Home Marcel Urs Via Dolorosa - drumul suferintei
Via Dolorosa - drumul suferintei PDF Print E-mail
Written by Marcel Urs   
Saturday, 15 April 2017 13:33

Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:27)

Despre Via Dolorosa se crede că a fost drumul parcurs de Isus Hristos de la pretoriu, locul unde fost biciuit, batjocorit și umilit de către soldații romani, care erau executorii legali ai pedepsei capitale rostite de către Pilat în dreptul inculpatului Isus Hristos. Se pare că drumul nu a fost foarte lung, unii spun că doar vreo 600 de metri, dar a fost un drum foarte anevoios și încărcat cu evenimente spirituale pe care le găsim în Evanghelii. Suferința fizică a fost groaznică însă suferința spirituală a fost și mai mare. Pe lângă Sfânta Scriptură, poetul creștin Costache Ioanid a surprins poate cel mai bine luptele spirituale care au avut loc pe drumul suferinței în lucrarea dânsului “Cele șapte bătălii de pe Golgota” :

 

<<

chema oştirile din larg,

din cele şapte continente,

din nori ce în furtuni se sparg!

Veneau toţi demonii grămadă.

Urlau şi clănţăneau din dinţi.

De-ar fi putut un om să-i vadă,

pe loc şi-ar fi ieşit din minţi. >>>

Suntem din nou în preajma sărbătorilor Paștelor. Pentru creștini, aceasta este una din cele mai importante sărbători din an, dacă nu cea mai importantă. În România, sărbătoarea Paștelui este la loc de cinste împreună cu Crăciunul și alte sărbători ale anului. Se sărbătorește Joia Mare, Vinerea Mare, Prima zi, A Doua sau chiar A Treia zi de Paște. Din nefericire, în Statele Unite, aceasta aproape că nu este sărbătorită de loc. Nu este o sărbătoare Națională alături de Crăciun, Ziua lui Martin Luter King, Columbus și altele. Unele companii o au pe planul de sărbătoare ca Vinerea Mare dar ziua de Paște este doar “bussiess as usual”, adică nu este nici o diferență față de o zi normală. Trist. O țară care se crede creștină, nu acordă prioritate celui mai important eveniment din istoria omenirii: moartea Lui Hristos pe cruce și învierea Lui miraculoasă.

Sărbătoarea Paștelui ne aduce împreună pe toți creștinii,  indiferent de culoarea noastră dogmatică. Un moment când putem să avem o singură gândire: gândul Lui Hristos.

Evenimentele prin care a trecut Hristos de la ultima Cină cea de Taină, la trădarea Lui de către Iuda, la “judecarea” Lui și condamnarea la moarte prin răstignire, moartea și învierea Lui, sunt bine documentate în Sfânta Scriptură. Gravitatea și importanța evenimtelor care au avut loc la cumpăna istoriei, nu se pot descrie îndeajuns în cuvinte. Fiul Lui Dumnezeu, Creatorul Universului și al pământului, era umilit, înjosit, chinuit și apoi răstignit ca un tâlhar pentru noi pământenii, care am fost condamnați la moarte din cauza păcatului Adamic.


Crucificarea a fost o metodă de tortură a imperiului roman de a induce frică și umilință asupra maselor, o metodă efectivă de disciplină a criminalilor, trădătorilor de țară, a sclavilor și a persoanelor care se răsculau împotriva imperiului roman. Cei condamnați să fie răstigniți au fost forțați să își ducă crucea de la locul unde era rostită sentința la moarte prin crucificare până la locul execuției, care de obicei era în afara localității.

Purtatul crucii de către condamnat sau condamnați, era folosită ca o formă de spectacol sinistru de către călăi care de obicei erau soldați romani bine instruiți în această profesie ca să creeze un spectacol cât mai profund și mai groaznic pentru locuitorii cetății ca să descurajeze orice faptă de care condamnații erau acuzați. Călăii care se ocupau de ducerea la îndeplinire a acestei pedepse capitale, foloseau metode de tortură groaznice, de nedescris sau de neimaginat de noi în ziua de astăzi.

În cazul lui Isus Hristos, au folosit biciul de tortură (erau trei feluri de biciuri pe care le foloseau romanii pentru torutură, acestea au fost ferula, scutica și flagrum),  cununa de spini, înjurături, bătăi de joc la adresa condamnatului. Când condamnatul nu mai putea duce crucea, pe care urma să fie răstignit, executorii alegeau la întâmplare o persoană din mulțimea care asista la acest spectacol sinistru. Când ceata de soldați și condamnați, însoțiți de mulțimea din jurul lor au ieșit din cetate spre locul unde urma să aibă loc execuția prin crucificare, Isus  a ajuns la capătul puterilor, din cauza torturilor inumane prin biciuire din pretoriu, a fost ales un anumit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus, care se întorcea de la munca câmpului, a fost ales și forțat să îi ducă crucea lui Hristos.

Odată ajunși acolo la locul execuției, victima era dezbrăcată de TOATE hainele, și apoi era pironită pe cruce, care era jos pe orizontală, apoi crucea împreună cu condamnatul erau ridicați pe orizontală iar baza crucii era așezată în groapa pregătită pentru baza crucii. De obicei procesul ridicării crucii împreună cu condamnatul, era foarte brusc și era dus la îndeplinire de câțiva soldați. Odată pe cruce, scopul călăilor era ca condamnatul să moară de o moarte cât mai lentă, dureroasă, în văzul lumii. De obicei, drumurile principale care duceau în cetate erau marcate de scene de groază cu persoane crucificate, care se zbăteau între viață și moarte care arătau un scenariu sinistru pentru călătorii sau vizitatorii cetății și pentru a se vedea ce se întâmplă cu persoanele care se opun imperiului roman sau care comit fapte demne de pedeapsa capitală.

Am dorit doar să ne amintim de Calea Crucii, de calea suferinței. Aceasta a fost parte din suferințele Domnului nostru Isus Hristos pentru noi și pentru păcatele noastre. De multe ori considerăm ca și când ne cuvin binecuvântările de care avem parte într-un timp  de răscruce al omenirii. Considerăm că suferințele noastre de aici sunt mari. Drumul Crucii lui Hristos credem că este de multe ori și drumul nostru, a multora, dar la o scară mult mai mică, dar care ni se pare de multe ori insuportabil. Care este drumul crucii suferințelor noastre? Care este crucea noastră? Care sunt temerile, suferințele noastre, care comparate cu drumul Crucii lui Hristos, sunt vagi și de multe ori neînsemnate?

 

Last Updated on Saturday, 15 April 2017 13:33
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website