"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

În zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie 2011, Camera Deputaţilor şi Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat la Bucureşti Forumul Românilor de Pretutindeni.

 

La eveniment au participat peste 200 de reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării, atât din cadrul comunităţilor de dată recentă - Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Elveţia ş.a., cât şi din rândul comunităţilor autohtone - Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia, Bulgaria, Grecia şi Republica Moldova.

 

 

 

Prin acest Forum dedicat mediului asociativ, organizatorii şi-au propus să consolideze relaţiile dintre statul român şi etnicii români de peste hotare şi, totodată, să supună dezbaterii o serie de teme importante pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor, astfel încât programele pe care le derulează statul român să constituie răspunsul adecvat la aşteptările acestora.

 

Lucrările Forumului Românilor de Pretutindeni au fost grupate in mai multe sesiuni in care au fost abordate teme privind programele, proiectele statului pentru românii de pretutindeni, identitatea românească în context european şi internaţional, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor precum si imaginea românilor in străinatate bucurâdu-se de participarea membrilor guvernului, ai parlamentului dar şi a unor importante personalităţi ale vieţii culturale şi mediatice din România.

 

La ceremonia de deschidere au luat cuvântul Prim-ministrul Guvernului României, domnul Emil Boc, Preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, Ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Baconschi, Preşedintele Academiei Române, domnul Ionel Haiduc şi Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, domnul Eugen Tomac. 

 

Premierul Emil Boc ținut să menționeze că prin măsurile de austeritate  luate în 2010, Guvernul a reușit stabilizarea macroeconomică a țării și că, datorită stabilității, România va fi mai bine pregatită în fața unei reveniri a crizei. Deși nepopulare, măsurile au fost menite de a salva țara de la colapsul economic menționand că același lucru îl fac acum alte state europene, iar în privința situației investițiilor străine, șeful guvernului i-a informat pe românii din diaspora că a preluat în coordonarea sa directă Centrul român pentru promovarea exporturilor și investițiilor străine.

 

Președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a declarat, răspunzând celor care critică legea votului prin corespondență, ca acest act normativ nu avantajează un partid și că beneficiarii sunt românii. In acest context a subliniat importanța proiectului votului prin corespondenta în contextul în care procentul românilor din diaspora care votează este de doar 5%, față de 50% dintre românii din țară care își exprimă opțiunile politice la alegeri. „Trebuie să ținem cont de voința politică a acestor oameni și să le dovedim respect nu doar atunci când aduc bani în economia românească, ci și când vor să-și exprime opțiunile politice.(…) Legea le va permite milioanelor de români din diaspora să revină în dezbaterea publică despre viitorul țării lor”, a explicat președintele Camerei Deputaților. Roberta Anastase a precizat că, pentru prima dată, la nivel guvernamental există o strategie care îi vizează pe românii din afara granițelor și și-a exprimat speranța că această strategie va fi dezbătută pe larg și îmbunătățită, cu largul concurs al reprezentanților diasporei.

Șeful diplomaţiei Române, dl Teodor Baconschi a lansat un apel public pentru constituirea unui Pact pentru Diaspora și a invitat “toate forţele din România cu adevărat preocupate de soarta comunităţilor româneşti să abandoneze discursul politicianist şi să se se alăture într-un Pact pentru Diaspora”.

În acest sens, ministrul Teodor Baconschi a menţionat o serie de proiecte concrete ale MAE menite să aducă beneficii cetăţenilor români de peste graniţe și a menționat că  în pofida situaţiei financiare dificile s-a reuşit extinderea reţelei consulare şi constituirea de noi consulate generale la Cahul şi Bălţi, un birou consular la Ungheni, un viceconsulat la Almeria şi consulatul general la Vancouver, în octombrie se va deschide şi consulatul general de la Catania.

Totodată, ministrul Baconschi a anunţat că la 21 iunie 2011, a fost aprobată Strategia Ministerului Afacerilor Externe pentru comunităţile româneşti din străinătate, urmând ca aceasta să implice proiecte concrete precum: extinderea reţelei şcolilor de duminică organizate la misiunile diplomatice ale României şi implicarea oamenilor de afaceri români din diaspora. De asemenea ministrul a subliniat interesul instituţiilor care au în responsabilitate relaţia cu românii de pretutindeni – MAE, DRP, Ministerul Educaţiei, ICR şi Institutul Limbii Române – de a continua să conlucreze, pentru concretizarea și a altor proiecte benefice diasporei românești.

 

În sesiunea consacrată imaginii românilor în străinatate, au susţinut alocuţiuni ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale dl Valerian Vreme,  preşedintele - director general al Societăţii Române de Radiodifuziune dl András István Demeter, care a anunţat că lansarea postului Radio Chişinău în Republica Moldova va avea loc la 1 decembrie, de Ziua Naţională a României şi deputatul Mircea Lubanovici, Secretarul Comisiei pentru românii din afara graniţelor țării din Camera Deputaților.

 

Deputatul Mircea Lubanovici a salutat participanții exprimându-și susținerea și totodată convingerea privind beneficiile și realul folos al acestei acțiuni interactive.  Domnia sa a subliniat faptul că deși imaginea Românilor în străinătate a fost un subiect întotdeauna actual, în condițiile economice prezente în care se zbate lumea întreagă – când investițiile din afară sunt mai mult decât oricând vitale pentru România, imaginea românilor în lume joacă un rol esențial.

Deputatul Lubanovici a menționat faptul că trebuie făcute în continuare eforturi susținute de apărare în mod organizat a drepturilor românilior din diaspora precum și de a interveni în mod eficient atunci când sunt probleme și imaginea Românilor are de suferit pe nedrept, adăugând faptul că  unitatea comunităţilor și forma de organizare a acestora reprezentă obiective de o deosebită importanță în vederea soluţionării priorităţilor pe care le au românii din diaspora. Domnia sa a precizat în același timp că toate acestea fac parte din principalele directive ale strategiei Subcomisiei pentru problemele românilor din Diaspora, din Parlamentul României, al cărui Președinte are onoarea să fie.

 

In cadrul expunerii sale Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici a lansat un îndemn către reprezentanţii comunităţilor româneşti din afara graniţelor, chemandu-i să fie promotorii şi apărătorii limbii române. “Dacă sunteţi patrioţi, învăţaţi-vă copiii să vorbească limba română! Practicaţi patriotismul lingvistic!” În acelaşi registru, președintele ICR a încurajat comunităţile de români să nu se mai conceapă ca pe nişte “comunităţi asistate”, ci ca pe nişte “comunităţi de destin”.

 

La sesiunea  referitoare la drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor României, au luat cuvântul și au răspuns intrebărilor, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, doamna Sulfina Barbu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul Valerian Vreme, domnul Ioan Dascălu, Secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, doamna Nicoleta Eucarie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

In alocuțiunea sa, Ministrul Muncii, dna Sulfina Barbu,  a menționat că programul său de lucru urmărește o colaborare strânsă cu miniștri omologi din statele europene care aplică restricții de muncă precizând că se va întâlni personal cu aceștia și vor fi vizate în cadrul întâlnirilor încălcări ale dreptului la muncă a românilor din zona. De asemenea  a  precizat că o prioritate a ministerului este elaborarea  într-o lună a unor ghiduri pentru cetățenii români aflați în statele membre UE, care să cuprindă drepturile pe care aceștia le au în domeniul muncii. “Aceste ghiduri trebuie să prevadă exact drepturile pe care le au cetățenii români din statele membre ale Uniunii în domeniul muncii, pentru ca în cazurile în care există restricții din partea statelor membre românii care trăiesc în aceste state să știe care sunt aceste restricții, pentru a nu se mai face abuzuri”, a declarat  Sulfina Barbu, adăugând că a dat deja dispoziție ca aceste ghiduri să fie elaborate, în format electronic, astfel încât să nu presupuna costuri ridicate.

 

Ultima sesiune din cadrul Forumului l-a avut ca invitat pe Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnul Daniel Funeriu care a făcut o trecere în revistă a programelor de educaţie în limba română, a proiectelor avute în vedere, a subliniat necesitatea modelării strategiilor privind comunităţile româneşti din străinătate, menţionând în acest sens decizia de suplimentare a numărului de burse pentru tinerii români din diaspora care vor să studieze în România, subliniind totodată eforturile de modernizare a învațământului românesc în vederea obținerii de performanță.   

***