"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Dolarul American a fost pus în circulaţie în anul 1792. Fluctuațiile lui au fost considerate normale până acum, și a rămas etalonul pe linie de comerț internațional. Peste tot în lume orice se vindea și cumpăra era evaluat și comparat în dolari și cenți. După 219 ani, însă, la 10 februarie 2011, Fondul Monetar Internaţional, prin directorul general, Dominique Strauss-Kahn, a făcut public, planul oficial, de înlocuirea dolarului American cu o monedă de rezervă mondială.

 

Profesorul Josaph Stiglitz, câștigătorul premiului Nobel, în 2001, a declarat că este necesară apariția monedei de rezervă globală, în a ajuta prevenirea pierderii balanței comerciale reflectată în datoria națională a SUA. E nevoie de o valoare monetară stabilă. Dolarul a pierdut stabilitatea și nu mai e o monedă în care să te încrezi, atât timp când conducerea Rezervei Federale Americane, în frunte cu șeful ei, Ben Bernanke, tipăresc în mod continuu dolari fără acoperire, ignorând cele mai elementare principii de menținerea stabiltății financiare.


Rezerva mondială este estimată azi la 9 mii de miliarde dolari, din care 3 mii de miliarde o deține China, care, astfel, are un cuvânt greu de spus la stabilirea unei monede mondiale, diferită de dolarul american. Rusia și Franța s-au alăturat imediat Chinei.


Desigur, că necesitatea, monedei mondiale este încă un semn spre vremea sfârșitului când, acea monedă va fi instrumentul tranzacțiilor financiare, după ce o fiară se va ridica din pământ, ca să slujească fiarei cu zece coarne şi şapte capete, și care va face ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, ... (Apocalipsa 13.16,17). Vânzările și cumpărările de atunci se vor face folosind moneda rezervei mondiale.

NENOROCIREA CUTREMURULUI DIN JAPONIA


Nenorocirea produsă în 11 martie 2011, de cutremurul de 9 grade pe scara Richter, urmată de un tsunami devastator a ajuns să fie evaluată la peste 300 miliarde dolari, fiind considerată a fi cel mai mare dezastru din istoria modernă a Japoniei, după cum estimează guvernul nipon, citat de Reuters. Nenorocirea a înghițit în jur de 30 mii de vieți (morți și dispăruți). Peste 158.000 de persoane au rămas fără curent electric, 210.000 au rămas fără apă curentă. Peste 46 mii de cădiri au fost distruse complet. Alte mii de clădiri au fost distruse parțial. Personal, am văzut, zgârâie norii japonezi mișcându-se considerabil, candelabrele dinăuntru atingând tavanul. Nenoricirile cele mai mari, însă, pentru viața terei au fost distrugerea centralelor nucleare din Fukushima.


Cutremurul a durat cca 6 minute, urmat de peste 42 replici cu magnitudini între 4,5 și 7,9. Cel mai devastator după cutremur a fost un tsunami creat imediat care s-a deplasat la suprafața Pacificului cu 700-800 km/h, și care a format valuri devastatoare de peste 15 metri.


Cutremurul din 11 martie, cu epicentrul în regiunea Tohoku din Oceanul Pacific, în aprpierea orașului Sendai a avut hipocentrul la o adâncime de 24,4 km. Insula principală japoneză s-a deplasat cu 2,4 metri şi axa Pământului cu 10 centimetri. În urma cutremurului conform informațiilor transmise de NASA ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde, datorită măririi rotației Pământului.


Revista virtuală Manufacturing.net în 12 aprilie 2011, a publicat un articol șocant scriind că nenorocirea radioactivă a Japoniei este mai mare decât cea creată de Cernobâl, în Ucraina la 26 aprilie1986. Locuitorii localităților aflate la peste 40 de km de Fukushima au fost avertizați oficila de pericolul radioactiv. Contaminarea radioactivă a apelor oceanului Pacific a devenit o mare îngrijorare pentru întreaga lume.


A treia economie din lume încearcă să-și revină după dezastrul fără precedent care a lovit Japonia. Mai multe țări au restrictionat sau interzis de-a dreptul importul de alimente din Japonia după detectarea radiațiilor provenind de la Fukushima Daiichi, iar criza nucleară și penele în alimentarea cu energie electrică au întrerupt lanțurile de producție în fabricile de mașini si electronice, atingând puternic și agricultura japoneză în faza de cultivare pe scare largă a orezului, de care depinde hrana țării.

La fix o lună de la triplul dezastru, Japonia a fost zguduită de un nou cutremur puternic, tot în zona de nord-est. Noul seism, cu o magnitudine inițiala de 7,1 grade pe scara Richter, revizuită ulterior la 6,6, a fost resimțit tot în regiunea afectată în urmă cu o lună, iar autoritățile au emis un avertisment de tsunami.

NENOROCIREA NUCLEARĂ


Anul 2011, după cutremurul din Japonia, a luat o întorsătură de 180 de grade referitor la investițiile în centralele nucleare. Dacă Japoniei, cu o tehnologie de vârf, i s-a întâmplat așa ceva ce va fi cu restul lumii.


Potrivit raportului Societăţii Nucleare Europene (ENS) la 19 ianuarie 2011, pământul deține 442 de reactoare nucleare operaţionale în 29 de ţări, cu o capacitate totală netă de peste 375.000 megawaţi precum şi alte 65 de reactoare în proces de construcţie.


În ordinea numărului de rectoarea nucleare funcționale, ENS a prezentat lista următoare: 1.SUA – 104 reactoare (cu o capacitate de 100.747 megawaţi); 2. Franţa – 58 reactoare (63.130 MW); 3. Japonia – 54 reactoare (46.821 MW); 4. Rusia – 32 reactoare (22.693 MW); 5. Coreea de Sud – 21 reactoare (18.698 MW); 6. India – 20 reactoare (4.391 MW); 7. Marea Britanie – 19 reactoare (10.137 MW); 8. Canada – 18 reactoare (12.569 MW); 9. Germania – 17 reactoare (20.490 MW); 10. Ucraina – 15 reactoare (13.107 MW); 11. China – 19 reactoare – 13 în China continentală şi 6 în Taiwan (10.058 MW); 12. Suedia – 10 reactoare (9.298 MW); 13. Spania – 8 reactoare (7.514 MW); 14. Belgia – 7 reactoare (5.926 MW); 15. Republica Cehă – 6 reactoare (3.678 MW); 16. Elveţia – 5 reactoare (3.263 MW); 17. Finlanda – 4 reactoare (2.716 MW); 18. Ungaria – 4 reactoare (1.889 MW); 19. Slovacia – 4 reactoare (1.816 MW); 20. Argentina – 2 reactoare (935 MW); 21. Brazilia – 2 reactoare (1.884 MW); 22. Bulgaria – 2 reactoare (1.906 MW); 23. Mexic – 2 reactoare (1.300 MW); 24. Pakistan – 2 reactoare (425 MW); 25. România – 2 reactoare (1.300 MW); 26. Africa de Sud – 2 reactoare (1.800 MW); 27. Armenia – 1 reactor (375 MW); 28. Olanda – 1 reactor (487 MW); 29. Slovenia – 1 reactor (666MW)


La cele de mai sus se adaogă lista celor 65 de reactoare aflate în construcţie: Argentina – 1 reactor (692 MW); Brazilia – 1 reactor (1.245 MW); Bulgaria – 2 reactoare (1.906 MW); China – 29 reactoare, 27 în China continentală şi 2 în Taiwan (27.230 MW); Finlanda – 1 reactor (1.600 MW); Franţa – 1 reactor (1.600 MW); India – 5 reactoare (3.564 MW); Iran – 1 reactor (915 MW

Japonia – 2 reactoare (2.650 MW); Coreea de Sud – 5 reactoare (5.560 MW); Pakistan – 1 reactor (300 MW); Rusia – 11 reactoare (9.153 MW); Slovacia – 2 reactoare (762 MW); Ucraina – 2 reactoare (1.900 MW); SUA – 1 reactor (1.165).


Așa cum se poate ușor constata, reactoarele nucleare sunt răspândite pe toată fața pământului. Cât timp sunt sub control, sunt benefice, când au scăpat de sub control devin un mare pericol public. Una din marile provocări mondiale este controlul deșeurilor radioactive.


La o lună de la tragedia naturală și nucleară din Japonia, cea mai mare rezervă de deșeuri de plutoniu din lume atinge punctul critic. Muntele radioactiv nu se găsește la Fukushima, ci în Marea Britanie, mai precis în Sellafield, Cumbria.The Independent declară că executivul britanic înaintea nenorocirii din Japonia, a alocat 7 miliarde de euro, prin care muntele de deșeuri radiocative să fie transportat în Japonia. Japonezii, avea nevoie de combustibil MOX, care este un amestec de plutoniu și uraniu natural sau uraniu sărăcit, fabricat la Sellafield, unde guvernul britanic construiește deja o a doua fabrică de MOX în valoare de mai multe miliarde de euro. Japonia a dat de înțeles că cel mai curând, peste 10 ani poate se vor mai face achizitii de MOX din Marea Britanie. În 10 ani centrala nucleară britanica va mai furniza 1000 tone de MOX, și e riscul a se închide în curând, dacă nu are destinatar pentru livrarea deșeurilor.

EXPLOZIE COSMICĂ FĂRĂ PRECEDENT


NASA a anunțat producerea unei explozii înspăimântătoare, fără precedent, în istoria recordurilor, la 3,8 miliarde ani-lumină ce a fost observată la data de 28 martie 2011. Explozia este cea mai puternică și cu cea mai lungă durată de timp din cele observate până în prezent, informează MaxiSciences. Explozia, care încă nu-și are o explicație științifică, a fost captată de mai multe telescoape NASA, inclusiv celebrul telescop spațial Hubble, și de satelitul American Swift. "Știm corpuri în galaxia noastră care ar putea produce explozii repetate, dar există mii și milioane de explozii cu mult mai puțin puternice decât ceea ce am observat. Este cu adevărat ceva extraordinar, nemaiîntâlnit" a spus Andrew Fruchter, astronom la Space Telescope Science din Baltimore.


Scriptura nu ne lasă fără răspuns la vremurile ce le trăim şi ne relatează în mod direct şi explicit, nenorociri ale vremurilor din urmă: Pe alocuri vor fi mari cutremure de pământ, foamete şi ciumă; vor fi arătări înspăimântătoare, şi semne mari în cer. (Luca 21:11); Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, ...( Luca 21:25); În zilele acelea... voi face să se arate semne sus în cer şi minuni jos pe pământ, ...( Ioel 2: 29-30; Faptele apostolilor 2:19)


Isaia a profeţit pentru vremurile din urmă spunând că va veni o vreme când omul se va uita spre pământ şi va fi lipsit de nădejde: „ va fi ...  un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui.” (Isaia 5:30).


Ce vă zic vouă, zic tuturor: VEGHEAŢI ! a spus Domnul Isus prin Marcu 13:37.