"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Deputatul Mircea Lubanovici, desemnat de Alianța România Dreaptă pentru un nou mandat de deputat în Parlamentul României, ca reprezentant al românilor din colegiul 3 Diaspora, a răspuns la o serie de întrebări adresate de către redacția ziarului Mesagerul Românesc.

 

MR: D-le Mircea Lubanovici, spuneați în urmă cu ceva ani, la începutul campaniei domniei voastre pentru funcția de deputat în Colegiul 3 Diaspora că: ”Am decis să candidez în primul rând, datorită experienței acumulate, dar și entuziasmat de posibilitatea de a avea o voce a diasporei în Parlamentul României și mai spuneați că : ”Vreau să ascult păsurile fiecăruia, să iau aminte la nevoile comunității și să fiu vocea tuturor românilor de bună credință din diaspora atât în Parlamentul României, cât și în relațiile cu instituțiile statului Român și American”.

Spuneți-ne vă rog, care au fost propunerile d-voastră legislative și câte dintre acestea s-au concretizat?

ML: Vreau să știți că pot într-adevar să mă mândresc cu activitatea mea parlamentară din primul mandat. Spre deosebire de alți parlamentari care în două mandate (deci în 8 ani) au avut doar 9 propuneri legislative dintre care nici una nu a devenit lege, eu mă pot lăuda că am avut 59 de propuneri legislative în mandatul meu dintre care 5 au devenit legi, 15 sunt încă pe ordinea de zi, 10 sunt încă la comisii și 2 propuneri legislative sunt la Senat.

Este adevărat că o parte din propunerile mele au fost respinse definitiv, așa cum se întâmplă adeseori în Parlament, dar după cum vedeți, în comparație cu alții, eu pot să afirm că sunt mulțumit de activitatea mea legislativă din primul mandat și sunt ferm convins că activitatea mea în mandatul următor va fi mult mai eficientă întrucât am deja 4 ani de experiență în Camera Deputaților.

 

 

Pe lângă activitatea mea intensă de legislator în Parlamentul României, împreună cu echipa mea parlamentară, am ajutat mii de români din țară și din diaspora, răspunzând solicitărilor din diferite domenii care au fost adresate biroului nostru parlamentar. Am informat românii din diaspora în mod constant (prin newsletter-ul trimis săptămânal) cu privire la schimbările legislative care îi priveau în mod direct. De exemplu, când a fost adoptată legea privind obligativitatea cetățenilor care au proprietăți în România să și le asigure sau când au survenit modificări în legea pensiilor, în legea 299/2007 care se referă la drepturile cetățenilor cu domiciliul în afara granițelor României precum și multe altele, am transmis neîntârziat informațiile comunității.

Având în vedere imensitatea colegiului pe care-l reprezint, m-am pus la dispoziția românilor și întotdeuna mi-am făcut timp de audiențe peste tot unde am avut ocazia să călătoresc. Activitatea mea parlamentară fiind publică, se poate vedea și verifica faptul că până în iunie 2010, nu mi-a fost decontată nici o deplasare în comunitățile de români din colegiu. Toate deplasarile mele în această perioadă au fost suportate din bugetul personal, dovadă că eu nu trăiesc din politică și scopul meu în Parlamentul României nu este de a-mi rotunji veniturile. De foarte multe ori am deschis birouri pentru audiențe în teren (adhoc), astfel făcându-mă util celor pe care-i reprezint în Parlamentul României.

Ziarul ,,Romanian Times’’ pe care l-am înființat în anul 2000 mi-a fost de mare ajutor și de data aceasta întrucât, prin intermediul rubricii parlamentare din ziar, am avut un mijloc de legătură și de comunicare cu zeci de mii de români din diaspora.


MR: Ne vorbiți despre susținerea votului electronic și a celui prin corespondență. Când ați vorbit prima oară despre acestea și în ce stadiu se găsesc acum?

Am devenit un susținător al votului prin corespondență încă din anul 2007 când am fost președintele secției de votare din Portland, Oregon și când am văzut că în ziua votului am înregistrat la vot o familie care venise tocmai din Vancouver, Canada (aproximativ 500 de kilometri), pentru a-și exercita dreptul de vot. Am fost uluit de gestul lor și îmi aduc aminte că am scris un articol în Romanian Times despre acest act impresionant de patriotism.

În urmă cu 4 ani, când mi-am luat responsabilitatea de a reprezenta colegiul 3 Diaspora în Parlamentul României, la prima întâlnire cu ministrul de externe din acea vreme am pus pe hârtie câteva doleanțe ale diasporei, printre care am menționat:

- Necesitatea deschiderii mai multor secții consulare (misiuni diplomatice) în colegiul pe care îl reprezint.

- Suplimentarea numărului de persoane care deservesc misiunile diplomatice din colegiul 3.

- Am propus implementarea programul ,,consulat itinerant’’ (când un reprezentant al consulatului se deplasează în comunitățile de români și rezolvă problemele consulare în teren). Vreau să stiți că împreună cu reprezentanții consulatelor precum și liderii organizațiilor și comunităților românești din SUA și Canada am avut multe asemenea acțiuni, chiar în condițiile unui buget extrem de redus al MAE din ultimii ani. Menționez că timp de mai mulți ani (chiar și înainte de a fi parlamentar, am pus la dispoziția comunității și a reprezentanților consulatului din Los Angeles biroul meu din Portland cu birotica de rigoare și astfel, mii de cetățeni au putut să-și rezolve problemele consulare fără a avea nevoie să cheltuiască sume mari pentru deplasările la Los Angeles.

- Tot atunci am menționat și necesitatea introducerii cât mai urgent a votului prin corespondență.

În acest sens, am avut multe dezbateri pe acest subiect la Ministerul Afacerilor Externe cu toți colegii mei parlamentari din diaspora. Având în vedere faptul că votul prin corespondență este un proces complex am fost de acord ca de acest proiect să se ocupe Ministerul de Externe, fiind în mod real singura instituție care are capacitatea și experții competenți să realizeze acest proiect. Un pas important în favoarea acestei propuneri legislative s-a făcut în timpul guvernării PDL-ului când ministru de externe a fost domnul Teodor Baconschi.

În momentul de față, din informațiile pe care le am, propunerea legislativă cu privire la votul prin corespondență a trecut de Comisia juridică din Parlamentul României și este gata să intre pe ordinea de zi în plenul Camerei Deputaților.


MR: Vorbiți despre eliminarea vizei pentru românii din Canada precum și introducerea României în Programul Visa Waiver. Care a fost contribuția d-voastră efectivă în acest sens în mandatul care tocmai se încheie?

ML: Visa Waiver este un subiect despre care se vorbea cu timiditate până în decembrie 2008, când am luat mandatul de parlamentar. Faptul că România a devenit membru cu drepturi depline în Comunitatea Europeană, precum și faptul că țara noastră este un partener strategic al Statelor Unite în regiunea Mării Negre, ne face candidați ideali pentru a obține acest favor din partea Statelor Unite.

Pot să afirm că la toate întâlnirile mele oficiale cu reprezentanții guvernului SUA, tema pe care am adus-o frecvent în discuție a fost programul Visa Waiver. La întâlnirea mea cu ambasadorul României la Washington DC - domnul Adrian Vieriță, am solicitat în mod expres ca toți demnitarii statului român care vin în SUA și au întâlniri cu membrii Congresului American (indiferent de apartenența lor politică) să abordeze cu toate ocaziile subiectul Visa Waiver. Totodată am stabilit un program de implicare a comunităților românești, în vederea demarării unei acțiuni de lobby prin scrisori - pe care le-am conceput și le-am trimis liderilor comunităților românești să le prezinte reprezentanților lor în Congres.

- Împreună cu alți colegi deputați și senatori am înființat în Parlamentul României Grupul Pro-America, care prin intermediul diplomației parlamentare ne oferă posibilitatea de a acționa pentru obținerea Visa Waiver, având sprijinul tuturor partidelor reprezentative din Parlamentul României. Din păcate, în urma acțiunilor iresponsabile ale unor politicieni din vara acestui an, toate demersurile noastre au fost sistate. Nădăjduiesc că în luna decembrie va fi o altă structură politică la guvernare și în felul acesta vom reîncepe negocierile noastre pe subiectul Visa Waiver.


MR: Spuneți-ne în ce măsură, de când sunteți deputat, ați reușit să îmbunătățiți regimul juridic al adopțiilor din România și care este plusul de valoare pe care l-ați adus?

Am primit numeroase solicitări din partea mai multor familii de români, americani, canadieni care și-au exprimat dorința de a adopta un copil din România. Cunoscând că în România sunt peste 40 000 de copii care au statutul de copii care pot fi adoptați, am considerat că este un lucru nobil să faci viața unui copil mai frumoasă, prin a-i oferi o familie.

Cunoscând faptul că în România adopțiile au fost blocate, m-am făcut mesagerul celor mici și neajutorați. Am organizat în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului (unde eu sunt membru) multe întâlniri cu reprezentanții Oficiului Român pentru Adopţii, care răspund de problema adopțiilor, precum și cu asociații neguvernamentale, cu care am dezbătut îndelung situația copiilor adoptabili din România. Iată, vă prezint aici un articol apărut în Cotidianul Transilvania Expres, în 3 octombrie 2011, în urma unei întâlniri de felul acesta.

1. http://www.mytex.ro/prima-pagina/cel-mai-mare-succes-în-lupta-pentru-dreptul-copiilor-la-o-familie_296317.php

„Asociaţia „Catharsis” continuă demersurile pentru schimbarea Legii adopţiei naţionale, întrucât, proiectul Guvernului de modificare a legii în vigoare şi amendamentele din comisiile de specialitate din Senat, votate în 14 iunie 2011, nu aduc îmbunatăţirile necesare facilitării procedurilor de adopţie naţională, cu atât mai puţin internaţională.

Recent, o delegaţie a Asociaţiei a participat la o nouă dezbatere organizată de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi Naţionale din Camera Deputaţilor. De această dată, a fost prezent şi staff-ul Oficiului Român pentru Adopţii respectiv, Secretarul de Stat Bogdan Panait şi consilierii săi. Dialogul a fost mediat de către deputatul Mircea Lubanovici, susţinător fervent al drepturilor românilor de pretutindeni.”

Cred că acest exemplu este destul de convingător pentru dumneavoastră, despre activitatea mea în Parlamentul României în ce privește Legea Adopțiilor.


MR: Una dintre măsurile pe care vi le propuneți în noua platformă politică este și eliminarea oricărei contribuții a statului român pentru acțiuni împotriva familiei și a vieții în general. La ce vă referiți?

Mă bucur mult că dumneavoastră ați studiat plaforma mea electorală și dacă nu mă înșel, chiar cei pe care îi ghidați în campanie și-au însușit câteva puncte importante din platforma mea electorală și acum încearcă să le fluture în fața alegătorilor ca fiind propunerile lor. Am văzut însă cu tristețe că propunerile din platforma mea electorală, în gura contracandidaților mei, pe care dumneavoastră îi reprezentați cu atâta ardoare, sunt ca hainele împăratului Saul pe umilul cioban David.

Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, trebuie să vă spun că, în calitate de creștin, doresc să promovez valorile sănătoase ale familiei în societate și să fac tot ce îmi stă în putință pentru a promova viața. Sunt semnatar al Declarației Universale pentru Demnitate Umană a Institutului pentru Demnitate Umană din Roma și susțin, pe cale de consecință, că fiecare persoană este creată – de la concepție până la moarte, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Având la temelia activității mele parlamentare aceste valori, am susținut cu toată energia activitățile desfășurate de Asociatia Pro-vita în cadrul Grupului Ecumenic de Rugăciune din cadrul Parlamentului României și orice inițiative legislative sănătoase care sunt în spiritul educației creștine.

De asemenea, Grupul Ecumenic de Rugaciune din Parlamentul României, al cărui vice-președinte sunt, are, printre altele, ca activitate formularea unor puncte de vedere asupra inițiativelor legislative cu impact asupra familiei, educației și moralei creștine. Dezbaterile, evenimentele și punctele de vedere ale Grupului au menirea de a atrage atenția colegilor noștri asupra problemelor cu care se confruntă România și întreaga Europă aflată într-un accelerat ritm de secularizare și bulversare a valorilor morale fundamentale.

MR: Vă mulțumim!

ML: Și eu vă mulțumesc!