"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

“După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rînduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfîrşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.” Evrei 1:1-2

Ceea ce a vorbit Dumnezeu în vechime (în timpurile trecute) este important, dar revelația Lui a fost limitată, incompletă. Aceasta a fost limitată la momente diferite și prin persoane diferite. Dumnezeu a vorbit în Vechiul Testament. Revelație directă: (Samuel) (profeții: purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu);

- Circumstanțe (Ilie în pustie). Viziuni: Ezechiel, Isaia, Daniel. Plăgi (egipteni). Pedeapsă (Iona)

- Creația însăși (măgar - lui Balaam) (rugul aprins - lui Moise). Lui Daniel, Dumnezeu i-a vorbit prin vise.

Moise a răspuns, şi a zis: "Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ,Nu ţi s-a arătat Domnul!` Exod 4:1

…………………………………………………………………………………………………..

Recapitulare:

La chemarea lui Dumnezeu adresată lui Moise să meargă să scoată poporul evreu din robia Egiptului, Moise a ridicat cinci scuze, dar Dumnezeu a avut raspunsuri la toate. El a simțit că a fost:

1. Nevrednic - Cine sunt eu? (Exod 3:11);

2. Necunoscător sau ignorant- Ce să le spun? Cine ești tu (Exod 3:13);

3. de Necrezut sau ineficient - Și dacă nu mă cred? (Exod 4:1);

"Acum, vino, Eu te voi trimete la Faraon, şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel." Moise a zis lui Dumnezeu: "Cine sînt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?" Exod 3:10-11

"Excuses are the nails used to build a house of failure" - Don Wilder  (scuzele sunt cuiele folosite pentru a construi o casă de eșec)


(continuare din numarul trecut)

La Scuza Nevredniciei ( Scuza #1) Scuzele noastre de astăzi:

1. Încercăm să ne scuzăm ca “slujba-jobul” încredințat nu ni se potrivește - suntem nevrednici pentru ea. E adevăratat că prin noi înșine nu suntem suficienți, dar Domnul Christos ne face suficienți (2 Cor 3:5-6).

2. Slujba încredințată ne depășește. Să nu uităm că prin Domnul Isus avem aceeași asigurare ca a lui Moise. El ne-a promis că va fi cu noi mereu, chiar și până la sfârșitul lumii (Matei 28:20).

3. Unii dintre noi folosesc aceeași scuză azi - Cine sunt eu ca să fac slujba asta?

" Acum, vino, Eu te voi trimete la Faraon, şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel." Moise a zis lui Dumnezeu: "Cine sînt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?" Exod 3:10-11


In capitolul precedent (Cap.2) este prezentat un aspect din viata lui Moise si anume incercarea lui de a scoate poporul evreu din robia Egiptului pe cont propriu.Tot in acest capitol sunt prezentate consecintele pe care le-a îndurat Moise din cauza aceasta…

În studiul publicat cu câtva timp în urmă intitulat „Când Dumnezeu are alte intenții”, am arătat ca Moise a avut intr-adevar intentie bună, dar rezultat necorespunzator, dezastruos. Am aflat ca cel ce putea sa fie viitorul Faraon al Egiptului a trebuit să fugă ca sa-si scape viata din cauza deciziei lui de a “lucra” fara sa aibă “startul” de la Dumnezeu.

Întelepciune ce rezultă din impactul îmbătrânirii

Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei tale, pînă nu vin zilele cele rele şi pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: "Nu găsesc nici o plăcere în ei"; Eclesiastul 12: 1

INTRODUCERE

Eclesiastul 12:1-8 este unul dintre cele mai frumoase poeme din Biblie cu toate că Subiectul acestuia este foarte trist. Acesta descrie modul în care o persoană tânără devine în mod progresiv în vârstă. Și în cele din urmă, desigur, aceea persoană moare (Eclesiastul 12:7).

Primele 8 versete din Capitolul 12, sunt considerate a fii ultimele cuvinte ale lui Solomon din carte, iar ultimele versete sunt considerate adăugiri editoriale de către oamenii lui Ezechia.

 

Scopul principal al acestui poem este de a învăța lecția pe care o repetă în Eclesiastul 12:1 și Eclesiastul 12:6. Oamenii ar trebui să-și amintească de Dumnezeu înainte de a fi prea în vârstă pentru a aprecia bunătatea Sa (Eclesiastul 12:1). Sau, cu siguranță, ei trebuie să-și amintescă înainte de ziua morții lor (Eclesiastul 12:6).

vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindcă te hrăneşti cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături, pe care ai urmat-o pînă acum. 1 Timotei 4:6


Buna funcţionare a bisericii locale este dată şi de felul în care membrii ei îşi înţeleg rolul pe care îl au în cadrul acesteia. A-ţi cunoaşte locul şi “a sta” la locul tău este foarte importat atât pentru biserică cât şi pentru viaţa ta de credinţă. Calitățile cerute de Sfînta Scriptură pentru lucrătorul creștin se pot reduce la patru, și anume:

Chemarea în Lucrare

Credincioșia față de Domnul

Caracterul cerut de Domnul

Cunoașterea și practicarea Cuvântului

“Urmăriţi binele cetăţii, în care v-am dus în robie, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atîrnă de fericirea ei!” Ieremia 29:7:

Oficiali răi sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează

„Multă nefericire a venit în lume din cauza lucrurilor confuze și lăsate nespuse (ne exprimate)”

Având în vedere faptul demonstrat că deciziile guvernului au influenţă directă asupra societăţii în care trăim, este imperativ necesar ca în acest “corp de conducere” să fie oameni integri, oameni cu principii sănătoase, care să urmărească binele şi progresul societăţii.

 

Dumnezeu a instituit autoritatea familiei înainte de a institui autoritatea civilă, şi a dat diferite responsabilităţi părinţilor (Geneza 2).

The first ray of sun rises high above

(I do not see it, but I still know)

Looking around I drown in the expanse of black

No light.

No light.

Atunci celalt ucenic, care ajunsese cel dintîi la mormînt, a intrat şi el; şi a văzut, şi a crezut. Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învieze din morţi” Ioan 20:8-9

Introducere

Evanghelistul Ioan declară scopul pentru care a scris această evanghelie prin fraza următoare: "Acestea sunt înregistrate ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și, crezând aceasta să aveți viața în Numele Lui." Ioan 20:31

Învierea lui Isus Hristos a fost unică și specială. Deși mulți alții din Biblie au înviat din morți, atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament, învierea lui Isus Hristos a fost cu totul diferită de celelalte. Toți cei care s-au ridicat din morți nu au trăi pentru totdeauna. Au murit din nou. Dar Isus a înviat din morți și este viu în vecii vecilor.

TEXT: PROVERBE CAPITOLUL 6

CUVÂNT DE AUR: Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît. Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare! Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii. Proverbe 6:20-23

INTRODUCERE

Cartea Proverbelor conţine o mină de aur a teologiei biblice, reflectând teme ale Scripturii adusă la nivelul neprihănirii practice (1:3), prin abordarea alegerile etice ale omului, punând sub semnul întrebării modul în care gândeşte, trăieşte, şi îşi gestionează viaţa de zi cu zi în lumina divină a devărulului.