Romanian Times | Martie 2021

ROMANIANTIMES Declarație Comună: Țările NATO își reafirmă angajamentul pentru clauza apărării colective și reconfirmă amenințarea Rusiei la adresa securității euro-atlantice Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO, reuniţi marţi la Bruxelles, au reafirmat angajamentul ţărilor lor faţă de clauza apărării colective şi au subliniat că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul acestei apărări, esenţial pentru coeziunea politică a organizaţiei şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli, potrivit unei declarații comune adoptate de șefii diplomațiilor euro-atlantice și publicată pe site-ul NATO. ”NATO este fundamentul apărării noastre colective: împreună reafirmăm angajamentul nostru solemn faţă de Tratatul de la Washington, inclusiv acela că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, aşa cum este înscris în articolul 5. NATO este cea mai puternică alianţă din istorie, garantând libertatea unui miliard de oameni, integritatea teritoriului nostru şi protecţia valorilor noastre”, se arată în declaraţia reuniunii de la Bruxelles. Miniştrii au amintit faptul căNATOeste o alianţă defensivă şi nu prezintă nicio ameninţare pentru nicio ţară. “Ca răspuns launmediude securitatemai periculos şi impredictibil, consolidămsubstanţial capacităţile de apărare şi descurajare, atitudinea şi flexibilitatea NATO, susţinute de şapte ani consecutivi de creştere a cheltuielilor pentru apărare, forţe mai capabile şi pregătite, desfăşurări semnificative în misiuni şi operaţiuni şi angajamente mai profunde cu partenerii”, menționează documentul. Semnatarii atenţionează că acţiunile agresive ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică, iar terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru toate ţările aliate. Pe de altă parte, miniştrii au subliniat că pandemia de COVID-19 ilustrează încă o dată că NATO întâmpină provocări în mod constant. ”Parteneriatul transatlantic rămâne piatra de temelie a apărării noastre colective, crucial pentru coeziunea noastră politică, şi un pilon esenţial al ordinii internaţionale bazate pe reguli”, au accentuat șefii diplomațiilor euro-atlantice. Potrivit secretarului general al NATO miniștrii de externe “au avut o discuție foarte pozitivă cu privire la inițiativa NATO 2030”. Totul se referă la modul în care NATO poate continua să se adapteze la un mediu de securitate în schimbare rapidă, cu amenințări în creștere și concurență sistemică, schimbări majore în echilibrul global de putere și provocări în creștere la ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem cu toții de acord că relația transatlantică, întruchipată de NATO, rămâne piatra de temelie a apărării noastre colective, nucleul coeziunii noastre politice și un pilon esențial pentru ordinea bazată pe reguli”, a subliniat el, unele din propunerile lui Stoltenberg vizând finanțarea comună a măsurilor de apărare și descurajare și lupta împotriva schimbărilor climatice. Despre Afganistan miniștrii și-au subliniat sprijinul deplin pentru toate eforturile de revigorare a procesului de pace, deoarece o soluție negociată este singura modalitate de a realiza o pace durabilă, care să împiedice Afganistanul să devină din nou o platformă pentru terorismul internațional, a subliniat secretarul general al NAT. În cele din urmă, miniștrii au avut un schimb cu privire la Orientul Mijlociu și Africa de Nord, inclusiv Misiunea NATO Irak. Aceștia au reafirmat importanța consolidării parteneriatelor NATO în regiune. Sursa: caleaeuropeana.ro „Avem în vedere în perioada următoare şi declanşarea unei noi campanii de comunicare publică cu privire la acest program Visa Waiver, pentru că ultimul criteriu pe care îl mai avem de îndeplinit este acela al ratei de refuz. Rata de refuz este prevăzută în legislaţia americană la nivelul unui plafon de 3% din numărul de cereri care se fac pentru acordarea de viză de scurtă şedere în Statele Unite. Este important să folosim toate pârghiile, inclusiv acelea de conştientizare publică, cu privire la şansele unui cetăţean român de a obţine viză, în aşa fel încât acest nivel să scadă până la 3 %”, a declarat ministrul afacerilor externe, BogdanAurescu. În plus, este avută în vedere şi „o serie de iniţiative la nivelul Congresului Statelor Unite, pentru a vedea în cemăsură este posibilămodificarea legislaţiei sauflexibilizarea legislaţiei americane, care prevede acest plafon de 3%, în aşa fel încât, pentru aliaţi puternici, parteneri strategici, dedicaţi, cum este România, să poată fi, eventual, identificate o serie de excepţii”. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene. Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA. MAE pregătește o nouă campanie de comunicare publică privind includerea României în programul Visa Waiver al Statelor Unite Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice. Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUAprivind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația. Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate. Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană. ÎnconformitateculegislațiaUE, încazul încareoțarăterțănueliminăobligativitateavizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Sursa: caleaeuropeana.ro / 19.03.2021

RkJQdWJsaXNoZXIy Mjc3NjY=