Home Ioan Sinitean Cind Dumnezeu sparge tacerea
Cind Dumnezeu sparge tacerea PDF Print E-mail
Written by Ioan Sinitean, Chicago   
Monday, 22 December 2014 08:58

“După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rînduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfîrşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.” Evrei 1:1-2

Ceea ce a vorbit Dumnezeu în vechime (în timpurile trecute) este important, dar revelația Lui a fost limitată, incompletă. Aceasta a fost limitată la momente diferite și prin persoane diferite. Dumnezeu a vorbit în Vechiul Testament. Revelație directă: (Samuel) (profeții: purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu);

- Circumstanțe (Ilie în pustie). Viziuni: Ezechiel, Isaia, Daniel. Plăgi (egipteni). Pedeapsă (Iona)

- Creația însăși (măgar - lui Balaam) (rugul aprins - lui Moise). Lui Daniel, Dumnezeu i-a vorbit prin vise.

 

 

Toate acestea a fost însă revelații incomplete. Au fost necesare și deosebit de importante pentru omenire, pentru poporul Său ales, dar era nevoie de o altă revelație cu totul și cu totul diferită revelația directă prin Fiul Său…“singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut." Ioan 1:18b

Revelația lui Dumnezeu prin profeții Vechiului Testament a fost fragmentară. A fost dată pe segmente diferite și limitate. A fost, de asemenea, progresivă. Scriitorul Genezei (Moise) a avut o anumită cantitate limitată de informații. Scriitorul cărții Iosua au avut un pic mai multă informație despre Dumnzeu. Scriitorul cărții Samuel avut chiar mai multă și așa mai departe... Ca apoi, la un moment dat, se istalează tăcerea.

I. DUMNEZEU TACE

Timpului istoric între încheierea canonului Vechiului Testament și începutul Noului Testament se referă la aproximativ 400 de ani. Cartea lui Maleahi a fost ultima carte a Vechiului Testament și cartea s-a încheiat cu un blestem:.Iată, vă voi trimete pe proorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată. El va întoarce inima părinţilor spre copii, şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem!” Maleahi 4:5-6

Evanghelistul Luca începe Evanghelia lui exact unde Maleahi, ultima carte din Vechiul Testament anunță: " Iată, voi trimete pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Solul legămîntului, pe care-L doriţi; iată că vine,-zice Domnul oştirilor.-." (Maleahi 3:1)

Dar înainte de a se pronunța blestemul, Vechiul Testament se termină cu o promisiune, că înainte de a veni Mesia, un mesager va veni pentru a pregăti calea pentru Mesia. Dacă într-un interval de timp mai bine de 400 de ani de Dumnezeu nu a vorbit direct sau prin profeți cu oamenii , în cele din urmă Dumnezeu sparge tăcerea! Luca începe Evanghelia sa cu nașterea lui Ioan Botezătorul, mesagerul despre care Maleahi a profețit că va veni să pregătească calea pentru Mesia.

Acesta este timpul dintre Maleahi, ultimul profet din Vechiul Testament, și începutul perioadei Noului Testament. Aceste patru secole de tăcere sunt caracterizate de lipsa de oameni inspirați de Dumnezeu: (Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, cînd voi trimete foamete în ţară, nu foamete de pîne, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. Vor pribegi atunci dela o mare la alta, de la miază-noapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace şi încolo, ca să caute Cuvîntul Domnului, şi tot nu-l vor găsi. (Amos 8:13-14)

Și psalmistul declară ceva similar despre o perioada fără nici un Cuvânt sau intervenție divină:

Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd...” PS 74:9

Informații cu privire la această perioadă provine în principal de la Josephus Flavius​​, istoric evreu,

precum și o serie de cărți cunoscute sub numele de apocrife.

Anii de tăcere între Vechiul și Noul Testament ne amintesc că Dumnezeu este încă suveran. Dumnezeu folosește uimitor istoria pentru a realiza scopurile Sale...

Perioada aceasta a fost tăcută în relație cu Revelația lui Dumnezeu, dar nu a fost tăcută în relația cu Pregătirea venirii lui Mesia! Dumnezeu a fost la lucru în viețile individuale, în grupuri, în țări, în sisteme politico-sociale, în limbi, în conducători, ... pregătind calea pentru venirea lui Mesia!

Într-un sens foarte real, Dumnezeu nu este niciodată tăcut El vorbește în natură, pentru că citim:

"Cerurile spun slava lui Dumnezeu" (Psalmul 19:1).

De asemenea, Dumnezeu comunică cu noi prin intermediul cugetului nostru,

în Romani 2:15 citim, "fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gîndurile lor, cari sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele."

Dumnezeu a avut un Plan bine stabilit pentru salvarea omenirii din păcat dar nu l-a descoperit până nu a avut toate părțile necesare gata. Așa că Dumnezeu în tăcere lucru la definitivarea fiecărei părți ai planului Său, astfel:

PREGATIREA PENTRU PRIMIREA LUI MESIA PRIN POPORUL EVREU

PREGATIREA PENTRU PRIMIREA LUI MESIA PRINTRE NEAMURI

PREGATIREA PERSONALĂ PENTRU MESIA

ANALIZA STUDIULUI

A. PREGATIREA PENTRU PRIMIREA LUI MESIA PRIN POPORUL EVREU

Babilonul a controlat Iuda de la 605 î.Hr. până în 539 î.Hr. Babilonul a fost folosit de Dumnezeu pentru a pedepsi Iuda ("Babilon" menţionat 143 de ori în cartea lui Ieremia!).Captivitatea babiloniană a fost “ wake-up call” pentru evrei. Dumnezeu în mod providenţial a folosit acest timp ca să aducă 3 mari efecte:

1. evreii o dată pentru totdeauna au revenit la monoteism-credinţa într-un singur Dumnezeu.

2. cărturarii acelor zile au elaborat, precum şi canonizat Scripturile; au stabilit ceea ce noi astăzi numim Vechiul Testament.

3. Si oriunde s-au stabilit, ei au construit sinagogi, locuri de închinare şi învăţarea Legii lui Dumnezeu. Luca 4:16; Faptele Ap. 13:13)

VechiulTestament se încheie cu Maleahi: Israel era în Țara promisă. Templu este în activitate

(mai mic decât Templul lui Solomon). Nu era Rege israelit peste Israel. Israel era sub stăpînirea Persiei. Suveranul peste Israel se numea Satrap.

Sacrificiile erau oferite. Preoția Leviticală, și Marele Preot, descendenți din Aaron .

Noul Testament—începe cu Evanghelia lui Matei. Israel era în Țara promisă. Exista Templu mult mai mare decât al lui Solomon. Existau preoți, dar Marele Preot nu era din seminția lui Aaron.

Israel avea Rege din nou.Nu era descendent din David. Nici măcar nu era descendent din Iacob.

Era Irod Un idumeu descendent din Esau.Numele lui era Irod cel Mare.

Existau partide politice: Farisei și Saduchei— Irodieni Și Zeloți.

Israeliții vorbeau acum și greaca, posibil latina. Exista comunitatea esenienilor de la Qumran.

La început țara se numea Canaan. Cînd s-a format ca și regat de Saul, David și Solomon s-a numit Israel. Pe timpul lui Maleahi mai exista doar Iuda in Sud.

La începutul Noului Testament nu mai era nici macar Iuda de odinioara.Țara era divizată în Samaria, Galileea Iudea, Pereea.

B.PREGATIREA PENTRU PRIMIREA LUI MESIA PRIN INTERMEDIUL NEAMURILOR

În această perioadă intertestamentală Israel a fost sub 6 diferite guverne:1. Medo-Persian din 536-333 Î.C.; 2. Grecesc din 333-323 Î.C.; 3. Egiptean din 323-204 Î.C.; 4. Sirian/Seleucid din 204-165 Î.C.
5. Macabean/Hasmonean din 165-63 Î.C.; 6. Roman din 63 ÎC-313 D.C.

Atunci Dumnezeu trimete lui Daniel o profeție:

„Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece supt stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăş va dăinui vecinic.” (Daniel 2:44)

Dumnezeu folosește în mod suveran aceste guverne pentru a pregăti scena pentru venirea Fiului Său.
Alexandru cel Mare unește lumea și face limba greacă limbă universală și cultura comună.
Roma unește lumea cu un mare sistem de drumuri și poduri.
Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere oamenii din păcat (Galateni 4: 4-5).

Contribuţia Grecească

În 332 î.Hr., poporul evreu a căzut subt greci (cultura greacă). Alexandru cel Mare a cucerit Persia, Egipt şi India.

· Alexandru Machedon a avut dorinţa de a face lumea Hellenistă, adica vorbitoare de limba greacă. El a transformat lumea într-o singură lume, cu o singură limbă-greacă.

Scripturile ebraice (Vechiul Testament) au fost traduse în limba greacă de către şaptezeci de savanţi evrei, în Alexandria, Egipt.

Această traducere a fost numita Septuaginta, şi pentru prima dată în lume non-evreii au putut citi Scripturile ebraice

Pregătirea Neamurilor Contribuţia Romană

În 64 î.Hr., Ierusalimul a căzut la Romani (prin Pompei) şi Regatul lui Iuda a devenit unul dintre provinciile Imperiului Roman (Iudeea).

Unitate în diversitate – lex XII tabularum

o singură Lege pentru toţi (Mat. 28:18-20

O singură cetăţenie pentru toţi (Fapele Ap. 22:25; Galateni. 3:28; Filipeni 3:20)

Pax Romana, pacea universală (27 Î.C-180D.C). În oraşul Roma a fost templul lui Janus, reprezentat cu două feţe. Uşile templului în timp de război erau deschise, iar în timp de pace erau închise.

Romanii au fost mari constructori. Romanii au construit poduri şi drumuri. Oraşele au fost legate de aceste drumuri (Luca 2:1-2). Ca mai târziu, Apostolul Pavel și alți apostoli și misonari să le folosească ca să răspîndească Vestea bună a Evhanghelie.

C. PREGATIREA PERSONALĂ PENTRU MESIA

Zaharia și Elisabeta trăiau într-o tăcere dublă. Pe lîngă tăcerea ce o împărtășiau cu toți evreii care strigau la Dumnezeu pentru libertate națională... Ei experimentau, de asemenea, o tăcere într-un mod mai personal. Ea a fost stearpă! Pe timpul în care sterilitatea a fost văzută ca un blestem al lui Dumnezeu, Zaharia și Elisabeta erau fără copii

Ecl. 3: 7: ,,Tăcerea îşi are vremea ei şi vorbirea îşi are vremea ei”

Silence is one great art of conversation (WILLIAM HAZLITT, Characteristics )

II. DUMNEZEU SPARGE TĂCEREA

a) Prin Îngerul Gavril. În timp ce Preotul Zaharia tămâia în Templu din Ierusalim, îngerul Gavril apare într-un mod surprinzător, și “sparge tăcereaanuntându-l pe acesta că rugăciunea i-a fost ascultată și că i se va naște un fiu.

Îngerul îi dă detalii lui Zaharia despre băiat și menirea acestuia în planul lui Dumnezeu de mântuire. Îi spune că acest copil va fi special dedicat Domnului din pântecele mamei sale...

Nașterea lui Ioan a fost o minune, un dar la bătrânețe prin intervenție Dumnezeiască.

“Dar îngerul i-a zis: "Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată.

Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui. El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie,

ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El."

După 400 de ani de tăcere, Dumnezeu se ține de cuvânt. Ce L-a făcut pe Dumnezeu să facă vorbească din nou? -suveranitatea lui Dumnezeu, dragostea Lui pentru coroana creațiunii Sale, pentru om...

Când îngerul Gabriel a apărut în fața lui Zaharia a spus, "Eu vorbesc pentru Dumnezeu.

Sunt aici să sparg tăcerea, de a anunța ceea ce am planificat din totdeauna ...de-a salva lumea mea

(interpetare personală).

b) Prin Ioan Botezătorul. După 400 de ani de „tăcere” a lui Dumnezeu faţă de poporul Său ales, un mesager straniu a apărut în Pustia Iudeii propovăduind pocăinţa şi întoarcerea la Dumnezeu. Numele mesagerul era Ioan şi el se prezenta ca „înaintemergător” la Acela care avea să vină cât de curând. Lucrarea acestui mesager straniu a fost profeţită cu sute de ani de profetul Isaia şi Maleahi (Isaia 40:3-4).

"după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările. "Luca 3:4

III. DUMNEZEU VORBEȘTE:…la sfîrşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.” Evrei 1:1-2

Tema generală a Epistolei către Evrei se concentrează pe supremația lui Hristos. În această carte, Evrei, este dezvăluit modul în care Domnul Hristos este suprem peste profeți, peste îngeri, peste Moise, peste Vechiul Legământ și așa mai departe. Peste oricine și orice, Hristos Domnul are supremația.

Primul îndemnl al scriitorului se concentreaza pe supremația lui Hristos asupra proorocilor, și, în contextul acestei prime secțiuni , avem una dintre cele mai mari pasaje hristologice din întreag Noul Testament.

Scriitorul epistolei către Evrei (posibil Ap Pavel) ne spune că Isus Hristos este revelația supremă a lui Dumnezeu și că este adevărat că Dumnezeu a vorbit în timpurile trecute, dar această revelație era incompletă .
“După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rînduri şi în multe chipuri…”

Prin aceste cuvinte ni se spune că Dumnezeu a vorbit, a comunicat cu omul, creatura Sa în diferite moduri... Dacă Dumnezeu nu ne vorbește suntem fără speranță...

Dumnezeu S-a revelat pe Sine, prin Fiul. El a venit la noi. Dumnezeu a intrat în spațiu și timp. Supranaturalul a venit în lumea naturalului.

CONCLUZIA

Dumnezeu rupe tăcerea Lui să RĂSPUNDĂ LA RUGĂCIUNI.

Dumnezeu rupe tăcerea Lui să ne aducă BUCURIE prin nașterea lui Mesia (Luca 1:14).

Dumnezeu rupe tăcerea Lui să ADUCĂ LA ÎNDEPLINIRE PLANUL SĂU de mântuire a mea și a întregii omeniri.

La sfărşitul vremii Dumnezeu a decis să ne vorbească direct prin Fiul Său. Şi asta a făcut-o pentru mine și dorește să o facă și pentru tine dacă ÎL primești în inima ta chiar acum. Vrei ca și tu să fii schimbat de El? Acceptă-L chiar acum în inima ta și vei fi salvat!

Ioan Sinitean, prezbiter în Biserica Logos din Chicago

 

Last Updated on Monday, 22 December 2014 08:59
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website