"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Aduc în actualitate un citat din numărul 99 al ziarului Romania Times, din ianuarie 2003: „Citind presa şi ascultând ştirile, putem trage concluzia extinderii globalizării şi împlinirea Scripturilor. Globalizarea a pătruns şi pătrunde în politică, economie, finanţe şi chiar religie. Globalizarea nu mai e o opţiune ci este rezultatul unui proces social-economic. Partide politice se unesc sau dispar, bănci se unesc împreună sau dispar, companii mari şi mici, grupări religioase chiar, îşi unesc valorile şi planurile cu scopul supravieţuirii. Scopul globalizării este supravieţuirea. Pentru noi nu sunt o mirare acest proces de unificare. Cu cât eşti mai mare, în lume, supravieţuieşti mai mult. Suntem conştienţi că se pregăteşte globalizarea economică a lumii, pentru a fi uşor formarea guvernului mondial din zilele din urmă”.

În prezentarea semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor de direcţionare spre vremurile şi soroacele sfârşitului, spre ziua şi ceasul pe care nu-L ştie nimeni ci numai Tatăl, direcţii captate în acrostihul SEMNE: Seminţiile lui Israel + Erezii + Muntele Templului + Nenorociri + Esticii (Împăraţii Răsăritului), din limită de spaţiu, mă opresc în sumar la ESTICI.

Precipitarea evenimentelor din ultimele luni m-au determinat să revin pentru câteva ediţii la prezentarea acelor evenimente care sunt ancorate în categoria de semne ale vremurilor din urmă. Pentru detalii la articole anterioare vizitaţi romaniantimes.com – semne ale vremurilor ori mergeţi pe google şi căutaţi simplu „semne ale vremurilor”.

Evanghelistul Matei îl prezintă pe Domnul Isus într-o discuţie cu fariseii şi saducheii mustrându-i pe aceştia că nu deosebesc semnele vremurilor: Fariseii şi Saducheii s-au apropiat de Isus, şi, .. I-au cerut să le arate un semn din cer. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceţi: ”Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roşu.” Şi dimineaţa, ziceţi: „Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roşu-posomorât”. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? (Matei 16:1-3).

Criza economică mondială a lovit fiecare pământean într-un mod direct sau indirect. Cei bogaţi şi cei săraci, cei tineri şi cei bătrâni, cei ce au locuri de muncă sau cei ce nu au locuri de muncă, pensionari şi angajaţi etc. etc. caută soluţii de ieşire din dificultăţile create. Este în obişnuinţa umană să se caute vinovaţii şi să plătească. S-a ajuns într-o situaţia atât de gravă că oricât ai pedepsi vinovaţii situaţia nu se rezolvă peste noapte. Unii din vinovaţii sunt la închisoare, alţii îşi aşteaptă sentinţa, alţii plătesc tot ce au agonisit o viaţă, dar lumea suferă într-un mod nemaiîntâlnit la aceste proporţii în istoria lumii.

Ori de câte ori am avut ocazia v-am prezentat informaţii referitoare la evoluţia cipului (RFID = Radio Frequency Identificator Device), ca instrument de identificare a obiectelor, animalelor şi persoanelor.


Urmăresc săptămânal evoluţia tehnicii RFID, interesându-mă nu atât de tehnica implantării cipului ci mai mult tehnica aplicării cipului. Bătrânul Ioan, apostolul, exilat pe insula Patmos în descoperirea pe care o are cu privire la vremurile din urmă a scris că semnul de identificare ce va fi elaborat de fiară va fi aplicat PE mână sau PE frunte. Fiarei care se ridica din pământ I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească, şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei.


Nu sunt împotriva teoriei gândirii pozitive, dar nu pot accepta prezentarea lucrurilor roz când ele sunt negre. Însăşi Scriptura ne avertizează: Vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău, cari spun că întunericul este lumină şi lumina întuneric... (Isaia 5:20). Oricât s-ar bate cu pumnii în piept guvernul american că investiţiile făcute din banii noştri, de la taxe au fost folosiţi corect pentru ieşirea din criză, în mare parte nu este adevărat. Guvernul se laudă cu noi locuri de muncă, promovarea investiţiilor, cheltuieli strict necesare, etc.

REFORMA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE – VICTORIE ŞI ÎNFRÂNGERE

 

  Duminică, 22 martie 2010, cu 219 voturi "pentru" şi 212 "împotrivă" Congresul American a aprobat reforma asigurărilor de sănătate, unică în istoria SUA. Dintre democraţi 34 au votat împotriva proiectului de lege, alături de 178 de republicani, partid din care nici unul nu a votat pentru reformă. Reprezentantul oficial al Casei Albe, Robbert Gibbs, s-a arătat nemulţumit că aprobarea unui document atât de important a avut o reacţie atât de dură şi s-a arătat sceptic vis-a-vis de intenţia oponenţilor de a contesta reforma. 

Ministerul Afacerilor Externe acordă o atenţie deosebită prelucrării datelor cu caracter personal prin prisma garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată.

Declaratia politica a d-lui deputat Mircea Lubanovici privind amendamente la  Legea cetateniei romane, nr. 21/1991

Cuprins

1. Cauze

2. Efecte

CAUZE

Center of Public Integrity, o organizaţie americană de jurnalism de investigaţie, a ajuns la o concluzie şocantă în legătură cu actuala criză financiară. Conform acesteia, criza a fost declanşată în mod intenţionat de băncile americane şi europene doar pentru a primi fonduri.

Organizaţia americană de jurnalism de investigaţii a efectuat o cercetare pentru a afla toate dedesubturile actualei crize. Descoperirile făcute de jurnalişti relevă faptul că aceasta a fost cauzată în mod deliberat de băncile americane, aceleaşi bănci care acum au primit sute de miliarde de dolari de la guvernul american, în mod intenţionat, prin susţinerea creditelor cu risc mare. Piaţa creditelor fără acoperire şi-a atins apogeul în perioada 2005-2007.

Conform Center of Public Integrity, în această perioadă, companiile de credite cu grad ridicat de risc au acordat un total de 7,2 milioane de împrumuturi, totalizând peste 1.300 miliarde de dolari, aproape 1.000 fiind date doar de 25 de companii, despre care centrul american este de părere că stau la baza crizei. Mai mult, acestea au avut în spate suportul unora dintre cele mai puternice bănci ale lumii care, prin sprijinul lor, au încurajat acest tip de creditare până la colapsul. Dintre acestea, 21 de companii de creditare au fost finanţate de bănci fie prin deţinerea pachetului majoritar de acţiuni, fie prin achiziţionarea de titluri de valoare.

„Megabăncile care au finanţat industria subprime nu au fost victimele prăbuşirii sistemului financiar, aşa cum au spus”, susţine directorul executiv al Center of Public Integrity, Bill Buzenberg. "Aceste bănci, în mod deliberat, au facilitat finanţarea împrumuturilor care acum ameninţă sistemul financiar”, adaugă Buzenberg. Studiul realizat vine într-un moment-cheie. Camera Reprezentanţilor este pe cale să aprobe un proiect de lege care vizează crearea unei comisii independente de anchetă pentru a examina cauzele crizei economice. Aceasta va fi organizată după modelul celei înfiinţate la 11 septembrie 2001.

Colapsul industriei IT, începutul sfârşitului
Începutul actualei crize, conform centrului american, îşi are rădăcinile în problemele ce au lovit industria IT la începutul anilor 2000. Ca măsură de salvare a companiilor din această industrie, Rezerva Federală a micşorat substanţial dobânda la credite, care au continuat să rămână mici şi după soluţionarea crizei din tehnologie. Mai mult, dobânda a continuat să scadă şi în următorii ani, ajungând în 2003 la cel mai mic procent din ultimii 30 de ani. Profitând de acest lucru, tot mai mulţi americani au început să apeleze la credite, majoritatea de la companii de specialitate.

Au plătit miliarde pentru a nu fi daţi în judecată
Ţinând cont de proasta informare a populaţiei asupra acestui tip de împrumut, companiile au profit de ocazie pentru a abuza de acordarea acestora. Companiile nu au scăpat însă netaxate, fiind date în judecată de diverşi clienţi păcăliţi. Pentru a nu ajunge în sala de judecată, companiile au plătit sume enorme. Recordurile sunt deţinute de AIG şi Citigroup care, împreună, au plătit peste 500 milioane de dolari despăgubiri. Dintre cele 25 de companii, 11 au fost nevoite să plătească despăgubiri pentru că au fost date în judecată, ridicând suma totală la câteva miliarde de dolari.

Creditorii, mari donatori politici
De-a lungul campaniilor electorale, marile companii de creditare au fost printre cele mai mari donatoare de fonduri. Numai în 2008, ele au contribuit cu peste 150 milioane de dolari la campaniile politicienilor americani. O parte din acestea, precum AIG, au primit, odată cu începerea crizei financiare, sute de milioane de dolari de la guvern pentru a evita falimentul. Actualul preşedinte american, democratul Barack Obama, a primit 15 milioane de dolari pentru campania electorală de la cele 25 de companii responsabile de criza financiară. La această sumă se adaugă şi banii primiţi de la companiile imobiliare, 10 milioane de dolari, dintr-un total de 135 de milioane, oferit tuturor politicienilor.

„Vinovaţii”, recompensaţi de Bush
Pe 3 octombrie 2008, preşedintele Bush a semnat planul de salvare a instituţiilor financiare, plan în urma căruia mai multe bănci şi companii de credite urmau să primească peste 700 miliarde de dolari. În plus, la suma astronomică, Rezerva Federală s-a oferit să acorde împrumuturi de alte câteva sute de miliarde acestor insituţii. Printre companiile care se bucură de banii guvernului american se regăsesc şi două dintre cele considerate de Center of Public Integrity responsabile pentru actuala criză, AIG şi Citigroup. Prima dintre ele a beneficiat de nu mai puţin de 190 miliarde de dolari, în ciuda faptului că a fost implicată în mai multe scandaluri ce au dus la enervarea guvernului american, cel mai recent fiind episodul în care directorii companiei s-au recompensat cu câteva sute de milioane de dolari. Cea de-a doua companie, Citigroup, a fost răsplătită de guvernul american cu o sumă mult mai mică, 50 miliarde de dolari. În afară de acestea, din cele 700 de miliarde, guvernul american a mai oferit bani altor nouă companii din lista celor 25 întocmită de Center of Public Integrity.

Majoritatea responsabililor au închis prăvălia
Din cele 25 de companii găsite vinovate, majoritatea şi-au închis activităţile, au declarat faliment sau au fost cumpărate de alte companii pentru a evita falimentul. Countrywide Financial, cel mai mare creditor dintre acestea, care a oferit împrumuturi de 100 miliarde de dolari, a fost cumpărat pentru a nu intra în faliment. În total, din cele 25, la ora actuală mai activează doar cinci. Printre ele, AIG şi Citigroup, principalii beneficiari ai planului de 700 miliarde de dolari.(trimis prin email de Daniel Branzei)

Noiembrie 2009

Suntem în cea mai lungă recesiune de la al doilea război mondial. Sunt cel puţin două principii de viaţă, care trebuie urgent puse în aplicare, pentru îndreptarea lucrurilor.

Fă-ți bine socotelile. Am mai scris și repet: Unul din principii exprimat chiar de Domnul Isus se găseşte în Luca 4:28 <<  dacă vrea cineva să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? >>. Acest principiu trebuie respectat le nivel de individ, familie, instituţie, afacere. Una din cauzele crizei financiare existente este încălcarea acestui principiu fundamental al vieții, principiu exprimat de Domnul vieții în Manualul de Creatorului Vieții (Owner Manual) Spre exemplu, nu te gândi să cumperi o casă dacă ştii că nu ai cu ce plăti plata cerută lunar; nu te gândi să imporţi mai mult decât poţi exporta; nu accepta cheltuielile mai mari decât veniturile. Al doilea principiu de viaţă este:

Spune Adevărul în toate domeniile. Adevărul face omul şi naţiunea liber. Nu da raportări ireale şi spun asta referindu-mă din nou la nivel de individ, familie, instituţie, societate, naţiune.

top

EFECTE

 

Iunie 2011

DATORIA NAŢIONALĂ AMERICANĂ
Sa să nu creez confuzie prezint cele de mai jos în engleză şi vă rog să faceţi evaluarea reală:
U.S. NATIONAL DEBT CLOCK
The Outstanding Public Debt as of 16 Jun 2011 at 04:54:12 AM GMT is: $14,349,650,167,370.04
The estimated population of the United States is 310,761,368, so each citizen's share of this debt is $46,175.79. The National Debt has continued to increase an average of $3.94 billion per day since September 28, 2007!
Aşa cum se vede fiecare american de o zi sau de o sută de ani făcând parte din populaţia SUA este încărcat cu o datorie de peste 46 mii dolari, cei mai mulţi neavând nici o vină. Situaţia este şi mai gravă luând în considerare că datoria naţională creşte cu fiecare zi cu patru miliarde dolari.
SUA este datorată Chinei cu peste o mie de miliarde dolari. Neputinţa americană de plată stârneşte îngrijorarea şi la Estici.  Directorul Departamentului de Analiză de la Banca Centrală a Chinei, Zhang Jianhua, a declarat că îngrijorările legate de incapacitatea guvernului american de a-şi rambursa datoriile ar putea genera o creştere a randamentelor pentru bondurile americane şi ar determina volatilitatea preţurilor pentru obligaţiunile SUA.
Limita maximă autorizată de Congesul SUA a datoriei americane este 14,294 miliarde dolari.
Ben Bernanke, preşedintele Rezer¬vei Federale, a avertizat ca absenţa unui acord privind ridicarea plafonului de îndatorare a Statelor Unite poate afecta la modul cel mai serios posibil credibilitatea ţării. El a declarat că SUA va intra în incapacitate de plată la obligaţiuni în cazul în care Con¬gresul nu va ridica plafonul de îndatorare pana la 2 august 2011. Dacă guvernul american nu-şi va onora obligaţiunile care ajung la scadenţă, până în 15 august 2011, SUA riscă să intre în domeniul de incapacitate de plată. Mai mult decât atât dacă plafonul de îndatorarea nu va fi majorat până în august 2011 SUA intră la nivelul financiar de supraveghere cu implicaţii negative.
Preşedintele Barack Obama a afirmat pe postul de televiziune NBC că Statele Unite pot „reintra în criza financiară” dacă nu se va găsi o soluţie la problema datoriei.
Fondul Monetar Internaţional a estimat datoria publică a SUA până la 99.5 la sută din PIB pentru anul 2011 cu o creştere până în 2013 până la 105.6 la sută din PIB.
Cartea Cărţilor, Scriptura are răspuns la nenorocirile pe care le experimentăm şi are şi soluţia:
Fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului? Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea. De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, (îndreptăţiţi de El ca şi copii ai lui Dumnezeu) fără vină,(având vinovăţia, oricât de mare ar fi, ştearsă prin trupul şi sângele Domnului) şi în pace (cu noi înşine şi cu Dumnezeu). Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire (de aceea nu a venit încă că te aşteaptă şi pe tine. (Nu mai amâna!) (2 Petru 3:11-15)

CASELE ÎN AMERICA AU SCĂZUT ÎN VALOARE MAI JOS CA ÎN MAREA DEPRESIUNE
Miercuri 15 iunie 2011, analistul Paul Dales, senior US economist de la Capital Economics prin canalul de ştiri FoxNews.com a transmis o ştire şocantă pentru întreaga lume. Valoarea locuinţelor în America au scăzut mai jos, procentual, decât au scăzut în Marea Depresiune şi încă pe perioada anului 2011 vor continua să scadă cu încă 3 procente. “Mai grav decât asta este că, nu cred că există o bază pe care să spun că preţurile caselor vor creşte într-un viitor apropiat”, a mai declarat Paul.
Scăderea valorii proprietăţilor americane a început în 2006, fiind unul din cauzele crizei economice.
Paul Dales a scos în evidenţă o scădere cu 33 procente în cinci ani mai mult decât în perioada 1920 -1930 când în zece ani au scăzut valoarea de vânzare a proprietăţilor americane cu 31 procente. Marea criză economică sau Marea depresiune a fost o perioadă caracterizată printr-o scădere dramatică a activităţii economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat în anul 1928, cu scăderea drastică a scăderii valorii caselor.

 

Mai 2010

 

 

AMERICA: Opreşte-te din cheltuieli, împrumuturi şi tipărirea de bani fără acoperire

Nu sunt împotriva teoriei gândirii pozitive, dar nu pot accepta prezentarea lucrurilor roz când ele sunt negre. Însăşi Scriptura ne avertizează: Vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău, cari spun că întunericul este lumină şi lumina întuneric... (Isaia 5:20). Oricât s-ar bate cu pumnii în piept guvernul american că investiţiile făcute din banii noştri, de la taxe au fost folosiţi corect pentru ieşirea din criză, în mare parte nu este adevărat. Guvernul se laudă cu noi locuri de muncă, promovarea investiţiilor, chletuieli strict necesare, etc.

Pentru luna martie 2010 Departamentul de Muncă american s-a lăudat cu program care au generat creşterea numărul locurilor de muncă cu 162 mii. Se ştie însă că 48 de mii din acest număr au fost angajaţii temporari ai US Census Bureau. Locurile de muncă temporare sunt ciocolata pe tort şi nu tortul însăşi. Investiţiile financiare in primul rând în, în vremurile de criză, trebuie dirijate spre fabricarea de materii finite care să producă alţi bani, nu prin mutarea banilor noştri dintr-un buzunar în altul al „investitorilor”.

În a doua parte a lunii aprilie 2010, peste 10.000 de investitori au trimis un mesaj de cristal, clar, la Washington: "Opreşte-te din cheltuieli, împrumuturi şi tipărirea de bani înainte de a fi prea târziu, pentru a evita catastrofa!" Oare când se va trezi guvernul american?

Unul din unitatea de măsură a Scripturii este termometrul faptelor. America este cum nu se poate mai rău: starea de căldicel. Scriptura condamnă asemenea stare şi spune: Pentru că nu eşti nici rece nici în clocot am să te vărs din gura mea. (Apocalipsa 3:16). Ce avem de făcut, noi oamenii de rând, să ne rugăm pentru această ţară care este în pericolul a fi „vărsată din gură”.

IMPRUMUTURILE GUVERNAMENTALE – RISC PENTRU SISTEMUL FINANCIAR MONDIAL

Din alte materiale primite am putut extrage opinia FMI, care vede cumva global situaţia, şi destul de nepărtinitor referitor la sistemul financiar global.

Sistemul financiar mondial şi a economiei mondiale într-un mod lent arată la suprafaţă a revenire datorită în mare parte a intervenţiilor fără precedent din partea guvernelor, folosind banii de la taxe, ceea ce duce la o creştere bruscă a datoriei publice, care, în timpul crizei economice, deja a ajuns la niveluri ridicate, creind, conform observaţiei Fondului Monetar Internaţional un mare risc pentru sistemul financiar.

Atâta timp când motorul de mişcare este bazat pe împrumuturi, sectorul financiar nu se poate spune că este complet recuperat. Într-adevăr, recuperarea în sectorul financiar rămâne "fragilă", în conformitate cu José Viñals, consilier financiar şi director al Monetary and Capital Markets Department  din cadrul FMI.

În Raportul Global de Stabilitate Financiară (GFSR), al FMI, dat publicităţii la 20 aprilie 2010 se arată că balanţele băncilor conţin încă active rele (bad assets), consumatorii privaţi şi companiile sunt constrânse, creditele se recuperează în mod lent. În plus, o mare parte a sistemului financiar continuă să se bazeze în diferite faze pe măsurile extraordinare date de guverne începând cu doi ani în urmă.

Dar cele mai mari ameninţări s-au mutat de la sectorul privat la sectorul public în economiile ţărilor avansate. Guvernele nu numai că „au luat poverile” instituţiilor private dar din cauza recesiunii, o să fie din ce în ce mai greu să se satisfacă împrumuturile cerute pentru următorii câţiva ani.

"În ciuda îmbunătăţirilor recente în perspectivele de sănătate a sistemului financiar global, stabilitatea nu este încă sigură," a spus Viñals. "În cazul în care moştenirea lăsată de criză şi riscurile urgente nu sunt adresate în mod direct, vom experimenta un risc mare, real de subminare a recuperării şi de extindere a crizei financiare într-o nouă fază."

Într-o o gamă largă de evaluare a stării condiţiilor financiare globale, raportul de IMF a spus:

• Îmbunătăţirea condiţiilor economice şi financiare au ajutat într-o oarecare măsură băncile private. FMI a redus drastic posibilitatea de împrumuturi. Băncile se vor confrunta cu dificultăţi de finanţare, programele de asistenţă guvernamentală fiind din ce în ce mai reduse.

• Creditele se vor recupera "lent, superficial şi accidental," guvernele având tot mai puţine fonduri, şi băncile tot mai puţine posibilităţi de investiţie financiară.

• Nu sunt dovezi suficiente, cel puţin până în prezent, de recuperarea investiţiilor făcute în ciuda investiţiilor mari făcute în Asia şi America Latină, unde investitorii se aşteptau la profituri remarcabile.

• Autorităţile trebuie să prezinte o serie de probleme de procedură, inclusiv modul de a gestiona împrumuturile şi cheltuielile pentru a minimiza riscurile mari.

FMI a avertizat că creşterea riscurilor poate lovi sistemele bancare şi economia de producere a bunurilor, serviciilor şi creierea de locuri de muncă.  Creşterea ratelor dobânzilor la datoria publică, de asemenea, ar putea lovi sectorul privat prin creşterea costurilor de împrumut pentru companii, consumatori şi bănci.

Raportul publicat arată pierderile suferite de băncile din întreaga lume. Special în Europa, Marea Britanie şi Statele Unite în perioada 2007 şi 2010 băncile au avut pierderi de aproximativ 1,5 trilioane dolari până la 2.3 trilioane dolari.

A păstra sistemului financiar mondial într-o cale ascendentă de recuperare şi gestionare a riscurilor cu care se confruntă, factorii de decizie trebuie să ia o mare varietate de măsuri incluzând:

• Gestionarea cu atenţie a deficitelor bugetare pentru a se asigura că acestea pot susţine politica fiscală pe termen mediu pentru a evita extinderea crizei într-o nouă fază de declin.

• Asigurarea unui proces care să conducă sistemul financiar într-o direcţie bună cu posibilitate creierii unui flux adecvat creditului pentru sectorul privat.

• Îmbunătăţirea pieţei de capital pentru a reduce probabilitatea şi costurile de defectare a unei instituţii de sistem, şi găsirea soluţiilor imediate de evitarea eşuării oricărei instituţii.

top

 

3 Octombrie 2009

 

Puterea economica a SUA este in declin. Criza globala a redesenat harta economiei mondiale

de Marius Mihaiescu HotNews.ro
Duminică, 4 octombrie 2009, 14:24 Economie | Finanţe & Bănci

Criza globala a redesenat harta economiei mondiale in beneficiul economiilor emergente, precum China, dar expertii se indoiesc de capacitatea acestei tari de a genera, de una singura, cresterea mondiala, la modul in care au facut-o Statele Unite in ultimele decenii, relateaza AFP.

"Criza a accentuat miscarea dinspre Vest spre Est" a economiei mondiale, a rezumat Niall Ferguson, profesor la Harvard Business School, in cadrul unei dezbateri organizata de BBC la Istanbul, in marja adunarii generale a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale.

Revenirea economiei mondiale, impulsionata de China si India

"Estimarile recente indica faptul ca India si China au ajutat la iesirea economiei mondiale din recesiune", a afirmat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, subliniind ca o astfel de configuratie globala, mai echilibrata, deci mai putin dependenta de consumatorul american, este si mai stabila. "Una dintre mostenirile acestei crize ar putea fi recunoasterea schimbarii relatiilor de putere din punct de vedere economic", spune seful Bancii Mondiale, in conditiile in care SUA se confrunta cu o recesiune economica de aproape doi ani, perioada in care economii emergente precum China si Brazilia au crescut.

Consumul in Statele Unite reprezinta doua treimi din activitatea economica a acestei tari, care ramane, de departe, prima economie a planetei.

In 2008, Statele Unite au reprezentat 13,2% din importurile mondiale, potrivit Organizatiei Mondiale a Comertului. 2010: Economiile emergente vor creste mult mai puternic decat statele dezvoltate Potrivit FMI, economiile emergente vor cunoaste in 2010 o crestere mult mai puternica (5,1%) decat statele dezvoltate (1,3%). Cresterea pe care o vor cunoaste tarile in curs de dezvoltare din Asia (7,3%) contrasteaza cu Statele Unite (1,5%), Japonia (1,7%) si mai ales cu Zona Euro (0,3%).

In randul marilor economii, China (9,0%) ramane campioana mondiala a cresterii economice, devansand India (6,4%). In coada plutonului, regasim tari exclusiv din Zona Euro, precum Spania, Italia sau Germania. In acest context, este clar ca "motorul american nu mai este atat de puternic ca in trecut", a remarcat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

"Economiile emergente sunt in curs de a deveni din ce in ce mai mult adevaratii parteneri", a adaugat el. Europa: Relansarea economica sta pe umerii consumatorilor interni. Aceasta reasezare a economiei mondiale nu este insa lipsita de semne de intrebare. Poate consumatorul chinez sa-l inlocuiasca pe cel american si sa traga dupa sine, spre exemplu, cresterea europeana? Nimic nu este mai putin sigur, cred expertii FMI. In Europa, "reluarea cresterii economice apasa pe umerii consumatorilor europeni", spune directorul departamentului pentru Europa al FMI, Marek Belka. Or, tarile bogate sunt trase inapoi de datoria publica, ce ar putea atinge, la orizontul anului 2014, aproximativ 110% din produsul intern brut, avertizeaza economistul sef al FMI, Olivier Blanchard.

Pentru a termina cu aceste deficite publice, este imperios necesar ca fraiele statului sa fie preluate de consumator, pentru a asigura revenirea economica. Dar, cu o populatie imbatranita si cu costuri in continua crestere in sistemul de sanatate, tarile bogate ale batranului continent sunt puse in fata unor veritabile provocari, explica Blanchard.

Impactul Chinei in America Latina

Reechilibrarea economiei mondiale a devenit deja o realitate, a subliniat directorul FMI, Strauss-Kahn. In America Latina, economistii FMI remarca faptul ca recesiunea a afectat in mod deosebit tarile dependente de economia americana, precum Mexic, si mai putin statele care au dezvoltat legaturi stranse cu China, asa cum este cazul Braziliei. "Daca nu am fi avut China in aceasta ecuatie, nu ar fi existat o crestere pozitiva in Brazilia, in trimestrul II", dupa cum a remarcat Ilan Goldfajn, economistul sef al bancii braziliene Itau Unibanco.

Actualizat: Septembrie 25, 2009

Elvetia, scoasa de pe lista OCDE a paradisurilor fiscale

de Marius Dobre | 25 Septembrie 2009

Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE) a decis sa scoata Elvetia de pe lista gri a paradisurilor fiscale, dupa ce a respectat anumite conditii referitoare la schimbul de informatii in domeniu.

Astfel, Elvetia a incheiat, joi, un acord de colaborare in domeniul fiscal cu emiratul Qatar, dupa conventii similare cu Austria, Danemarca, SUA, Finlanda, Franta, Marea Britanie, Insulele Feroe, Luxemburg, Mexic, Norvegia si Spania. Potrivit acordurilor, Elvetia nu va mai putea recurge la secretul bancar, atunci cand un stat semnatar cere informatii pertinente referitoare la o persoana particulara sau o companie banuita de evaziune fiscala.

De asemenea, Monaco si Austria au reusit la randul lor sa iasa de pe lista gri, inaintea summitului G20 de la Pittsburgh care ar putea stabili sanctionarea paradisurilor fiscale.

Sursa: Mediafax

Efectul crizei în SUA – trei bănci au pus monopol pe bani. JPMorgan are un dolar din fiecare 10 economisiţi de americani

de Bogdan MUNTEANU | 29 AUGUST 2009

* Uriaşele corporaţii private care au fost susţinute tocmai pentru că erau „prea mari pentru a fi lăsate să cadă" şi al căror faliment ar fi atras mari pierderi întregii economii americane au devenit şi mai mari

Efectul crizei în SUA – trei bănci au pus monopol pe bani. JPMorgan are un dolar din fiecare 10 economisiţi de americani

Cele mai mari bănci din America – al căror faliment a fost evitat graţie celor 700 miliarde USD oferite de Congres din banii contribuabililor – au devenit şi mai mari, la un an după declanşarea crizei de pe Wall Street, din 16 septembrie 2008. Denumite „prea mari pentru a fi lăsate să cadă”, băncile-gigant pun acum şi mai multe riscuri, analizate de The Washington Post.

În timp ce în jur de 100 de bănci mici au fost lăsate să se prăbuşească (şi încă circa 150-200 vor mai falimenta în următoarele luni!), autorităţile federale au supervizat nişte fuziuni de urgenţă, care au salvat „peştii mari” de pe piaţa bancară. Aşadar, în mai puţin de un an, câteva bănci au ajuns să deţină majoritatea depozitelor şi a datoriilor americanilor

În urma fuziunii dintre Bank of America şi Merrill Lynch, finanţată în parte din banii oferiţi de Trezorerie, care mai deţine active şi la Wells Fargo şi Citigroup, Guvernul SUA a ajuns să deţină două treimi din ipotecile din America. În privinţa depozitelor, doar despre o singură instituţie (JPMorgan Chase) se apreciază că deţine câte un dolar din fiecare 10 dolari economisiţi de americani.

În mâinile acestor câtorva mari corporaţii financiare (în spatele cărora se află Trezoreria) se află toate ipotecile, creditele pentru studenţi sau de altă natură din SUA, dar nu se ştie dacă aceste companii au devenit mai sigure. Dimpotrivă, există voci care le apreciază drept şi mai nesigure, pentru că acum sunt şi mai legate între ele.

Americanii de rând au de suferit

Cu aşa de puţin concurenţi, competiţia are de suferit, iar posibilitatea de alegere a clienţilor se diminuează tocmai în SUA, port-drapelul liberei iniţiative şi a economiei de piaţă. Regulile antitrustizare ale Departamentului Justiţiei sunt ameninţate, mai ales că Bank of America şi Wells Fargo au primit dreptul de a deţine fiecare mai mult de 10% din economiile americanilor – limita maximă permisă unei singure bănci până anul trecut.

Efectele asupra americanilor au început să se simtă deja, prin faptul că băncile mari au crescut taxele la diferite servicii. Pentru a putea supravieţui, băncile mici şi-au redus şi mai mult aceleaşi tarife, ceea ce le diminuezaă profiturile şi le periclitează supravieţuirea. Apoi, dacă eşti clientul unei bănci locale, a folosi bancomatele unei bănci mari te costă mai mult.

Updated: August 23, 2009

RECESIUNEA CEA MAI LUNGĂ

Suntem în cea mai lungă recesiune de la al doilea război mondial. Sunt cel puţi două principii de viaţă, care trebuie urgent puse în aplicare, pentru îndreptarea lucrurilor. În ediţia anterioară a rubricii am scris: Unul din principii exprimat chiar de Domnul Isus se găseşte în Luca 4:28 << dacă vrea cineva să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? >>. Acest principiu trebuie respectat le nivel de individ, familie, instituţie, afacere. Una din cauzele crizei financiare existente este încălcarea acestui principiu fundamental la toate nivelele. Spre exemplu, nu te gândi să cumperi o casă dacă ştii că nu ai cu ce plăti plata cerută lunar; nu te gândi să imporţi mai mult decât poţi exporta; nu accepta cheltuielile mai mari decât veniturile.

Al doilea principiu de viaţă este: în toate domeniile spune adevărul. Adevărul face omul şi naţiunea liber. Nu da raportări ireale şi spun asta referindu-mă din nou la nivel de individ, familie, instituţie, societate, naţiune.

EFECTELE CRIZEI

La începutul lunii august 2009, făcându-se analizele stării de recesiune pe primele şase luni de la preşedinte la omul de rând s-a popularizat ideia că ne găsim la capătul recesiunii. Nu sunt un expert economic, dar sunt adeptul principiilor Scripturii care trebuie aplicate în toate domeniile vieţii. Cu părere de rău pot spune că America în mod oficial încalcă şi de data asta principiul turnului şi principiul adevărului. La sfârşitul lunii iunie 2009, importul American a crescut cu 2,3 la sută, pentru prima dată în ultimele 11 luni, faţă de export care a crescut numai cu 2 la sută. Statisticienii americani se bucură că se văd semne ale cererii pe piaţa internă, în ciuda faptului că GDP pe primele 6 luni este la nivelul lui 1929.

John Lott, economist în comentariul din Foxnews.com în 7 august 2009, a scris printre altele: ”Deşi raportul oficial lansat de Casa Albă în ce priveşte rata şomajului este de 9,4 la sută, la sfârşitul lunii iulie 2009, rata reală a şomajului este de 10,7 la sută, ţinând cont de persoanele în căutare de lucru. Luând în considerare persoanele care au renunţat la căutarea unui loc de muncă, ori persoanele care au acceptat jumate de normă, pe perioadă temporară, rata şomajului în iulie 2009 este de fapt 16,3 la sută.”Situaţia încă nu este roză. Trăim vremuri scumpe. Marţi 4 august 2009 Associated Press a prezentat un raport guvernamental care spune că o familie cu venit mediu, a ajuns să investească pentru creşterea unui copil până la vârsta de 16 ani în jur de 221 mii dolari. Astfel, se încearcă prin multe mijloace să se motiveze cuplurile să nu aibă copii. Nici cei bătrâni nu sunt scutiţi, cărora nu li se mai acordă banii necesari trăirii unei vieţi decente. Unii bătrâni sunt abandonaţi şi mor fără să fie îngropaţi de familie.

Los Angeles Time, în 7 august 2009, a prezentat un articol extreme de şocant: Americanii din lipsă de bani îşi abandonează morţii. În toate statele americane, tot mai multe trupuri neînsufleţite sunt arse din banii de la taxe, pentru că familia nu-şi poate permite să plătească costurile unei înmormântări. Incinerarea costă între $425 la $475, în timp ce o înmormântare costă în medie 7,323 dolari. Pe naţiune s-a ajuns ca pe ultimele 12 luni să fie incinerate în jur de 3,600 de trupuri a persoanelor care au fost abandonate, ori familia a declarat că nu are bani de înmormântare.Albert Samuels, şef al biroului de investigaţie din Wayne County, Michigan a declarat: ”Oamenii fac aceasta din disperare. Cei rămaşi în urmă sunt disperaţi, ei nu au posibilitatea financiară să-şi îngroape cei apropiaţi. S-a ajuns la o situaţie fără precedent, ca fraţii să nu-şi poată îngropa fraţii şi copiii să nu-şi poată îngropa părinţii. Oamenii şi-au pierdut casele, nu mai au credit card-uri, nu au ce mânca şi sunt în imposibilitate financiară”.

Situaţia fiind deosebit de gravă a ajuns şi la Casa Albă şi s-a propus un program de asistenţă de înmormântare de până la 1500 dolari pentru familii cu venituri mici.

Prin lege, beneficiile primite prin serviciul Social Security, american, n-au voie să scadă din potrivă să crească anual funcţie de inflaţia existentă. Pentru prima dată în istorie începând din anul 2010 beneficiile pentru bătrâni şi handicapaţi nu numai că nu vor creşte ci se aşteaptă să scadă.

MAGAZINE ÎNCHISE

La începutul lunii august 2009, am mers la un mare centru comercial din zonă, să-mi comand o nouă pereche de ochelari, deoarece după ultimul control al ochilor, mi s-a îmbunătăţit şi vederea după ce am slăbit 20 lbs. De obicei comandăm ochelari la magazinul bine cunoscut în zonă, Binyons. Am fost şocat când am intrat în Jantzen Beach Super Center, pe aceişi intrare care o folosesc de ani de zile. Am constatat că din peste 50 magazine câte a avut Centru comercial de aprox. 350,000 square feet am numărat că au mai rămas vreo 10.

Pe oriunde te duci, vezi magazine închise, reclame dureroase (închis pentru totdeauna), concentrări de mărfuri şi servicii la unităţi mari care mai supravieţuiesc. Dacă eşti printre cei ce supravieţuiesc nu uita cele două principii de mai sus şi recunoaşte harul Domnului revărsat peste tine şi afacerea ce o ai.

Închei cu un citat din articolul scris la această rubrică, acum un an în august 2008: Tu şi cu mine vom trece în curând prin situaţii de criză scumpindu-se tot ce este pe piaţă, fiind din ce în ce mai greu să respiri financiar. În aceste vremuri de pe urmă, eu pot spune ca psalmistul: Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. (Psalmul 121:1-2). Dar tu?

Dacă nu poţi spune la fel, vino la Domnul chiar acum până nu e prea târziu. Vino acum!.

top

Mai 2009

America, America
America este o ţară fondată pe principii ale Scripturii şi încălcarea acestora a determinat aruncarea ei pe panta distrugerii. Sunt cel puţin două principii scripturale călcate de americani care au dus la nenorocirea financiară existentă: ”O moştenire repede câştigată la început nu va fi binecuvântată la sfârşit” (Proverbe 20:21) şi cineva dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? (Luca 14:28). În aceste vremuri de pe urmă eu pot spune ca psalmistul: Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. (Psalmul 121:1-2). Dar tu? Dacă nu poţi spune la fel, vino la Domnul chiar acum până nu e prea târziu. Vino acum!.

NENOROCIRI - STRÂMTORARE PRINTRE NEAMURI
Colapsul IT l-am trăit prin experienţa de şomer avută în America, în 2001, prin lichidarea unei companii din domeniul Informaţiei Tehnologice. Când IT ajunsese la investiţii peste puterile lor financiare şi nu aveau vânzări suficiente să acopere cheltuielile s-au lansat intervenţiile bancare, dar în mod greşit, au dus la ce vedem şi trăim azi, adică criză financiară. Compania AVX Corporation a Kyocera Group Company, fabrică de producere a minicondensatorilor de ceramică (multilayer capacitors) unde lucram cu soţia s-a dus pe râpă în câteva luni.  

Urmărind situaţia mondială economică, în luna mai 2009, constatăm realităţi fără precedent. Toyota, cel mai mare producător de autoturisme, companie în fruntea tehnologiei lean maunfacturing a avut în primul trimestru al anului 2009 o pierdere de 765,8 miliarde yeni (7,7 biliarde dolari) mai mult de cât pierderea avută de General Motor în aceiaşi perioadă. De menţionat că pierderile nete ale companiei Toyota au fost de 343,6 bilioane yeni (3,5 biliarde dolari.).   

Companiile de autoturisme Chrysler LLC şi General Motors Corp îşi vor închide porţile în lunile mai şi iunie 2009.    

Rata de şomaj în SUA a ajuns în Aprilie 2009 la 8.9 la sută cea mai ridicată în ultimii 25 de ani.     

Asociated Press în mai 15, 2009, a lansat ştirea de analiză prin care a afirmat că rata de scădere economică a primelor 16 ţări europene (care folosesc Euro ca monedă naţională de schimb) a scăzut la nivelul celui de-al doilea război mondial. (most analysts think the region is in its worst slump since the end of World War II).

top

Iunie 2009

BĂNCI CARE SE RESPECTĂ
Uneori, în situaţiile de criză, ne întrebăm ce am putea face noi, oamenii de rând, pentru că viaţa merge înainte şi ne confruntăm cu întrebări care necesită răspunsuri. Sistemul economic-financiar ne obligă să trecem banii care-i avem prin bănci. Întrebarea care necesită răspuns este: Care sunt cele mai bune bănci?
Personal, urmăresc care din bănci încearcă şi în aceste situaţii dificile să respecte principii de bază financiare, principii care indiferent de nivelul religios la care te găseşti, iubite cititor, trebuie să recunoşti că sunt principii Scripturale. Respectarea acestor principii denotă că instituţia respectivă se respectă pe ea insăşi. Unul din principii exprimat chiar de Domnul Isus se găseşte în Luca 4:28 . Acest principiu trebuie respectat le nivel de individ, familie, instituţie, afacere. Una din cauzele crizei financiare existente este încălcarea acestui principiu fundamental la toate nivelele. Spre exemplu, nu te gândi să cumperi o casă dacă ştii că nu ai cu ce plăti plata cerută lunar.
Marţi, 9 iunie 2009, zece din cele mai mari bănci americane au primit undă verde pentru a restitui 68 miliarde dolari guvernului din banii primiţi pentru a depăşi criza economică. Departamentul Trezoreriei a declarat că băncile au fost aprobate să plătească bani care i-a primit în cadrul programului numit Troubled Asset Relief Program (TARP), creat de Congresul American în Octombrie 2008.
Şase sute de bănci au primit 200 miliarde dolari. Aceste 10 bănci au fost în stare să dea bani împrumutaţi. Pe lângă cele zece bănci mari au fost şi alte 22 bănci mici care au putut restitui sumele primite de la guvern sub programul TARP. Băncile mari în ordine descrescătoare:

• JPMorgan: $25 miliarde
• Morgan Stanley: $10 miliarde
• Goldman Sachs: $10 miliarde
• U.S. Bancorp: $6.6 miliarde
• Capital One: $3.6 miliarde
• American Express: $3.4 miliarde
• BB&T: $3.1 miliarde
• Bank of New York Mellon: $3 miliarde
• Northern Trust: $1.6 miliarde
• State Street: $2 miliarde.
Concluzia este deocamdată căutarea în zona în care locuieşti una din aceste bănci şi dacă ai ocazia să direcţionezi tranzacţii financiare cu acea bancă. Scriind la subiect, personal am ales US Bank, cu care nu numai că am conturile normale, ci lucrez cu această bacă şi tranzacţiile de mortgage (care de fapt este US Bancorp). De fapt, banca US Bank o folosesc şi pentru tranzacţii în România, plătind oriunde în lume (inclusiv România) numai 2 dolari pe fiecare tranzacţie zilnică de 300 sau 800 dolari.
Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!” (Marcu 13:37)

Actualizat: August 29, 2009

Efectele crizei economice mondiale se adâncesc tot mai mult.

  1. Numărul băncilor americane închise de guvernul american a ajuns anul acesta, 2009, la 123, Federal Deposit Insurance Corp (FDIC) după falimentarea ultimelor trei bănci (Orion Bank și Century Bank din statul Floridaș Pacific Coast National Bank din California) și-a asumat acoperirea unor costuri în valoare de aproximativ 980 milioane dolari.
  2. Se așteaptă la situații și mai grave. Faimosul investitor american, Warren Buffet, a declarat pentru Associated Press, Vineri noimebrie 14, 2009: ”Panica financiară este în urma noastră”. În viitor a spus Buffet ”ne așteptăm la declinul instituțiilor de vârf care nu vor putea supraviețui fără un ajutor federal guvernamental”.
  3. Departamentul de Muncă al SUA, într-adevăr pentru luna octombrie 2009 a dat o rată oficială a șomajului de 10.2 la sută. Același departament însă a declarat statisitc că rata reală a șomajului în SUA este de 17.5 la sută. În această categorie intră numărul total de șomeri, personalul angajat cu jumătate de normă (part-time). WorldNet Daily, însă, în 9 noiembrie 2009 a dat publicității un raport al economistului John Williams, editor al revistei virtuale ShadowStats.com, prin care rata reală a șomajului este de 22.1 la sută. În această categorie intră pe lângă cei de mai sus, personalul care nu mai poate benficia de ajutor de șomaj, expirându-se termenul în care putea beneficia de acesta, personalul din fermele agricole care pe perioada de iarnă nu au de lucru și persoanele care au afaceri personale și nu au de lucru. Desigur că este cea mai ridicată rată a șomajului de la Marea Depresie încoace (când a fost ofical de 25 la sută, și în mod real la nivelul de 34-35 la sută). Rata șomajului este în creștere, pentru că în mod real, companiile care se ridică din situația grea a crizei, pentru un timp oarecare nu vor angaja personal, decât numai dacă va fi foarte mare nevoie. Până la angajări masive, se fac angajări la nivel temporar, se acceptă plata orelor suplimentare, se amână proiecte, etc.
  4. Urmările crizei se resimt pe tot globul, cu excepția Răsăritului, unde China înflorește, în ciuda recesiunii globale. Cum și De ce? Vezi capitolul: SEMNE ale Vremurilor, din RomanianTimes.com
  5. Revista Manufacturing.net, în 18 noiembrie 2009, a declarat că China nu vrea să balanseze exportul - importul așa cum a cerut președintele american, Barack Obama la întâlnirea de la Beijing cu premierul chinez, Wen Jabao. China nu ține cont de nimeni și exportă mai mult decât importă, dându-i mari șanse în explorarea economiei mondiale. Neobținând ceea ce dorea de la chinezi, președintele american a afirmat la Beijing că America fiind obligată să cheltuiască prea mult în revenirea din criza economică, va ajunge să experimenteze o recesiune dublă și adâncă.

top