Home
America la 15 ani PDF Print E-mail
Written by Marian Petruța; Chicago   
Tuesday, 20 September 2016 13:31

Chiar dacă pare greu de crezut, luna aceasta se împlinesc 15 ani de la atentatele de la 11 septembrie, 2001. Eram în drum spre muncă în acea dimineaţă de septembrie 2001, undeva pe coasta de est a Americii, pe malurile oceanului Atlantic. Cam toată ziua la muncă şi apoi seara, acasă, eram cu toţii lipiţi cu ochii şi urechile de televizor. La scurt timp America a intrat în cel mai lung şi mai costisitor război din istoria sa. 
Colegii din ţară de la Radio Romania Actualităţi şi Radio România Cultural m-au rugat să le povestesc despre schimbările care au avut loc în SUA după aceste atentate.

Voi încerca în cele ce urmează să punctez, şi pentru dumneavoastră, o serie de lucruri care au avut sau încă mai au un impact major în viaţa celor care trăiesc aici.

 

Aş începe cu cele două războaie începute imediat dupa 11 septembrie, primul la doar câteva săptămâni, în Afganistan, apoi, în 2003, cel din Irak. Ele au declanşat un adevarat război global împotriva terorismului, un  război care într-un fel sau altul se continuă şi azi.

 

 

Costuri financiare

Puse împreună războaiele din Irak şi Afganistan vor fi cele mai costisitoare din istoria Statelor Unite, se arată într-un studiu făcut de cei de la Universitatea Harvard, J.F.K. School of Government. Aceştia estimează că cele două războaie vor costa între 4.000 şi 6.000 de milarde de dolari. Din această sumă 2.000 de miliarde de dolari sunt bani luaţi cu împrumut, pentru care s-a plătit şi încă se plăteşte o dobândă de ordinul sutelor de milarde de dolari.

Din 2001 încoace oficiul pentru îngrijirea veteranilor (US Department of Veterans Affairs) a cheltuit sute de milarde de dolari pe tratamentul soldatilor răniţi.  Bugetul estimativ de cheltuieli, cerut doar pentru 2017, este de 182 miliarde de dolari.

Pe termen lung, costurile medicale pentru fiecare soldat care a fost rănit în război va costa în medie aproximativ 2 milioane de dolari, se precizează în acel studiu al celor de la Harvard, care nu încearcă să să pună neapărat o sumă  pe viaţa unui soldat ci mai degrabă să scoată în evidenţă resursele financiare ce trebuiesc asigurate din bani publici în următorii ani.

În următorii 40 de ani, bugetul departamentului destinat veteranilor de razboi (US Department of Veterans Affairs) va fi în continuă creştere. Aproximativ un milion de soldaţi americani au fost răniţi mai mult sau mai puţin grav. Anual, Statele Unite plătesc aproximativ 100 de miliarde de dolari în beneficii veteranilor care au 20 de ani vechime în armată.

Bugetul celor de la Department of Homeland Security(DHS), agenţia care se ocupă de securitatea internă a SUA, cu protecţia graniţelor şi  imigrare, a ajuns în prezent la un buget anual de peste 41 miliarde de dolari, faţă de 16 miliarde cât avea în 2002, când a luat fiinţă.

Agenţia Naţională de Securitate (NSA), o agenţie de spionaj domestic, în spatiul cibernetic, dar nu numai, are un buget anual de peste 52 de miliarde de dolari. Acestea sunt doar două din numeroasele agenţii, cu bugete uriaşe, apărute după 9/11.

 

 

Costuri umane

Un număr de peste 6.800 de soldaţi au  fost omorâţi în cele 2 războaie

O treime din soldaţii care s-au întors din război au probleme de depresie, anxietate sau stres postraumatic (PTSD-post traumatic stress disorder).

În prezent, unul din doi veterani de război a aplicat şi primit beneficii financiare permanente pentru dizabilitati fizice sau psihice. După retragerea trupelor americane în 2012,  aproximativ 1,5 milioane de soldati s-au întors acasă din război, nu mai sunt activi în cadrul armatei şi au dreptul să aplice pentru beneficii medicale.

Totodată un număr de peste un sfert de milion de soldaţi americani au suferit răni la creier, iar numărul sinuciderilor în rândul armatei s-a dublat, şi este în continuă creştere.

Un raport oficial al oficiului pentru veterani relevă faptul că într-un singur an, în 2010, peste 8.000 de soldaţi s-au sinucis, adică aproximativ 22 în fiecare zi.

 

 

Schimbări legislative

Patriot Act, actul legislativ elaborat şi aprobat de Congres imediat după atentat, a restricţionat o serie de drepturi civile şi a permis ca instituţiile statului să invadeze vieţile private ale cetăţenilor.

Înfiinţarea închisorii Guantanamo Bay, unde prizonieri combatanți au fost torturați şi închiși pe perioadă nedeterminata, fără a fi judecați sau avea acces la un proces echitabil, a dus la încălcarea gravă a o serie de legi internaţionale ale drepturilor omului. Chiar şi o serie de cetăţeni americani nu au mai beneficiat de un proces echitabil, fiind ţinta directă a unor atacuri letale ale armatei americane.

 

 

Reducerea vizelor şi creşterea deportărilor

După 11 septembrie a devenit mult mai uşor să fi deportat. Vărful lor a fost în anul 2012, când peste 400.000 de persoane au fost deportate, unii pentru simple infracţiuni precum faptul că au încălcat o simplă regulă de circulaţie, au fost opriţi, verificaţi dacă sunt legali şi apoi deportaţi. Deportarea lor nu a făcut însă ca America să fie mai în siguranţă.

Obţinerea de vize pentru America a devenit mult mai greoaie şi mai birocratică. Chiar şi cei care o primesc li se cere amprentarea şi prelevarea de date biometrice.



Inconvenienţe şi discriminări

Călătoritul cu avionul a devenit foarte dificil şi nu de puţine ori inconfortabil.  
Totodată participarea la evenimente sportive, concerte sau accesul în clădiri federale ori guvernamentale, se face doar după  trecerea prin puncte de control.

Pentru a zbura trebuie să ajungi cu câteva ore mai devreme la aeroport, să stai la cozi lungi ca să fi scanat, bagajele, la fel, sunt verificate, trebuie să te dezbraci de hainele groase, să dai papucii jos, să scoți tot de prin buzunare. Poţi avea chiar parte de control corporal amănunţit. Totodată nu mai poţi să mai transporţi lichide(deodorant, șampon, etc), decât în condiţii foarte restrictive.  Familia nu mai poate să te însoţească, ca înainte, până la scara avionului. În terminal sau înafara aeroportului esti hărţuit constant de agenţii de pază şi securitate.

Chiar şi călătoria cu maşina, în statele din apropierea graniţelor, a devenit obiectul unor controale agresive ale celor de la imigrări, în filtre de securitate organizate la întâmplare pe autostrăzi.

Ura şi discriminarea faţă de imigranţi, în special cei din ţările arabe, a crescut.

 

 

Scăderea încrederii şi impactul social

Dacă imediat dupa  9-11 populaţia a acordat o încredere maximă guvernului şi autoritatilor federale, acest lucru a scăzut drastic după ce au conştientizat că invazia din Irak s-a făcut sub pretexte false.

Impactul emoţional asupra famillilor celor decedaţi sau răniţi,  asupra unor generaţii de tineri care au murit sau au rămas cu diferite dizabilităţi este unul profund.

Chiar şi zilele trecute cei de la FBI avertizau asupra faptului că ţintele viitoare ale teroriştilor vor fi îndreptate către evenimente care sunt publice şi care adună la un loc mii sau zeci de mii de oameni, precum evenimente sportive, concerte, etc. alimentând şi perpetuând astfel o teamă şi-o psihoză continuă în rândul populaţiei.

 

 

Aspecte positive

SUA este mai puţin dependentă energetic după 9/11 datorită exploatării maxime de gaze din resurse interne.

Lumea întreagă este mai în siguranţă fără Osama BinLaden şi asociaţi lui.

Apetitul pentru război al americanilor a scăzut, două treimi din cetăţeni fiind împotriva chiar şi a unei intervenţii terestre, de scurtă durată, în războiul din Siria.

 

Last Updated on Tuesday, 20 September 2016 13:33
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website