"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

(Istoria sclavului fugar și istoria noastră)

Dacă mă socoteşti dar ca prieten al tău, primeşte-l ca pe mine însumi. şi dacă ţi-a adus vreo vătămare sau îţi este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea. Eu, Pavel, "voi plăti"-scriu cu mîna mea-ca să nu-ţi zic că tu însuţi te datorezi mie (Filimon 17-19).

 

Epistola lui Pavel către Filimon este o capodoperă de persuasiune creştină, de milă, de har şi de prezentare a Dumnezeului celei de a doua șanse. Această Epistola este cea mai scurtă dintre toate scrisorile lui Pavel. Are doar 25 de versete. Este ca o carte poștală. Este o notă personală adresată unei singure persoane individuale: Filimon. Și se concentrează pe un singur lucru: refacerea relației dintre Filimon și un om, pe nume Onisim.

 

Contextul cărții Filimon cuprinde povestea unui sclav, un sclav pe nume Onisim. Călătoriile sale l-au adus într-un fel la Roma, unde, în providența lui Dumnezeu, el a intrat în contact cu Ap. Pavel. Prin acest contact, Pavel l-a dus pe Onisim să cunoască pe Mântuitorul. Apoi Onisim a devenit util lui Apostolului Pavel (v. 12-13). Dar Pavel și-a dat seama că Onisim a avut responsabilitate față de stăpînul de la care a fugit, de la Filimon, și ar trebui să facă restituirea pentru furt stăpânului lui Onisim, adică lui Filimon.

 

Filimon era pastor al unei biserici din casa sa, pe care Pavel îl recunoaște ca fiind ,,tovarăşul nostru de lucru …" Filimon nu era doar un membru al bisericii, ci un conducător al acesteia. Filimon a fost salvat (a juns la mântuire) prin lucrarea lui Pavel, probabil la Efes (v. 19), cu câțiva ani mai înainte. Se înțelege că Filimon ar fi fost suficient de bogat pentru a avea o casa mare (v 2). Filimon a deținut, de asemenea, cel puțin un sclav, un om pe nume Onisim (lit. "folositor", un nume comun pentru sclavi).

 

Onisim a fost un sclav. sclavul lui Filimon. Dar el a scăpat. A fugit... El a devenit un fugar fără forme legale, care atrăgea pedeapsă severă în cazul în care era prins. Ca un fugar, Onisim nu a mai fost atașat de vreo gospodărie, și această situație a însemnat că el nu a mai fost în măsură să participe la economia romană.

Onisim nu a fost un credincios în momentul în care a furat niște bani (v. 18) de la Filimon și a fugit.

Ca nenumărați alți mii de sclavi fugari, Onisim a fugit la Roma, cautând să se piardă în marea metropolă imperială. Prin circumstanțe neînregistrate în Scriptură, Onisim s-a întâlnit cu Ap. Pavel la Roma și ca urmare a devenit un creștin.

Apostolul Pavel s-a împrietenit cu sclavul fugar (v. 12, 16), și dorea să-l păstreze la Roma (v. 13), urmând ca acesta să-i presteze servicii valoroase căt timp se va afla în închisoare (v. 11)

Onisim probabil a furat și a fugit de la stăpânul său Filimon, violând dreptul roman și producând pagube. Ap.Pavel a aflat de aceste detalii și era conștient că aceste probleme ar trebui să fie abordate, și a decis să trimită pe Onisim înapoi la Colose.

Era prea periculos pentru ca Onisim să facă de unul singur călătoria, așa că Pavel l-a trimis înapoi cu Tihic, care avea cu el și epistola către Coloseni (Coloseni 4: 7-9).

Împreună cu Onisim, Pavel a trimis această scrisoare personală lui Filimon, îndemnându-l frumos să-l ierte pe Onisim și să-l primească înapoi la serviciu ca pe un frate în Domnul Christos de data asta (v. 15-17).

,,Epistola către Filimon" oferă perspective istorice valoroase în relația dintre Biserica primară și instituția sclaviei. Sclavia a fost larg răspândită în Imperiul Roman (conform unor estimări, sclavii au constituit o treime, poate mai mult, din populație) și era considerată ca o parte acceptată a vieții.

Sclavia în Imperiului Roman nu a fost bazată pe o anumită rasă. Mulți proveneau din teritoriile ocupate, atunci când generalii victorioși au ales situația asta, mai degrabă decât uciderea lor. Sclavia a fost, de asemenea, o formă de pedeapsă pentru crime, sau un mijloc de a recupera banii debitorilor ajunși în imposibilitatea de a rambursa împrumuturile. De asemenea, copiii nedoriti erau frecvent vânduti ca sclavi. Copii de sclavi deveneau, de asemenea, sclavi.

În vremea lui Pavel, sclavia a acoperit practic toate domeniile de a activitate, de muncă. Sclavii putea fi medici, muzicieni, profesori, artiști, bibliotecari, contabili etc. Pe scurt, aproape toate locurile de muncă puteau fi și au fost ocupate de sclavi.

Pe atunci, sclavii nu au fost considerați ca persoane sociale, ci doar ca instrumente ale stăpâniilor lor. Ca atare, aceștiea putea fi cumpărați, vânduți, moșteniți, schimbați. Majoritatea ajungeau în situația aceasta prin imposibilitatea de a plăti datoriile. Stăpânii lor aveau putere nelimitată să-i pedepsească și, uneori, chiar să-i omoare pentru cele mai mici infracțiuni.

Noul Testament nu atacă nicăieri direct sclavia; dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi rezultat în insurecții ale sclavilor. Ca urmare aceste insurgenții ar fi fost suprimate brutal și mesajul Evangheliei devenea iremediabil confuz cu cea a reformei sociale.

În anul 73 î.Hr. Spartacus a condus în jur de 70.000 de sclavi într-o revoltă care a creat haos și a adus multă vărsare de sânge la Roma. După revoltă, oficialii romani au crucificat 6.000 de sclavi unul lângă altul, de-a lungul unei intinderi de 130 mile pe un drum principal care ducea din Roma!

În schimb, creștinismul a subminat relele din sclavie prin schimbarea inimilor sclavilor și, în unele instanțe, chiar a stăpînilor lor (cazul Filimon) și a subliniat egalitatea spirituală a stăpânilor și a sclavilor (v 16; Galateni 3: 28; Efeseni 6:... 9; Coloseni 4: 1; 1 Timotei 6:. 1,2).

Tema teologică ce domină scrisoarea este iertarea, o temă prezentată de-a lungul Noului Testament (Matei 6:12-15; 18: 21 pâna la 35; Efeseni 4:32; Coloseni 3:13.). Instrucțiunea lui Pavel aici oferă definiția biblică a iertării creștine, fără a mai folosi cuvântul, ci doar fapta-acțiunea.

Acum, când a devenit creștin, Onisim era mai mult decât un sclav. El era un frate. După ce a fost considerat o persoană de o clasă inferioară, și, probabil privit de sus în jos... Acum, el poate fi considerat ca unul care este cu adevărat "drag nouă". Cuvântul este ,,agapētos", referitoar la unul care este scump, iubit, drag, prețuit, evaluat.

În Filimon 17-19, putem vedea asemănări între între noi și Onisim în 3 moduri, astfel

1. Un substitut nemeritat (v. 17)

2. O datorie imposibilă de plătit (v.18)

3. O plată Incredibilă (v.19)

 

1. Un substitut nemeritat (V.17)

"Dacă mă socoteşti dar ca prieten al tău, primeşte-l ca pe mine însumi."

Dacă m-ai privi ca pe un partener de lucrare, ca pe un prieten…Pavel începe cu o condiție. Prevederea are de a face cu a-l vedea pe Pavel ca partener (sau companion). A însemnat mult mai mult decât un partener pentru că cuvântul în sine este derivat din cuvântul grecesc pentru părtășie (koinonia).

Parteneriat bazat pe relații frățești - comune în Isus Domnul Christos"

În inima lui, a crezut că Filimon îl v-a considera mai mult ca sigur ca un partener în lucrarea Evangheliei.

Ap. Pavel a fost într-adevăr un partener cu Filimon în părtășia credinței și lucrarea Evangheliei.

Deoarece sunt îndeplinite condițiile cerute (condiția fiind ca Filimon să-l recunoască într-adevăr pe Pavel ca partener), atunci aici este rezultatul condiției:

"... Accepta-l (primește-l) ca pe mine."

Apelul Apostolului Pavel către Filimon a fost să-l accepte pe Onisim ca și cum l-ar primi pe el însuși. Pur și simplu Pavel s-a înlocuit cu Onisim. El a fost un substitut.

Primește-l bine, așa cum mai primi pe mine. Iartă-l ca și cum mai ierta pe mine.

Și, la fel cum Ap. Pavel i-a în cazul acesta locul lui Onisim, tot așa Domnul Isus Christos a luat locul nostru. Ni s-a substituit nouă. Ap. Pavel face apel la Filimon, în numele lui Onisim. Domnul Isus face apel la Tatăl în numele nostru și spune: "Tată acceptă-i ca pe mine".

În centrul creștinismului este doctrina Substituirii (înlocuirii). Substituirea este adevărata semnificație a morții Domnului Isus Christos pentru că El Însuși s-a sacrificat în locul păcătoșilor condamnați, pentru a satisface dreptatea și sfințenia Tatălui Ceresc.

Acest lucru este, de asemenea, descris ca mandat de la cuvântul latin însemnând "unul în locul altuia". Moartea Domnului Christos este mandatară în sensul că El este supleantul care poartă pedeapsa pe bună dreptate din cauza păcătoșilor, vina lor i se impută Lui. El a purtat pedeapsa lor în mod reprezentativ, așa cum AP Pavel ne spune în 2 Cor. 5:21: “Cel care n-a cunoscut nici un păcat a devenit păcat pentru noi; ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” sau

"Domnul Christos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi ..."

Mânia sfântă a lui Dumnezeu a fost turnată peste Isus Christos (nevinovat, fără prihană, pur - miel fără pată) în locul nostru (răi, neajutorați, mândri, păcătoșii). Pur și simplu Domnul Isus a luat locul nostru. El a fost Marele nostru Substitut (Înlocuitor).

 

2. O DATORIE imposibilă de plătit (şi dacă ţi-a adus vreo vătămare sau îţi este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea. v. 18)

Se deduce din text că Onisim avea o datorie față de stăpânul său, Filimon; o datorie pe care el nu ar putea rambursa niciodată. Datoria pe care Onisim o datora lui Filimon a fost, în primul rând, o datorie monetară: Dar dacă el te-a nedreptățit în orice fel voi plăti eu, se angajează Pavel...

Monetară· Noi știm că Onisim a fost un sclav fugar.Prețul unui bun slujitor în anul 60 d.Hr. a fost de 500 de dinari. Având în vedere că plata pentru o zi de lucru era de 1 dinar, ar fi trebuit să lucreze 500 de zile ca să-și poată cumpara un înlocuitor. Foarte costisitor.

Pare evident că Onisim a furat bunuri sau bani de la Filimon; posibil pentru a finanța stilul său de viață ca fugar. I-ar fi trebuit banii pentru a călători la Roma și să trăiască acolo. Onisim, ca oricare sclav, nu a avut fonduri și nu a putut plăti, eventual, datoria. El a fost neajutorat, în stare de faliment.

Onisim mai avea o ​​a doua datorie, pe care el nu putea rambursa, pedeapsa cu moartea.

Moartea. Potrivit legii romane, el era pus sub pedeapsa cu moartea, pentru abandonarea stăpânului său (cel care l-a cumpărat).

Aceasta a fost datoria de care Onisim nu putea scăpa. Nu contează cât de mult timp a trudit, sau cât de bun a fost înainte de fugă, Onisim a încălcat legea. Justiția cerea viața lui. Numai prin moarte putea împlini cerințele legii.

Imagine foarte sumbră, nu-i asa? Aceasta este exact imaginea cu care tu și eu ne confruntăm în fața Stăpânului Ceresc. Barbați, ca Onisim, au de suportat o datorie care nu poate fi plătită de ei. Pozitia în care Onisim este în înaintea lui Filimon este similară cu poziția pe care oamenii o au în fața lui Dumnezeu

Omul are o datorie atât de mare încât eternitatea nu ar fi suficient de lungă pentru el să-o ramburseze în fața lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu a creat pe Adam și l-a pus în grădina, o interdicție i-a fost pusă lui Adam, prezentată în Geneza 2: 16-17. Dar omul nu a ținut cont de interdicția lui Dumnezeu, încălcând-o. Datoria pe care

Dumnezeu a pus-o ca o pedeapsă pentru neascultare a fost mai mult decât moartea fizică. Moartea care a luat naștere pentru neascultare era moartea spirituală. Moartea spirituală este separarea sufletului de Dumnezeu, separarea creaturii de Creator.

Omul inițial a fost creat de Dumnezeu să trăiască veșnic, dar moartea fizică este rezultatul morții spirituale, datorită neascultării.

Alte pasaje: În Ezechiel 18: 4, cuvântul Domnului a fost vestit prin Ezechiel, "Sufletul care păcătuiește, acela va muri." Sau Romani 6:23 spune: "Plata păcatului este moartea."

Iar în Romani 5:12, vedem efectele păcătuirii, Ap.Pavel spune: "cum printr-un singur om (Adam) a intrat păcatul în lume, și prin păcat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toți au păcătuit."

Onisim era un infractor sub o condamnare la moarte, avea o datorie pe care nu o putea plăti. Dar încă nu este sfârșitul, pentru că Ap. Pavel spune:

"Dar dacă el te-a nedreptățit în orice fel sau îți este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea;", pentru că cineva ( Ap. Pavel) s-a oferit să plătească în locul lui…

 

3. O plată incredibilă:"Eu Pavel, am scris acest lucru cu mâna mea, o voi plăti (v. 19a).

Eu, Pavel scriu acest lucru cu mâna mea. În general, Ap. Pavel dicta scrisorile sale către un scrib. Dar, în multe din scrisorile sale, el scrie salutul de încheiere cu propria lui mână. S-ar putea ca versetele 19-25 să fi fost scrise de mâna Apotolului Pavel sau poate întreaga scrisoare. Indiferent, Ap. Pavel vrea să facă un punct foarte clar, că se angajează să ia locul lui Onisim și la plată: Eu voi plăti…

Apostolul Pavel își asumă orice datorie ar fi avut Onisim.

Cu siguranță că Ap.Pavel a avut o idee de amploarea furtului implicat și suma enorma ce l-a costat pe Filimon să îl înlocuiască pe Onisim cît timp acesta era fugar, cu toate acestea el a vrut să-l asigure pe Filimon că toate , absolut toate daunele pricinuite de Onisim vor fi puse pe contul său și el le v-a rambursa.

A fost dorința lui Pavel că legăturile părtășiei care au fost rupte prin ceea ce a făcut Onisim atunci, ar trebui să fie acum restaurate. El a fost atât de preocupat de reconcilierea celor doi frați (Onisim și Filimon), încât s-a angajat că va plăti orice preț. A fost inițiativa lui Pavel să facă acest gest de dragoste, nu l-a silit nimeni să o facă..

Aceasta este ceea ce a făcut Domnul Isus Christos pentru noi. Datorită marei Sale iubiri și a dorinței ca noi să fim împăcați cu Dumnezeu a plătit prețul suprem pentru noi (1 Petru 1:18).

Datoria pe care omul nu ar fi putut plăti, datoria de moarte spirituală și fizică, Domnul Isus Christos a venit să o plătească.

El (Christos Domnul) de bună voie, din propria inițiativă, S-a dus la crucea de la Calvar, și a fost ridicat între cer și pământ, și ca Fiu a privit spre Tatăl și a strigat: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?" El a fost plată datoriei omului pentru că a fost separat de Dumnezeu Tatăl. Fiul lui Dumnezeu a suferit mult, ca la urmă să moară pentru om. A fost plata datoriei la maxima valoare. Numai atunci El a putut spune, "S-a sfârșit.". Domnul Isus a plătit pentru consecințele păcatului nostru la cruce.

Ceea ce a făcut El l-a cruce e asemănat aici în ambele versete (18 și 19) cu o tranzacție financiară. Asta este ceea ce s-a întâmplat pe cruce.

Păcatul nostru, datoria noastră a fost plătită de Domnul Christos, Fiul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, păcatele noastre, s-au transferat pe El (2 Cor. 5:21 Cel care n-a cunoscut nici un păcat, a devenit păcat pentru noi; Aici este o veste bună, nu mai datorăm nimic. El a plătit totul în întregime Încă o veste și mai bună. Domnul Christos a făcut mai mult pentru noi. Nu numai că a luat păcatul nostru asupra SA, ci El a adaugat ceva la contul nostru.

Domnul Isus Christos a venit nu numai să plătească datoria cuiva, El a venit, de asemenea, cu scopul de așeza neprihănirea Lui peste noi.

Neprihănire? Ascultare perfectă și exactă la Legea lui Dumnezeu… Ceva ce noi nu am fi fost în stare să facem de la noi înșine. El nu numai că a anulat datoria, dar El ne-a dat neprihănirea Lui pe baza căreia putem să stăm în picioare înaintea lui Dumnezeu.Aceasta este a doua jumătate a 2 Cor. 5:21 - "Cine nu a cunoscut nici un păcat devenit păcat pentru noi; ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El…

Prin urmare, atunci când Dumnezeu se uită la noi, cei care ne-am pus credința în Domnul Christos, nu numai că păcatele ne sunt iertate, dar noi sunt acoperiți cu neprihănirea lui Isus Christos. El se poate uita la noi acum, care suntem acoperiți în neprihănirea lui Isus și vede în noi pe Fiul Său de care El este foarte mulțumit.

Păcatul nostru a fost imputat asupra Domnului Isus, cel fără de păcat. În același timp, dreptatea lui Isus (ascultare perfectă și exactă) este atribuită nouă. Ce tranzacție extraordinară!

 

Concluzie

Această scurtă epistolă are o valoare extraordinară pentru noi astăzi, deoarece, într-un anumit sens, este povestea vieții noastre, de asemenea.

Ce s-a întâmplat cu Onisim? Ce s-a întâmplat ca urmare a recursului lui Pavel pentru Onisim? L-a primit bine Filimon? L-a făcut liber? L-a primit ca pe un frate creștin? I-a iertat furtul lui și pierderea serviciului pentru atâta timp?

Noi nu cunoaștem detalii din Scriptură. Dar presupun că însăși existența acestei scurte Epistole către Filimon, în canonul Scripturii dovedește că, într-adevăr, Filimon i-a urat un bun venit lui Onisim.

Istoria Bisericii redă un om pe nume Onisim care a fost episcop al Efesului în secolul timpuriu al doilea, aproximativ 40 de 50 de ani mai târziu. Dacă Onisim a fost un tânăr în anii de adolescență sau douăzeci de ani, atunci când Pavel a scris scrisoarea, este posibil ca ar fi putut fi un episcop în vârstă de 70. Poate că aceasta este aceeași Onisim, sclavul "neprofitabil" pe care Pavel l-a condus la Christos și Filimon l-ar fi iertat.

Poate ești și tu în starea în care a fost Onisim la începutul povestirii: fugit departe de stăpânul său ... Dacă atunci, Onisim a fost iertat și acceptat de atât de Tatăl Ceresc cât și de stăpânul său pământesc.

Prin studiul de față am putut afla ceea ce a făcut Ap. Pavel pentru sclavul fugar Onisim, De asemena prin asemanare am putut să vedem ce a făcut Domnul Isus Christos pentru noi. Datorită marii Sale iubiri și a dorinței ca să fim împăcați cu Dumnezeu a plătit prețul suprem pentru noi (1 Petru 1:18).

Nu ai vrea ca să-L accepți pe Domnull Isus chiar acum ca Mântuitor așa cum l-a ales atunci Onisim. Bunul Dumnezeu să te ajute la aceasta.

 

 

Ioan Sinitean, Prezbiter in Biserica Logos, Chicago

 

Cultura

Ecaterina Balacioiu ex-Lovinescu (1887-1960) - 130...

on 20 Noiembrie 2017

Moto : „… « de ce pentru mine mama şi tata trebuiau neapărat să fie eterni » şi,...

Criza de ulei

on 20 Noiembrie 2017

Am fost intrebat recent “Care criza e mai mare?” Am cerut ceva detalii despre se...

Despre schizofrenia morala si amneziile criticii

on 20 Octombrie 2017

Observ din ce în ce mai des la confrații mei că, în ciuda lecțiilor dure ale ist...

Langa Luther in fiecare zi…

on 20 Octombrie 2017

Anul 2017 a continut varii evenimente, intalniri religioase, manifestari cultura...

Un demon cu fata umana, fara un motiv real de a uc...

on 20 Octombrie 2017

Duminică seara, 1 octombrie, a avut loc în Las Vegas un măcel care a zguduit din...

Cu ochelarii lui Satan pe nas

on 15 Septembrie 2017

America de Nord s-a trezit saptamanile trecute cu o noua criza – a ochelarilor....

Politica

Semne ale vremurilor din urmă

on 20 Noiembrie 2017

Continuăm prezentarea semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor de direcţ...

Semne ale vremurilor din urma

on 20 Octombrie 2017

În prezentarea semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor de direcţionare...

Eclipsa totala de soare

on 15 August 2017

Scriu articolul înainte de eclipsa totală de soare din 21 august 2017, fenomen...

SUMMIT-UL G-20

on 18 Iulie 2017

Summitul primelor 20 puteri economice ale lumii a avut loc la Hamburg, Germania,...

Semne ale vremurilor - Israelul anului 2017

on 18 Iunie 2017

Cele cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor spre zi...

Semne ale vremurilor

on 19 Mai 2017

Sunt cel puţin cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarel...

Orașe SUA

Vizită oficială la Portland

on 20 Noiembrie 2017

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, cu me...

Întrevederi ale ambasadorului George Cristian Maio...

on 20 Noiembrie 2017

Ambasadorul George Cristian Maior s-a întâlnit cu oficiali şi cu românii care lu...

Întâlniri ale ambasadorului George Maior în cadrul...

on 20 Noiembrie 2017

Ambasadorul George Cristian Maior s-a întâlnit cu specialiştii români din compan...

Întrevederi dedicate investițiilor americane în Ro...

on 20 Noiembrie 2017

Aflat în vizită în Portland, statul Oregon, ambasadorul George Cristian Maior a...

O voce de dincolo de stele

on 20 Noiembrie 2017

Pentru mai multe imagini accesati link-ul de mai jos: https://drive.google.com/...

It’s a seller’s market…and it’s here to stay!

on 20 Octombrie 2017

After a few years when the housing market seemed to face serious challenges and...

Meditatii crestine

Cand plansul devine terapie

on 15 Septembrie 2017

(O privire de ansamblu asupra Cărții Plângerilor lui Ieremia) “O! voi, cari trec...

Lupta pentru adevarata credinta

on 18 Iulie 2017

O privire de ansamblu asupra Epistolei lui IUDA Mesajul și lumea apostolului Iud...

Vocabular de … Paște

on 15 Aprilie 2017

Limba română posedă taine revelatoare în cuvintele ei. Să pornim de la termenul...

De la indoiala la certitudine (Ioan 20: 24-29)

on 15 Aprilie 2017

Evangheliile ne relatează că în urma prinderii, judecării nedrepte, răstignirii...

Pierderi (Fiti cu voie buna)

on 21 Ianuarie 2017

Duhul Sfânt vă strigă vouă, tuturor celor ce suferiți pagubă: fiți cu voie bună,...

Nevoia de trezire spirituala

on 21 Ianuarie 2017

(Trezirea din timpu lui Ezechia) Am de gînd dar să fac legămînt cu Domnul, Dumne...

Diverse

La Mulţi Ani, România!

on 30 Noiembrie 2017

La Mulţi Ani, România! Exerciţiu de admiraţie la 99 de ani de la 1 Decembrie 191...

Stelian ONUFREI - Candidate for Unites States Cong...

on 20 Iulie 2017

On July 14, 2017 Stelian Onufrei officially became a candidate for Unites States...

INTERVIU acordat revistei Romanian Times

on 18 Iulie 2017

Dl Cosmin Dumitrescu, consulul general al Romaniei la Los Angeles: Vă mulțumesc...

Inaugurarea Camerei de Comert Romano-Americane din...

on 18 Iulie 2017

Consulatul General al României la Los Angeles vă informează că, la data de 29 iu...

Smaranda Braescu, straduinte, afirmare si prigoana

on 18 Iulie 2017

In acest an s-au implinit 85 de ani de la recordul mondial la saltul cu parasuta...

Povestea unui frontierist

on 18 Iulie 2017

Mă numesc Szakacs Ștefan și sunt născut în Sighișoara, Romania. Între anii 1968-...