Home Ioan Sinitean Moartea, Invierea si Eternitatea
Moartea, Invierea si Eternitatea PDF Print E-mail
Written by Ioan Sinitean, Chicago   
Wednesday, 25 March 2015 12:08

Isus i-a zis: “Eu sînt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta
?” Ioan 11: 25-26

Conceptul că trupul și sufletul vor deveni nemuritoare este unic, este specific creștinismului. Religiile antice si filozofii greci și romani credeau doar în nemurirea sufletului. Pentru ei trupul era rău și ca atare nu-l doreau etern.

Dar în creştinism, trupul uman are o deosebită însemnătate și după înviere. Trupul uman a fost făcut de Dumnezeu Însuși. A suflat în el duh de viață, iar înțeleptul Solomon spune că a pus în el (în om) chiar și gândul veșniciei. Când “Cuvântul s-a făcut trup” acest trup uman a fost și mai mult onorat prin intrarea dumnezeirii în carne (Ioan 1:14). Și astfel divinitatea și materia s-au unit pentru o vreme. .Acum, în preajma marii Sărbători a Învierii Domnului Christos din morți, propun să medităm împreună la trei concepte ce se leagă unul de altul, sau mai bine zis, unul se continuă în altul: moartea, învierea și eternitatea.

 

«ar fi murit"

Cuvântul “moarte” este cuvântul cel mai urât de umanitate. Oamenilor nu le place să vorbească sau să se gândească la moarte. Pentru că moartea este acea “servă” a lui Dumnezeu care curmă fericirea de pe pământ. Care desparte soțul de soție, copiii de părinți…și așa mai departe. Dar moartea este o realitate de care trebuie să ținem cont...și caracteristica ei principală este aceea că e necruțătoare…

Definirea termenilor

moarte”-“încetarea vieții, oprirea tuturor funcțiilor vitale, sfârșitul vieții” spune Dicționarul Explicativ al Limbii Romane, noua ediție.

Înviere: “actiunea de a învia”. Și a învia: a reveni la viață” (DELR).

Învierea în general înseamnă înviat din morți “Nu vă mirați de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui, și vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.” (Ioan 5:28,29).

ETERNITÁTE s. f. Faptul de a fi etern; existență infinită în timp; durată nelimitată, veșnicie. Perioadă foarte lungă. – (DELR)

Biblia definește moartea ca fiind sfârșitul existenței umane (În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pînea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci din el ai fost luat; căci ţărînă eşti, şi în ţărînă te vei întoarce.”Geneza 3:19 și “Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toţi cei vii.” Iov 30: 23).

Moartea nu a fost planul lui Dumnezeu pentru noi. Omului i s-a dat oportunitatea de a face o alegere între bine și rău și a făcut o alegere rea. Omul a făcut o alegere care a afectat omenirea și ne afectează până astăzi. Moartea este opusul vieții. Moartea este existența în afară de Dumnezeu.

Aflăm din Biblie că moartea a început să-și facă simțită apariția și activitatea ca urmare a păcatului primilor oameni (Gen. 2:17). Apoi, Biblia ne spune că moartea își va înceta activitatea la sfârșitul veacurilor.

(El va şterge orice lacrimă din ochii lor. şi moartea nu va mai fi...Apocalipsa 21:4). Noi trăim între aceste două perioade și pe deasupra mai știm că vrând - nevrând într-o zi vom experimenta și noi moartea sau în cel mai bun caz, transformarea.

(Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic, şi nu mai au nicio răsplată, fiindcă pînă şi pomenirea li se uită. Eclesiastul 9:5).

Au existat doar două persoane care nu au experimentat moartea: Enoh (Geneza 5:24) și Ilie (2 Regi 2:9-11). În rest, toți, spune Apostolul Pavel suntem destinați la moarte.

(Ba încă ne spunea gîndul că trebuie să murim; pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care înviază morţii. 2 Corinteni 1:9). Sau altfel spus, moartea lucrează în noi toți… (2 Corinteni 4:12). Epistola către Evrei ne spune că suntem tinuți în robia și frica morții toată viața… (Evrei 2:15).

Pe timpul Domnului Hristos cele mai proeminente grupări religioase au fost fariseii, care credeau în înviere (Faptele Ap. 23:8) şi saducheii care nu credeau în înviere: au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. (Matei 22: 23).

ORIGINEA MORȚII - Cauza morții

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: “Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.” (Geneza 2:16-17).

Moartea a apărut în omenire ca o “plată a păcatului ”(Romani 6:23). Sau ca o “consecință” a decretului lui Dumnezeu: “Sufletul care va păcătui va muri” (Ezechiel 18:4) și că păcatul odată săvârșit aduce moarte (Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea. Iacov 1:15).

Biblia ne prezintă faptul că moartea și păcatul lucrează în “tandem”. Printr-un singur om a intrat păcatul și apoi, moartea prin păcat (De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit... Romani 5:12).

Și odată apărut păcatul în omenire, “Toți am păcătuit” (Romani 3:23) și ca urmare moartea a început să lucreze în noi (Căci noi cei vii, totdeauna sîntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 2 Corinteni 4:12).

Tipuri (feluri) de moarte, prezentate în Biblie:

a. Moarte fizica: separarea sufletului de trup (“cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata”. Evrei 9:27)

b. Moarte spirituală: separarea sufletului de Dumnezeu: “morți în păcate” (Efeseni 2:1 și 4:18).

c. Moarte eterna - veșnică: separare de Dumenzeu pentru veșnicie (2 Tesaloniceni1:9) și (Apocalipsa 21:8).

Când imortalul a devenit „mortal”

Expresiile: “imortal” sau “imortalitate” folosite de Scriptura se refera la om și mai precis la trupul omului. Trupul primului om creat de Dumnezeu, Adam, a fost “imortal”- creat să trăiască veșnic. Dar aceasta “imortalitate” a fost una condiționată de ascultare de Dumnezeu: “dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.” (Geneza 2:17).

Cu toată avertizarea dată de Dumnezeu, primii oameni nu au ascultat, și ca atare moartea a început din acel moment sa “lucreze” în trupul lor. Și atunci “imortalul” s-a ‘îmbracat” cu mortal. Adică ceea ce era veșnic, netrecator, s-a îmbracat cu “putreziciune”, cu trecătorul: “De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit...” (Romani 5:12). Și în 1 Corinteni 15:22 aflăm următoarele: şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;

Iar scriitorul către Evrei spune: “Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.” (1 Corinteni 15:56).

Umanitatea “a primit” viața naturală din și prin Adam. Prin Adam, tot pe cale naturală, spune Scriptura a venit și moartea. Mortalitatea e urmarea blestemului lui Dumnezeu pentru păcat. Și trupul uman nu mai poseda imortalitate pe cale naturală, ci moartea și putreziciunea au devenit naturale acum. Dupa căderea în păcat, ceva “odios” s-a întâmplat cu trupul uman: “Imortalul” a devenit “mortal” sau “muritor”.

Învierea - Eliberați din Mortalitate

Unul din scopurile principale ale lucrării Domnului Isus pe pământ a fost acela de a răscumpăra rasa umană din aceasta condiție de “mortalitate”. Apostolul Pavel strigă la un moment dat: “O nenorocitul de mine, cine mă va elibera de acest trup de moarte? ” (Romani 7:24-25).

Pe de altă parte Apostolul Petru afirmă și el despre același subiect în felul următor:

Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie (1 Petru 1:3).

Singurul care a putut efectua această eliberare a fost o persoana care a distrus moartea: “să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină pînă la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, ... singurul care are nemurirea, care locuieşte într-o lumină, de care nu poţi să te apropii, pe care niciun om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea, şi care are cinstea şi puterea vecinică! Amin” (1 Timotei 6:14, 16).

Nota: nu poate să existe imortalitatea trupului dacă nu a avut loc regenerarea sufletului mai întâi - pentru că moartea fizică se referă la trup, iar moartea spirituală la suflet, iar păcatul atrage moartea eternă.

Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentrucă Eu trăiesc, şi voi veţi trăi. ” (Ioan 14:19), și dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mîntuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie.”(2 Timotei 1:10).

Ca Domnul Isus să ne poata “schimba” destinația, El a acceptat ca ”imortalul” să devină “muritor”:

La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:8),

Prin moartea și Învierea sa, El a “limitat” moartea. El de bună voie a acceptat să fie îmbrăcat cu “mortalitate” ca noi să putem trăi veșnic: “Astfel dar, deoarece copiii sînt părtaşi sîngelui şi cărnii, tot aşa şi El însuş a fost deopotrivă părtaş la ele, pentruca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul, ”(Evrei 2:14) și

şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos; ” (1 Corinteni 15:22).

Moartea este inamicul nostru cel mare care a fost învis de Domnul nostru prin înviere. Nici un om nu este destul de tare, deștept sau bogat să distrugă moartea și să scape de robia ei. În urma blestemării omului și a pământului (Geneza 3: 17-19), moartea și-a extins teritoriul nu numai la oameni ci și la plante, animale, etc.

Pâna la urmă universul întreg este cuprins de moarte (extincție universală), și aceasta moarte este numită de savanți entropie. Entropia este măsura dezordinii care tot timpul tinde să crească.

Și punctul culminant va fi atunci când “căldura” sau “temperatura” universului va muri. Savanții spun că acest fenomen al creșterii continui a entropiei este controlat de Legea a Doua a Termodinamicii care spune simplu “ că orice sistem tinde spre dezordine, mergând în jos și în cele din urmă moare.

Da, e adevărat că acest univers merge spre decădere, spre moarte și acest fenomen este numit în Biblie “robia stricăciunii”: “că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.” (Romani 8:21).

Este adevărat că Hristos Domnul a murit și a fost îngropat după toate procedurile vremii, așa ca orice om de pe pământ. Dar spre deosebire de alți oameni care au murit și au fost îngropați, Domnul Isus a înviat și chiar mai mult trupul său a devenit nemuritor. Acesta a fost cel mai mare miracol de la creație încoace. Și acest miracol a putut fi realizat numai de Dumnezeu Însuşi.

Din Sfânta Scriptură aflăm scris că urmarea neascultării primilor oameni de Dumnezeu, a atras după sine atât alungarea lor din rai cât şi blestemarea pământului. În contextul blestemului a fost introdusă şi moartea (Geneza 3: 17-19). Şi findcă Dumnezeu a fost acela care a impus legea morţii în univers, tot aşa El este singurul care o poate şi anula sau anihila.

Învierea din morti (și schimbarea trupului) a Domnului Isus a fost dovada de netăgăduit că EL era Dumnezeu în persoana Fiului. Pentru că Dumnzeu este singurul care poate să “calce”moartea. Moartea nu l-a putut ține, pentru că El este deasupra ei. El controlează viața și moartea. Prima lui mare lucrare- Creația - a fost terminată de la întemeierea pământului (Geneza 2:1-3; Evrei 11:3).

Prin înviere Domnul Isus a demonstrat o data pentru toți și pentru todeauna că El a fost Creatorul (universului), și că problema păcatului omenirii a fost rezolvată și că a frânt pentru todeauna “boldul” morții. (Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie, 1 Petru 1:3). (1 Corinteni 15:20,22).

nu va muri niciodată - Viața Eterna si Imortalitatea

Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică. ” (Ioan 6:47), și

Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentruca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezînd, să aveţi viaţa în Numele Lui. ” (Ioan 20:31).

Din Biblie aflăm că toate acele persoane care au au fost înviate de Domnul Isus sau de alți bărbați ai Bibliei, după o vreme au murit din nou (Ioan 11: 43). (Lazar după o vreme a murit...)

Dar cu totul altfel a fost învierea Domnului Isus care la înviere a primit un trup de slavă. Și cu totul altfel va fi invierea credincioșilor a căror trupuri vor fi schimbate în trupuri nemuritoare, slăvite ( Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, cari n-au nădejde. 
14. Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El.
1 Tesaloniceni 4:13-18),

în ziua de apoi (Ioan 6:39-44), când trimbița va suna (1 Corinteni 15:51-55).

Domnul Isus a fost singurul care a primit un alt trup schimbat, pentru mediul spre care va pleca peste câteva zile. Apostolul Pavel îl numește “pârga celor adormți” făcând analogia cu “pârga” secerișului ce se celebra simultan cu Paștele (1 Corinteni 15:20-23).

Trupurile înviate ca și a Domnului Isus nu mai pot păcătui și nici muri sau putrezi. În înțelegerea Apostolui Pavel, prin învierea din morți, noua creație a lui Dumnezeu Își va găsi adevărata împlinire (2 Corinteni 5:17_21). Cei ce “sunt în Christos” sunt deja “organic” legați atât în moartea Lui cât și în înviere Sa (1 Corinteni 15:20-23 și Filipeni 3:19).

Apostolul Pavel a “văzut” persoana umană ca o unitate “psyhosomatică” și a proclamat ca omul (credincios) - complet în structura, va trai veșnic pentrucă în viața de pe pământ Dumnezeu îl va sfinți ți iî va da o viață veșnică (1 Corinteni 6:15).

Trupul înviat va fi un trup slăvit, diferit ca compoziție de cel de azi, și totuși va fi o continuitate de identitate, personalitate și carácter (1 Corinteni 15: 35-50 și Romani 8:23).

Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie” I Petru 1:3).

Pe mormântul primului președinte american George Washington, sunt săpate versetele din introducerea studiului: Eu sînt învierea şi viaţa.... şi crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

Gerge Washington a fost unul care a crezut în învierea Domnului Isus. Dar tu? Crezi lucrul acesta?

Mă rog ca Bunul Dumnezeu să te ajute să crezi în Invierea Fiului Lui și crezând să ajungi să ai parte de viață veșnică. Amin.

Ioan Sinitean, Prezbiter în Biserica Logos din Chicago

 

Last Updated on Wednesday, 25 March 2015 12:08
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website