"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Interviu cu dl Giorge Zabava, pastorul bisericii advenstiste din Phoenix, Arizona


Giorge Zabava, 38, s-a nascut in Valeni-Dambovita, intr-o familie cu cinci copii - trei baieti si doua fete. Daniel, fratele cel mai mare, si Ciprian, mezinul,  locuiesc si lucreaza impreuna la Campulung Muscel, ca mecanici si distribuitori de piese auto, iar surorile, Doinita si Cristina se afla una la Buciumeni, Dambovita, iar cealalta in Canada. Despre mama sa, Lucica, Giorge spune ca este o femeie plina de dragoste, iar despre tatal sau, Victor, ca a fost si va ramane un om cu o statura spirituala deosebita. Giorge Zabava este casatorit din august 1997 cu Veronica (foto).

Câţi dintre cei care călătoresc pe teritoriul Statelor Unite îşi mai amintesc de numele vreuneia dintre zecile sau sutele de localităţi prin care au trecut în drum spre destinaţie sau în care au oprit, doar ca să facă plinul? Străbătând drumul dinspre Arizona spre California cu expresul I-10, ultima localitate pe care o întâlneşti, aparţinând statului Marelui Canion este ăuartzsite, care ar trece cu siguranţă, neobservată, sortită să rămână la fel ca atâtea alte locuri, în anonimat, dacă nu şi-ar face apariţia după aproximativ nouăzeci de minute de călătorie prin deşert. Aşezat la 125 de mile de capitala Phoenix şi 129 de mile de localitatea turistică Palm Springs din California, la aproximativ 20 de mile de Blythe, primul oraş din California, situat chiar pe graniţa cu Arizona, Quartzsite are aproximativ patru mii de locuitori. Întemeiat în 1867 şi orientat în special pe turism, atrăgând în jur de un milion şi jumătate de vizitatori anual, în perioada octombrie-martie, Quartzsite se distinge prin numeroasele sale zone istorice, cum ar fi Spanish Wall, Crystal Hill, Tyson Tanks. În această localitate aflată pe graniţa cu statul California, îşi duce existenţa un conaţional de-al nostru, pastorul John Todor.

Personalitate marcanta, violonista de elita, membra de aproximativ trei decenii in orchestra majora “Phoenix Symphony” din Arizona, Ioana Dumitriu a fost prea putin cunoscuta in comunitatea romaneasca din zona metropolei Phoenix, pana de curand, cand o veste nefasta a adus-o in centrul atentiei publice. Pentru Ioana, care se lupta in prezent cu o boala necrutatoare, nedumeririle si presupunerile au aparut acum cativa ani, mai precis in 2001, cand in urma unei mamografii, afla ca are un nodul tumorar in stadiu incipient. Peste trei ani, in 2004, rezultatul biopsiei indica o inrautatire a situatiei – boala evoluase intre timp, iar diagnosticul era nici mai mult nici mai putin decat cancer mamar. Lucrurile nu s-au oprit insa aici, caci pentru ea de-abia de acum incolo incepe greul. In luna aprilie anul acesta, Ioana face o serie de investigatii mai amanuntite, pe baza carora medicii oncologi din Scottsdale, Arizona, ii vor confirma temerile, fara a lasa loc de echivoc – cancer metastatic la san.

“Dar ingerul le-a zis: “Nu va temeti: caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astazi in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul. Iata semnul, dupa care-L veti cunoaste: veti gasi un prunc infasat in scutece si culcat intr-o iesle.” Si deodata, impreuna cu ingerul s-a unit o multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu, si zicand: “Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte, si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui.” (Luca 2:10-14)

Emil Onet, medicul cu vocaţie de poet din Phoenix, Arizona  


Dr. Emil G. Oneţ (foto dreapta) a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti în 1960, ca şef de promoţie, după care a funcţionat timp de trei ani într-o unitate IAS, până în 1962, când a fost recrutat pentru a lucra în învăţământul superior, la nou înfiinţata facultate de Medicină Veterinară din Cluj. În calitatea de cadru didactic la această facultate a funcţionat mai bine de 24 de ani, până în 1985, când s-a stabilit în Statele Unite.

Mircea Lubanovici candidatul PD-L la Camera Deputaţilor pentru românii din diaspora şi-a început campania electorală. Aflat în turneu prin Statele Unite ale Americii, Lubanovici a vizitat în perioada 11-14 noiembrie a.c., Arizona, unde s-a întâlnit cu mai mulţi lideri şi membri ai comunităţii române din Phoenix. Reprezentantul PD-L a avut ocazia să facă cunoştinţă cu electoratul şi să audă direct de la conaţionalii săi care trăiesc şi muncesc în statul Marelui Canion, care sunt problemele cărora trebuie să le facă faţă. Lubanovici a avut discuţii constructive cu aceştia şi a oferit un exemplu de ceea ce înseamnă comunicarea dintre candidaţi şi electorat sau dintre putere şi omul de rând.

Cine dintre noi nu şi-a dorit în copilărie, să joace măcar într-un film, visând să devină într-o zi, erou principal, într-o peliculă cu suspans şi cascadorii? Daniel Ganea (foto dreapta), românul născut acum 36 de ani în Cluj, a ajuns să îşi vadă visul cu ochii. Aşa cum spunea chiar el, nu ştim niciodată de ce şi pentru ce ajungem în diferite locuri sau situaţii în care nu ne-am fi gândit niciodată că vom ajunge. Aşa se face că în toamna lui 1989, Daniel călătoreşte în SUA, pentru o vizită de şase luni, după care revine în ţară. Trei ani mai târziu, se stabileşte definitiv în SUA, locuind mai întâi la New York, iar apoi la Los Angeles şi Washington, pentru ca din 2004, să rămână cu domiciliul în Surprise, Arizona. Iar într-o zi însorită - aşa cum sunt mai toate zilele în Arizona - norocul i-a surâs. Aflat la volanul unei limuzine, are şansa să îl aibă client chiar pe un director de distribuţie. Din vorbă, în vorbă, acesta îl invită pe Daniel să joace în filme. Aşa a început totul...  Daniel este căsătorit din 1992, cu Ana Lenghel, cu care are doi fii Jacob (16 ani) şi Joseph (14 ani). Deşi deţine în prezent o companie de transporturi comerciale, în special servicii de limuzină, Daniel este implicat de mai bine de un an şi jumătate în diverse programe de studiu şi antrenamente pentru industria producţiei de filme.

De cand am descins pe aceste meleaguri am admirat comunitatile care au cautat sa stabileasca un cadru propice pentru a mentine relatii sociale si cuturale cu exprimarea traditiilor proprii. M-am intrebat adesea de ce grecii, sarbii sau polonezii au reusit in timp sa-si promoveze valorile prin creiarea de centre religioase si culturale care functioneaza foarte bine. Dupa cate am observat acest lucru a fost posibil mai ales prin intermediul bisericilor, care s-au straduit sa imbine inclinatiile religioase cu preferintele laice specifice fiecarei etnii si sa-si atraga membrii spre cultivarea traditiilor caracteristice locurilor din care au venit. Mi-am zis ca poate numarul si vechimea lor pe aceste plaiuri au avut un rol, comparativ cu romanii care nu erau atat de numerosi si s-au pripasit in lumea noua mult mai tarziu. Sunt convins ca si conditia materiala a avut un cuvant de spus, pentru ca, in general, se ajunge la o oarecare buna stare doar dupa un numar de ani de acumulari.

Oricat de posomorat ai fi, cand intri in Arizona, stralucirea soarelui de aici te face pur si simplu sa zambesti. Razele de lumina sunt menite parca sa-ti aduca licariri de sperante noi in suflet, in pofida oricarei situatii dezolante in care te-ai afla.  Supranumit “Statul Marelui Canion”, localizat in sud-vest-ul Statelor Unite, la est de California, Arizona este nu doar cel mai insorit dar cu siguranta si unul dintre cele mai frumoase state din SUA. (Unii sustin ca este cel mai frumos). Cu un numar considerabil de puncte de atractie turistica, printre care Grand Canyon, Sedona, Payson, Prescott, Flagstaff, Lake Havasu si Lake Pleasant, Arizona atrage anual mii de turisti, afluenta acestora atingand cotele cele mai ridicate in timpul iernii.

  În seara zilei de 20 septembrie curent, a fost organizată aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea bisericii ortodoxe “Sfântul Ioan Botezătorul” din Phoenix, situată în 3749 W. Behrend Drive, în partea de nord a oraşului. Demersurile în acest sens au fost iniţiate şi desfăşurate cu perseverenţă de un grup de entuziaşti români, care au simţit nevoia de a avea un lăcaş de rugăciune şi întâlnire a românilor din zonă. Ca orice început, nu a fost deloc uşor. Atunci, în 1983, câteva familii între care Breja Ioan şi Silvia, Rohan Silviu şi Aurora, Costantin Câmpan, Sergiu Scafaru, precum şi alţi români creştini trăitori pe aceste meleaguri, au decis să facă tot ce le sta în putinţă spre a reuşi în această idee. Au obţinut de la Episcopia “Vatra” aprobarea necesară şi slujbele religioase conduse de preotul Maftei s-au ţinut, iniţial, într-o casă închiriată, amenajată improvizat pentru a găzdui cele câteva familii de credincioşi români. După un timp, imprejurările au făcut ca acestea să se ţină la o şcoală şi, pe urmă, într-un garaj situat într-o zonă industrială a oraşului, tot în condiţii improvizate. 

Numărul enoriaşilor a sporit treptat, odată cu venirea de noi români emigranţi care au hotărât să se stabilească în Arizona. O româncă generousă - D-na Heiuş Elisabeta - a donat, în 1988, suma importantă de 100.000 de dolari pentru achiziţionarea unui teren şi construirea unei biserici, astfel încât în acelaşi an, a început construcţia clădirii care astăzi este clădirea socială. Cu ajutorul voluntar al enoriaşilor, între care se aflau şi meşteri pricepuţi, clădirea a fost ridicată şi finisată într-un timp foarte scurt, de numai patru luni. Nota de improvizaţie a rămas prin forţa împrejurărilor: slujbele se ţineau în aceeaşi sală care servea pentru mesele comune duminicale sau prilejuite de diverse evenimente. O simplă cortină separa altarul de restul sălii. În perioada respectivă au servit succesiv ca preoţi comunitari părintele Teodorescu, Ioan Preoteasa, Părău Vasile, Bărbosu Filimon, pentru ca din  august 1997 să fie preotul Gheorghe Libotean, în funcţie şi astăzi.

 

Eforturile de construire a unei clădiri care să servească doar pentru slujbele religioase s-au concretizat în începerea construcţiilor în 2000. Lucrările s-au efectuat într-un timp record de numai şase luni. Inaugurarea şi sfinţirea, au fost făcute în 26 august 2001, de către Arhiepiscopul Nathaniel din Detroit, secondat de un sobor de preoţi şi diaconi.

 

Noua biserică arată într-adevăr pe măsura strădaniilor depuse de inimoşii români din Phoenix. Ei  au început de la zero, dar astăzi au satisfacţia sprirituală înnălţătoare că au săvârşit un lucru măreţ. Astăzi  numărul ortodocşilor români care ţin de această biserică depăşeşte cifra de 300. Preotul Libotean s-a îngrijit de toate detaliile, incluzând aducerea unui pictor de icoane din România. El a avut grijă ca motivele româneşti tradiţionale să fie bine reprezentate în picturile murale, care reprezintă personajele biblice, dar şi pe Constanin Brâncoveanu.

 

Evenimentul aniversar a fost organizat de consiliul parohial, într-o atmosferă festivă şi o notă evident românească, cu un meniu bogat cu mâncăruri pregătite de comitetul de doamne al bisericii şi băuturi la alegere. Orchestra condusă de Mitică Grigoruţ din Los Angeles a delectat audienţa cu muzica de petrecere populară, uşoară şi de dans.  

Dr. Emil G. Oneţ, Phoenix, Arizona