Imparatia, Mantuire, Biserica

Page 430 of 478 declarat creștin, dând o turnură puternică creștinătății. Nu a fost o convertire a lui Constantin, el ne declarându-se păcătos, neavând o pocăință sinceră, și nu a declarat că ar fi avut o relație personală cu Christos. A fost o motivație politică de unificare a imperiului, care se confrunta cu închinarea la foarte multe zeități. În 7 martie 321 AD, prin dictatul de la Milano, Constantin a introdus prima lege civilă referitoare la Ziua dintâi a săptămânii: „Toate judecătoriile și administrațiile teritoriale, afacerile de orice natură să ia o zi de odihnă în cinstea Soarelui” (Sun Day) (Ziua Soarelui). Ce vreau să înțelegem este că nu Constantin a stabilit Ziua dintâi a săptămânii pentru creștini, el a legiferat-o la nivel de Imperiul Roman din acea vreme, pe linie politico-administrativă și nicidecum creștin- religioasă. Creștinii au sărbătorit înainte și după Constantin Ziua dintâi a săptămânii nu ca o zi închinată Soarelui ci ca Ziua Învierii