"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

3. Noi trebuie sa regandim locul nostru in viata publica

Noi trebuie sa gasim o noua intelegere a locului nostru in viata publica. Afirmam ca a fi Evanghelic si a purta numele lui Cristos inseamna a cauta sa fi credincios libertatii, dreptatii, pacii si bunastarii, lucruri care sunt esenta imparatiei lui Dumnezeu, si sa aducem aceste daruri in slujba tuturor in viata publica, si a conlucra cu toti care impartasesc aceste idealuri si griji pentru binele comun. Cetateni ai Cetatii lui Dumnezeu, noi suntem rezidenti straini in Cetatea Pamanteasca. Chemati de Isus de a fi “in” lume dar „nu din” lume, noi suntem angajati pe deplin in afacerile publice.dar niciodata pe deplin in ecuatie cu nici o grupare, ideologie partizana, sistem economic, clasa sociala, trib, ori identitate nationala.


Pe cand fundamentalismul a refuzat orice legatura cu lumea si a fost de la inceput fara angajare in politica, nume cum ar fi John Jay, John Witherspoon. John Woolman si Frances Willard in America si William Wilberforce si Lord Shaftesbury in Anglia, sunt o aducere aminte pentru o traditie diferita. Evanghelicii au avut o contributie stralucitoare in politica in general, la o serie de mari reforme morale si sociale in istorie, cum ar fi abolirea sclaviei si dreptul de vot al femeilor si chiar notiunile de insemnatate cruciala care se discuta in politica astazi, ca de exemplu, prea putin cunoscuta dar de o insemnatate vitala contributie la nasterea dreptului la libera asociere si prin aceasta la intelegerea unor notiuni cheie cum ar fi societatea civila si capitalul social.

Nici privatizata, nici politicizata

Astazi, oricum, noi Evanghelicii dorim sa ne detasam de anumite pozitii in viata publica, care in mare masura sunt confundate cu Evanghelismul.

Mai intai, noi Evanghelicii respingem doua erori egale si opuse, in care au cazut recent multi crestini. Una din erori a fost restrangerea credintei numai la viata privata, interpretand si aplicand credinta numai pe taram personal si spiritual. Un astfel de dualism in mod fals a despartit spiritualul de secular, si a determinat pierderea integritatii credintei si a devenit „angajata privat si irelevanta public” si astfel o alta „forma de spiritualitate”

Cealalta eroare facuta atat de dreapta religioasa cat si de stanga religioasa in ultimile decade, este politicizarea credintei, folosind credinta pentru a formula punctele politice esentiale care si-au pierdut legatura cu adevarul biblic. In acest fel credinta si-a pierdut independenta sa, biserica devine „la regimul de rugaciune”, crestinii devin „idioti utili” pentru un partid politic sau altul, iar credinta crestina devine o forma pura de ideologie. Invataturile crestine sunt folosite ca si arme pentru lupta in interese politice.

Crestinii de ambele parti ale spectrumului politic, stanga precum si dreapta, au facut greseala de a politiza credinta; si nu va fi posibil de a raspunde corespunzator la slabirea dreptei religioase cu revigorarea stangii religioase. Oricare dintre acestea vor fi la putere, o politizare a credintei este o nebunie si un dezastru pentru biserica-dezastruos mai intai si cel mai mult din ratiuni care tin de credinta crestina decat din ratiuni constitutionale.

Chemati la o supunere unei autoritati mai inalte decat un partid, ideologie si nationalitate, noi Evanghelicii vedem ca este datoria noastra sa ne angajam in politica, dar obligatia noastra egala niciodata nu va fi total in ecuatie cu nici un partid, ideologie partizana, sistem economic sau nationalitate. In cantarul nostru puterea spirituala, morala, si sociala este la fel de importanta ca si puterea politica, ceea ce este bine cantareste mai mult decat ceea ce este popular, dreptatea ca si principiu depaseste partidul, adevarul conteaza mai mult decat jocul in echipa, si constiinta mai mult decat puterea si supravietuirea.

Politizarea credintei nu este niciodata un semn de putere ci de slabiciune. Este plin de intelepciune proverbul „Primul lucru care il poti spune despre politica este ca politica nu este primul lucru.”

Sufletul Evanghelicului nu este de vanzare. El a fost cumparat deja cu un pret infinit.

O piata publica civila mai degraba decat una sacra sau dezgolita

Al doilea noi Evanghelicii respingem cele doua extreme care descriu razboiul cultural in Statele Unite. Sunt in joc probleme importante si profunde in razboiul cultural, probleme in care viitorul Satetlor Unite si civilizatiei de vest va lua o intorsatura. Dar problemele apar din maniera in care aceste probleme sunt disputate.

In particular ceea ce ne face pe noi Evanghelicii sa ne lamentam in razboiul cultural nu este numai colapsul general fata de o viziune comuna, fata de binele comun, ci conflictul fara sfarsit asupra locului potrivit al credintei in viata publica, si deci libertatea de a intra si a ne angaja in viata publica din perspectiva credintei. O mare confuzie acum domneste asupra principiilor care sa ghideze modul in care oameni de diferite credinte pot intra in piata publica si sa interactioneze unii cu altii robust dar civilizat. Rezultatul este frontul „razboiului sfant” intins in lungul si latul Americii in razboiul cultural, si incubarea periculoasa a conflictelor, urii si proceselor civile.
Noi respingem pe deoparte partizanii pietei publice sacre, cei care din motive religioase, istorice sau culturale vor sa continue sa dea un loc preferential unei religii in viata publica, care in cele mai multe din situatii se vrea a fi credinta crestina, dar poate fi la fel de bine o alta credinta. Intr-o societate asa de diversa din punct de vedere religios asa cum este America astazi, nici o credinta nu poate fi normativa pentru intreaga societate, dar totusi trebuie sa fie loc pentru exprimarea libera a credintei in piata publica.

Dorim sa facem cunoscut ca noi suntem angajati fara echivoc in asigurarea libertatii pentru oamenii de toate credintele, inclusiv dreptul de a se converti la, si de la, crestinism. Noi ne opunem ferm impunerii teocratiei in societatea noastra pluralistica. Noi suntem de asemenea ingrijorati cu privire la atacurile politice corect dar intolerante asupra evanghelismului. Noi nu avem nici o dorinta sa obligam pe nimeni sau sa impunem nimanui credinte sau comportamente daca noi nu am convins ca acestea sa fie liber adoptate, daca nu le-am demostrat a fi prezente in vietile noastre, si deasupra tuturor prin dragoste.

Noi respingem pe de alta parte partizanii pietii publice goale, cei care vor sa faca toate religiile expresii private inviolabile si sa tina piata publica inviolabil, seculara. Adesea aparata, de o slaba coalitie a secularistilor, liberali si sustinatorii separarii stricte dintre biserica si stat, aceasta pozitie este chiar si mai putin justa si la care se mai poate lucra inca, pentru ca exclude pe o inca o mare majoritate a cetatenilor care sunt profund religiosi. Nimic nu este mai intolerant decat sa inviti oameni in piata publica dar sa inisti ca ei sa-si desbrace credinta care ii face ceea ce sunt si care modeleaza conceptia lor despre lume si viata.

In contrast cu aceste extreme, noi suntem sustinatori pentru piata publica civila, o viziune a vietii publice in care cetateni de toate credintele sunt liberi sa intre si sa se angajeze in piata publica pe bazele credintei lor, dar in limitele cadrului a ceea ce este considerat a fi drept si liber de asemenea pentru alte credinte. Prin aceasta orice drept care il afirmam pentru noi, este in mod automat un drept pe care il aparam pentru altii. Un drept pentru crestini este un drept pentru evrei, si un drept pentru secularisti, si un drept pentru mormoni, si un drept pentru musulmani si un drept pentru scientologisti, si un drept pentru toti credinciosii de toate credintele de-a lungul acestui intins pamant.

Calea lui Isus, nu a lui Constantin

Sunt inca doua preocupari pe care le supunem atentiei concetatenilor nostrii. Pe deoparte, suntem necajiti in special de faptul ca generatia razboiului cultural,consolidata de reactia la extremismul religios din intraga lume, creeaza un curent puternic impotriva tuturor religiilor in viata publica printre multi oameni educati. Si daca acesta se va intari si va devenii un echivalent American al animozitatii Europei impotriva religiei in viata publica,rezultatul va fi dezastruos pentru republica America ,si va duce la o restrangere severa a libertatii pentru toti oamenii de toate credintele.

Noi de aceea atentionam pe toti despre intoleranta izbitor de evidenta printre noii ateisti, si chemam pe toti cetatenii de buna credinta si credinciosii de toate credintele si fara, sa ni se alature noua in a construi o piata publica civila puternica in interesul tuturor.
Pe de alta parte ,noi suntem necajiti de faptul ca la avansarea globalizarii si la dezvoltarea pietei publice globale, nu se poate gasi o viziune comuna a modului cum sa traim in libertate, dreptate si in pace cu diferentele noastre profunde la nivel global. Recentele proteste si tulburari ale musulmanilor produse in urma insultelor percepute de ei la dresa credintei lor , demonstreaza , ca era internetului a creat o lume in care oricine poate sa auda ceea spunem noi chiar daca noi nu vorbim intentionat pentru toti. Provocarile de a trai cu diferentele noastre profunde sunt intensificate in era tehnologiilor globale, cum ar fi internetul.

Pe masura ce piata publica globala se dezvolta, noi distingem doua erori egale si opuse pe care trebuie sa le evitam:constrangerea secularismului pe de o parte, odata exemplificat de comunism si acum imblanzit dar pur secularism de stil Francez si extremismul religios pe de alta parte exemplificat de Islamismul violent.

In acelasi timp, noi respingem doua pozitii principale in care multi se incadreaza acum.Pe de o parte ,noi repudiem pe cei care cred ca ceea ce ei considera calea lor ca fiind singura cale si calea pe care trebuie s-o urmeze orcine, si de aceea ei sunt gata sa constranga pe altii.Oricare credinta sau ideologie pusa in discutie comunism,Islam,ori chiar democratie,aceasta pozitie conduce inevitabil la conflict.

Fara dubii, multi oameni vor plasa toti crestinii in aceasta categorie,din cauza Imparatului Constantin si a persecutiei sustinuta de stat pe care el a inaugurat-o, ducand la o alianta periculoasa dintre biserica si stat, continuata in Europa pana in prezent.

Noi nu suntem sustinatorii fara nici o criitica a unui voluntarism fara control sau a individualismului care este in floare, dar mai degraba noi deplangem total alianta periculoasa dintre biserica si stat si persecutia care a fost rezultatul ei. Noi Evanghelicii ne tragem radacinile nu de la Constantin, ci de la o pozitia foarte diferita a lui Isus din Nazaret. In timp ce unii din noi sunt pacifisti iar altii sunt aparatorii razboiului drept, noi toti credem ca Vestea Buna a lui Isus pentru drepatate (justitie) pentru intreaga lume a fost promovata, nu de o putere cuceritoare si sabie ci prin suferinta slujitorului care s-a desbracat de putere sa si gata sa moara pentru rezultatul pe care urma sa-l obtina. La fel ca si alti credinciosi religiosi, noi nu vedem atacurile si insultele impotriva credintei noastre ca si „ofensatoare ” sau „ insulte” in asa fel incat sa fim aparati prin lege , ci mai degraba ca parte privind costul uceniciei pe care noi trebuie sa-l platim fara sa ne plangem sau sa jucam rolul de victima.

Pe de alta parte noi respingem pozitia celor care cred ca valori diferite sunt relative pentru diferite culturi , si de aceea refuza sa permita ca oricine sa judece pe altcineva sau alta cultura. La prima vedere aceasta arata a fi mai tolerant,dar aceasta pozitie conduce direct la raul complacerii sau multumirii de sine; pentru ca intr-o lume in care rele ca genocidul,sclavia,oprimarea femeii si asaltul asupra copiilor nenascuti sunt drepturi care reclama a fi aparate, rele la care trebuie sa ne impotrivim si interventia in treburile altora care este justificabila moral.

Noi de asemenea avertizam impotriva pericolului celor doua randuri de loji in piata publica globala, una in care randul de loji de deasupra este pentru liberalii seculari cosmopolitani si cel de al doilea rand de loji pentru credinciosii religiosi locali. Asemenea aranjament va patrona de asemena o puternica restrictie a libertatii religioase si justitiei si un autentic liberalism nedemn.
Inca odata alegerea noastra este pentru o piata publica civila , si un respect care sa fie pentru drepturile tuturor,chair si a celor cu care noi nu suntem de acord. Contrar liderilor religiosi medievali si anumitor ateisti contemporani care cred ca „eroarea nu trebuie sa aiba drepturi” noi respectam dreptul de a fi gresit. Dar de asemenea noi insistam ca principiul „dreptului de a crede orice” nu conduce la concluzia ca „orice crede oricine este corect”. Mai degraba , aceasta inseamna ca respectul pentru diferenteele bazate pe constiinta, pot insemna de asemenea o dezbatere,asupra diferentelor, condusa cu respect.

Invitatie pentru toti

Asa cum am declarat mai devreme, noi cei care semnam aceasta declaratie noi nu presupunem ca vorbim in numele tuturor Evanghelicilor. Noi vorbim numai in numele nostru si totusi nu numai pentru noi insine.Noi de aceea invitam toti colegii nostrii crestini, concetatenii nostrii, si oamenii de diferite credinte din intreaga natiune si din intreaga lume, sa acorde o atentie serioasa acestei declaratii si sa raspunda in mod corespunzator

Noi indemnam fratii nostrii Evanghelici sa ia in consideratie aceste afirmatiii si sa ni se alature noua in a clarifica confuzia profunda cu care este inconjuart Evanghelicalismul,ca impreuna noi sa putem fi mult mai credinciosi Domnului nostru si a modului lui distinctiv de viata.

Noi indemnam concetatenii nostrii de a evalua consecintele distrugatoare ale razboiului cultural din prezent, sa lucreze impreuna cu noi la sarcina urgenta a restabilirii libertatii si civilitatii in viata publica si sa ne asiguram ca libertatea va dainuii si pentru generatiile viitoare.

Noi indemnam aderentii la alte credinte din intreaga lume, sa inteleaga ca noi respectam dreptul vostru de a crede ceea ce credeti cum va dicteaza constiinta, si va invitam sa urmam regula de aur si sa extindem aceleasi drepturi si respect pentru noi la cei care sunt aderenti ai tuturor altor credinte, pentru ca astfel impreuna sa facem libertatea religioasa ceva practic si persecutia religioasa mai rara, pentru ca diversitatea umanitatii sa complementeze, mai degraba, decat sa fie in contradictie fata de bunastarea umanitatii.

Noi indemnam pe cei care raporteaza sau analizeaza afacerile publice, cum ar fi oamenii de stiinta,jurnalisti si oamenii din functii publice, sa abandoneze stereotipurile si categoriile in descrierea noastra si a altor credinciosi in termeni care sunt atat corecti cat si drepti si cu un ton care ar vrea sa va fie aplicat lor insisi.

Noi indemnam pe cei care se afla la putere si in pozitii de autoritate sa aprecieze ca noi urmarim bunastarea comunitatii,oraselor,si tarilor in care noi traim,si totusi mai intai supunerea noastra este intotdeauna fata de o autoritate mai inalta si fata de standarde care sunt sueprioare tuturor altor standarde,un angajament care a fost secretul contributiei crestinismului la civilizatie, precum si pasiunea lui pentru reforme.

Noi indemnam pe cei care impartasesc dedicarea noastra fata de saraci, cei in suferinta si cei oprimati, sa se alature noua in efortul de aduce ingrijire,pace,justitie si libertate milioanelor de fiinte umane care acum sunt ignorate,oprimate,inrobite sau tratate ca si un gunoi uman si fiinte umane distruse de ordinea mondiala instituita.

Noi indemnam pe cei care sunt in cautarea semnificatiei vietii si apartenentei in mijlocul haosului filosofiilor contemporane si falimentului si alienarii societatii moderne, sa considere ca evanghelia care noi am gasit-o a fi vestea buna este de fapt cea mai buna veste intotdeauna si disponibila tuturor celor care vor sa vina si sa descopere ceea ce noua acum ne aduce bucurie si vrem s-o impartasim si altora.

In final, noi declaram solemn ca intr-o lume a minciunii, ipocriziei,si distorsionarii, in care adevarul in general este repins si cuvintele sufera de o inflatie severa,noi facem aceasta declaratie in cuvinte care au fost foarte atent alese si cantarite;cuvinte inaintea lui Dumnezeu, noi facem angajamentul nostru. Oameni ai Vestii Bune, noi dorim nu numai sa proclamam Vestea Buna ci si s-o intrupam si sa fim vestea buna pentru lumea si generatia noastra.

Aceasta este pozitia noastra.Fara sa ne fie rusine si intariti ferm in credinta noastra .noi mergem la oamenii de toate credintele cu dragoste ,speranta si umilinta. Cu ajutorul lui Dumnezeu, noi stam gata alturi de voi pentru a infrunta provocarile vremurilor noastre si de a lucra impreuna la o mai mare inflorire a umanitatii.