"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Una din glumele preferate ale unui prieten – vazand ce se intampla in contemporaneitatea noastra – este ceva in genul “Doamne fereste…, daca n-as fi pocait mi-as face cruce!” Afirmatia suporta amendamente dar nu despre asta e vorba acum. Ultima data cand i-am dat dreptate a fost in momentul in care am vazut recent un studiu ce arata faptul ca indicele IQ – cel care masoara inteligenta – a scazut dramatic in multe tari occidentale (NordAmerica inclusa).

Situatia asta arata o inversare a efectului Flynn (numit dupa filosoful si psihologul James R. Flynn) care a sustinut o crestere a abilitatilor cognitive pentru o mare parte din secolul XX. Acum, efectul Flynn pare sa se fi inversat, privind doar la anumite parti ale populatiei lumii. Alte studii arata ca eroziunea IQ nu se limiteaza la acest secol, ci ca de fapt IQ-ul a scazut cu o medie de 14,1% in ultimul secol. Evan Horowitz mentiona pentru NBC News, faptul ca „o serie de studii - care utilizeaza o varietate de teste QI - au descoperit rezultate scazute in Scandinavia, Marea Britanie, Germania, Franta si Australia.” Horowitz sustine ca prabusirea abilitatilor cognitive ale populatiei din Occident „nu ar putea insemna doar mai multe episoade din „reality-shows” care te “spala” pe creier (in genul Kardashian family si altele), ci si mai putine descoperiri stiintifice, o suma de tari cu o economie blocata si o diminuare generala a viitorului nostru”. James Flynn cel care a facut cercetarea initiala asupra efectului omonim, a declarat ca „realizarile IQ ale secolului al XX-lea s-au diminuat”. Ce se intampla in vremea aceasta de pandemie evidentiaza aceste rezultate.

Creatie a psihologului francez Alfred Binet, constructul IQ este o problema controversata, cu multe interpretari si aplicatii diferite. Charles Spearman a propus notiunea variabila de “G factor”, sau masura de inteligenta generala, responsabila pentru performanta generala a diferitelor teste de capacitate mentala, cum ar fi retentia memoriei, procesarea spatiala si rationamentul cantitativ. “Factorul G” a fost comparat cu abilitatea atletica generala care permite unei persoane sa exceleze in diferite domenii si activitati. Au existat dezbateri importante cu privire la echivalenta directa intre scorurile IQ si inteligenta, dar exista raspandita ideea cu privire la o scadere generala a inteligentei sau, din perspectiva clinica, la o scadere a scorurilor IQ.

Desigur, oamenii inteligenti se pot descurca uneori slab la testele de IQ, iar oamenii obtuzi se pot situa uneori la un nivel foarte inalt, insa per ansamblu “Factorul G” se erodeaza.

Este bine de mentionat faptul ca economistul american Jonathan Gruber, arhitectul programului de sanatate “Obamacare”, a facut referire la „prostia alegatorului american” care il ajuta sa adopte controversata lege. Ne intrebam daca Gruber a auzit vreodata de rezultatele testelor psihologului elvetian Jean Piaget care pretindeau sa arate ca „putregaiul incepe de sus”. Acest lucru i-ar implica pe Gruber si cohorta sa in experienta a ceea ce Piaget numeste decalaj orizontal, care impiedica aplicarea functiilor cognitive si a operatiilor logice legate de actiunile extinse. Cu alte cuvinte, Gruber si colaboratorii sunt de asemenea cu IQ-ul scazut, distrugând treptat chiar societatea care le-a permis sa ajunga in pozitia in care sunt si care i-a sustinut dezvoltarea personala. Dar putregaiul poate incepe si de jos, ca o combinatie de gandire limitata si acces restrans la informatie/adevar – situatie ce evidentiaza degenerarea culturala si sociala. Dupa cum remarca Morris Berman in “Amurgul culturii americane”, „o societate nu poate functiona daca aproape toata lumea din ea este proasta”.

Altfel de ce ar trebui sa fim surprinsi ca un pastor metodist si congresman american ar trebui sa spuna “Amen and AWoman”(„Amin” si „o femeie”), atunci când el este un absolvent de scoala teologica si ar trebui sa stie ca „Amin” este un acronim pentru ebraica אֵל מֶלֶךְ נֶאֱמָן (El melech neeman: „Domn si credincios ”) - sau, asa cum cred unii cercetatori, echivalentul pentru „asa sa fie”? Astfel de situatii sunt din nefericire  nenumarate!

Alt exemplu, celebrul logo “Apple” - un mar cu o muscatura scoasa din ea — ne aminteste din greseala de pacatul primordial din Gradina Edenului si ne avertizeaza despre cautarea periculoasa a cunoasterii care tenteaza pe un alt copac, cel digital. „Gânditi diferit” motto-ul companiei pare sa fie in  legatura cu pacatul original. Chiar asa Apple, atata poti?

Sau despre faptul ca un congresman american se teme ca insula Guam se va rasturna. Interviuruile lui Jesse Watters din campusurile universitare americane arata asa de simplu nivelul de ignoranta, analfabetism functional si iubirea sufocanta de sine a studentimii liberale americane ce transforma spectrul practicilor noastre culturale si al cunostintelor generale intr-o gluma cosmica.

Asta nu e tot. Un activist comunitar londonez, intrebat despre inlaturarea unei statui a lui Churchill in timpul campaniei de anulare a valorilor culturale (legata de BlackLivesMatters), recunoaste ca nu l-a cunoscut „personal” pe Winston Churchill. Sau despre faptul ca unii utilizatori de Twitter il condamna pe Tom Brady (jucator de exceptie al echipei Tampa Bay Buccaneers) ca fiind „rasist” pentru ca l-a sustinut pe jucatorul mulatru Patrick Mahomes in cadrul Super Bowl LV – ingnorand si faptul ca marea majoritate a coechipierilor lui Brady sunt negri – este un alt eveniment ce arata ca reactiile si analizele prezentate in media nu sunt aliniate cu adevarul, cu faptele reale.

Politicile economice si energetice par a fi planificate nu de specialisti si cercetatori ci de amatori in domeniu dar cu ceva bani. Bill Gates, de exemplu, vrea sa presare cerul cu aerosoli pentru a reflecta lumina soarelui din atmosfera si a initia racirea globala - riscurile sunt incomensurabile si probabil ireversibile. Gates are ceea ce am putea numi „un nivel de inteligenta ridicat” si s-ar putea descurca bine pe segmente ale testului IQ Stanford-Binet, dar nu stim cum s-ar descurca la altele. Perversitatea inteligentei si a intelepciunii umaniste este dincolo de orice calcule si se inrautateste pe masura ce IQ continua sa se rostogoleasca rapid pe marele lant al gândirii universale.

Este o situatie incurcata si oarecum descurajatoare. Numarul de persoane incapabile de argumente lucide si dezbateri civice, fie ca sunt troli pe internet, progresisti furiosi, ignoranti ai mass-media si lideri politici cu neajusuri intelectuale, este destul de semnificativ. Prin urmare, nu este in niciun caz uimitor faptul ca cea mai mare civilizatie pe care a cunoscut-o vreodata lumea, Occidentul iudeo-crestin, vegeteaza acum intr-o stare de expirare cognitiva, predispusa la fantezii si iluzii, incapabila sa confrunte si sa analizeze realitatea lumii, ignorând realitatea istoriei si a naturii, fiind distrasa de baloanele de sapun ale pseudo-stiintiei lipsite de substanta spirituala si straina de ideea de adevar.

Pitirim Sorokin, unul dintre gânditorii importanti ai timpului nostru, a facut distinctia intre culturile „ideatice”, care sunt orientate spre cunoastere si spiritual, si culturile „senzitive”, care sunt in primul rând informationale si materialiste, acestea din urma transformându-se intr-o conditie in care constrângerea, frauda, degradarea impulsului creator, destramarea familiei si incalcarea „neadevarului” in constiinta umana (cititi: corectitudinea politica, stirile false, libertinajul electoral) sunt primordiale.

Acesta alaturare reprezinta casa culturala actuala, lipsita de capacitate reflexiva si care se confrunta cu o tendinta descendenta in claritatea gândirii si a perceptiei generale, eliminând punctele IQ pe masura ce acuitatea si perceptia scad. Conceptul de inteligenta este complex si multifactorial, dar daca prin „inteligenta” intelegem ceva de genul abilitati de a vedea lumea asa cum este, de a intelege contextul si de a actiona in moduri dovedite a fi benefice in timp, atunci, potrivit Sorokin, inteligenta va scadea probabil in ultimele etape ale unei epoci „senzitive”.

Declinul inteligentei - corectitudinea morala si exuberanta creativa sunt victime colaterale - este acum pe deplin accelerat. Exceptiile de la acest dezastru – cei retrasi, nomazi, oamenii integri, oamenii capabili de bun simt, educati in stil clasic - reprezinta singura speranta viabila pentru o noua era „ideatica” care sa iasa din darâmaturile unui dezastru „senzorial”. S-ar putea sa treaca inca un secol pentru a produce ceea ce Sorokin a numit „rândul sau”, ascensiunea lenta pe scara IQ, care pare la o gandire la rece, singura alternativa. Dar banuiesc ca este singurul confort real pe care il avem acum.

Emanuel C.Pavel – Vancouver BC, Canada