȘIAJUNGEREALAVEDEREALUI PRIN CELE NOUĂ FERICIRI (Matei 5, 3-11) (4) VAURMA