"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Sunt in vizita in Portland pentru patru luni ca sa am grija de nepotelul meu, Matei, care in curand va avea 3 luni.

Ma numesc Maria Dohanes, sunt de profesie educatoare la o gradinita din Cluj-Napoca. Am citit ziarul Romanian Times de cand am venit aici si am decis sa va scriu. Am  inteles si exigentele care se impun pentru ca un articol sa fie publicat si desi nu am mai scris niciodata unui ziar (doar povesti, poezii si cantece pentru copii pe care imi doresc
sa le public) doresc sa o fac acum pentru a informa  publicul Roman-American ca, daca Romania are ceva laudabil, este faptul ca pune mare accent pe grija pentru copii si in special pentru cei de 0-7 ani.

Mamele gravide sunt atent ingrijite de medici, iar apoi stau acasa doi ani, platite fiind de statul Roman. Mamele care lucreaza au oportunitatea sa isi inscrie copii la o gradinita, fie cu program normal de 5 ore, fie cu program prelungit de 10 ore. In cartierul Manastur din Cluj-Napoca, unde lucrez, sunt nu mai putin de noua gradinite, dintre care trei sunt private.


Gradinita mea se numeste “Universul Copiilor” si are 8 grupe de copii, fiecare grupa cuprinde 25-30 de copii si in responsabilitatea a doua educatoare si o ingrijitoare. Salile sunt spatioase, frumos amenajate (cu bani europeni) si echipate cu multe jucarii. Activitatile sunt numeroase si diverse, se lucreaza mult cu copiii, si in consecinta parintii sunt multumiti ca copilasii lor primesc ingrijire si educatie. Desfasuram cu copiii activitati interesante in cadrul educarii limbajului, stiinta (cunoasterea mediului , activitare matematica, estetic si creative (pictura, desen, activitati practice), educatie pentru societate, educatie muzicala, educatie fizica, activitati pe centre de interes (biblioteca, arta, casuta papusii).


Sunt foarte benefice si orele de engleza desfasurate de profesori de specialitate, si totodata ore de religie. Ne rugam la masa si la culcare. Ambientul este foarte placut in sala noastra, iar cand patuturile sunt pline de copii care dorm fara griji, te umpli de pace.      


Este o placere sa ii vezi la serbari imbracati in diferite costumatii asemenea unor mici actori, cantand si recitand cu entuziasm. Este totodata extraordinar  sa ii vezi cum se joaca in grupuri mici si isi impart roluri zicand :”tu esti tata, tu esti mama, tu esti doctorul, tu esti frizerul, etc si intelegi atmosfera familiala din modul in care folosesc limbajul si expresiile parintilor.


Grupa mea este formata din 26 de copii – fetele lor mi se perinda in minte in timp ce scriu acest articol si ma gandesc la Darius, Maria, David, Alessia, Paul, Raluca, Darian, Gloria, Alexia, Toni, Gianina, Robert, Mara, Ariana, Ruben, Razvan, Sorana, Andrei, Naomi, Raul, Diana, Denisa, Delia, Paul, Antonia, Hannah. Sunt niste copii minunati si uneori de-a dreptul hazlii. Intr-o zi, la activitatea “Animalele care traiesc in padure, am rugat-o pe Naomi sa imi spuna care sunt animalele care traiesc in padurile de la noi din tara. Pentru ca nu am primit niciun raspuns, unul dintre baietei, Raul, m-a consolat spunand: “Las-o Mia, ca si-a uitat limba acasa”.
 

Profesez ca educatoare de 37 de ani si in tot acest timp am lucrat cu foarte multi copii, (in timpul lui Ceausescu aveam si 40 de copii prezenti). Poate ca prezenta atator copii in viata mea ma face sa ma simt si eu ca un copil.


Multumesc lui Dumnezeu pentru meseria mea. Mi s-a potriviT ca o manusa. Iar acum in prag de pensionare, nu pot decat sa imi doresc sa pun si in nepoteii mei dulci si dragi inimii mele – Mihai si Matei – valori nepieritoare, dragoste de Dumnezeu si de parinti, respect fata de semeni. Ma rog pentru ei sa devina oameni cinstiti si drepti, iar dragostea sa izvorasca din inima lor, chiar daca vor fi ca doua picaturi intr-un ocean poluat.


Cu siguranta as putea sa va mai spun multe despre nepotii mei si copiii de la gradinita, dar vreau sa inchei si o voi face cu un verset din Biblie care ma mangaie foarte mult si care il cred din toata inima pentru generatia care va veni si va lupta pentru viata intr-o lume atat de apriga: “Caci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde” (Ieremia 29:11)

 
Cu stima si pretuire,

Maria Dohanes