"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

La împlinirea a 70 de ani de la plecarea sa, George Orwell suscită dezbateri tot mai vii privind actualitatea operei sale, a ideilor în care a crezut și a valorilor pe care le-a apărat, în jurnalism, proză, critică și eseu sau politologie. George Orwell este pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair (n. 25 iunie 1903, India – 21 ianuarie 1950, Londra, Marea Britanie); a devenit un simbol ce militează deopotrivă pentru estetică și pentru etică - a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, critic și editorialist, reporter (inclusiv de război).

La maturitate, a devenit un notabil gânditor și scriitor antistalinist, deși a luptat ca voluntar în Răzvoiul Civil din Spania (1936-1939) de partea comuniștilor; dar participând la front și la evenimentele încrâncenate, a cunoscând astfel îndeaproape ce înseamnă teroarea albă și teroarea roșie, înțelegând că similitudinea dintre mecanismele totalitare le face, pe toate, să fie o reală tragedie pentru popoarele iubitoare de democrație și de libertate. Numărul victimelor „Terorii Roşii” din Spania este estimat a fi între 38.000 şi 72.000. Nazismul a produs alte cel puțin 12. 000. 000. Stalinismul a adus, și el, alte cel puțin 100. 000. 000 de milioane de victime.

 

Interesul pentru opera sa a crescut și după publicarea, postum, pe internet, a jurnalului intim al autorului https://orwelldiaries.wordpress.com/ . Scrierile lui Orwell sunt citate copios în dezbaterile contemporane pe teme antitotalitare. Fenomenele pe care el le-a surprins și criticat în trecut, revin – prin mecanismul de putere politică, de manipulare și de spălare a creierului – în actualitate în noua societate, dominată de globalism și de tehnologie. Oamenii de azi nu sunt imuni la totalitarism și extremism. Dimpotrivă, ei se regrupează pe rețelele sociale în maniere asemănătoare celor din viața reală din perioadele de tristă amintire ale celui de al doilea război mondial sau Războiului Rece. Lumea societăților media-internetice devine din ce în ce mai periculoasă și amenințătoare. Opiniile divergente sunt sancționate brutal iar libertatea de expresie este, din nou, drastic limitată, în ciuda tuturor aparențelor contrare.

 

Orwell a detestat toată viața lui orice formă de cenzură. La sediul BBC din Londra, unde a activat ca jurnalist în timpul vieții, a fost dezvelită pe 7 noiembrie 2017 chiar în fața Broadcasting House, statuia de bronz înfățișându-l pe Orwell, în întregime, într-o atitudine de amicală elocință către trecători, creația aparținând autorului Martin Jennings, având o înălțime totală de 4 m. Statuia a fost ridicată prin contribuții substabțiale din partea unei fundații private, ce include mari scriitori, regizori, artiști, scenariști, jurnaliști și politicieni preocupați de apărarea dreptului la liberă exprimare în lume: Ian McEwan, Andrew Marr, Ken Follett, Rowan Atkinson, Neil și Glenys Kinnock, Tom Stoppard, David Hare și Michael Frayn. În cadrul instalației, pe peretele din spate, a fost gravată celebra sa frază, ce se regăsește în prefața din Ferma Animalelor: “A vorbi despre libertate nu are sens decât dacă este vorba despre libertatea de a spune oamenilor lucrurile pe care ei nu au chef să le audă”. În 2018, statuia lui Orwell aducea sculptorului un mare premiu, oferit de Public Monuments and Sculpture Association’s Marsh Award for Excellence in Public Sculpture. Valorilor și spiritului jurnalismului le-a fost ridicat, astfel, cel mai potrivit monument, întru aducere aminte a misiunii acestei activități omenești de a apăra democrația în fața pericolului totalitar. Orwell este unul din cei mai aprigi contemporani care apără, prin opera sa, principiile și libertatea de expresie, adesea grav deturnate sau amenințate. La vremea apariției, romanele sale contracarau puternica propagandă sovietică, avertizând Occidentul asupra pericolului stalinist, și introduceau în circulație binecunoscute sintagme: Big Brother, Double Think, Newspeak. Termenul orwelian a devenit cel mai apropriat descriptor al fenomenelor de alienare politică şi manipulare socială în masă.

 

În eseul său din 1946 intitulat „De ce scriu”, Orwell mărturisea că a dorit mereu să îmbine lucrările politice cu arta (Cull, 2003, Propaganda and Mass Persuation. A Historical Encyclopedia, 1500 to the Present, ABC-CLIO, p. 280); tot ceea ce scrisese după 1936 şi experienţa traumatizantă a Războiului civil spaniol era îndreptat direct sau indirect împotriva totalitarismului şi a socialismului democratic aşa cum era el înţeles de Orwell.

 

Ferma animalelor”(1945) este o celebră fabulă a Revoluţiei din Rusia și purtătoare a unui transparent mesaj antistalinist. De aici provine și binecunoscuta expresie „Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele”. Orwell reuşește o foarte convingătoare descifrare a mecanismelor Revoluţiei bolşevice şi în acelaşi timp o foarte eficientă contrapropagandă împotriva lui Stalin şi implicit a regimului său criminal şi de teroare, exact în momentul în care acesta se afla la apogeu ca învingător în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Monica Lovinescu îl cita adesea în articolele sale difuzate la Radio Europa Liberă, contribuind astfel la introducerea acestui autor în circuitul românesc.

 

O mie nouă sute optzeci şi patru” (1949), ultimul roman politic al lui Orwell, finalizat chiar pe patul de moarte, a fost construit având la bază un puternic mesaj antitotalitar, titlul său, „1984” fiind ales prin simetrie cu anul terminării manuscrisului 1948 - trăgând un semnal de alarmă privind pericolele ce pot amenința, într-un viitor previzibil, democraţia, inclusiv în Marii Britanii.

 

De altfel, în martie 1949, internat pentru tuberculoză în sanatoriul de la Gloucestershire, Orwell i-a furnizat unei angajate de la Ministerul de externe britanic o listă cu autori, actori şi chiar funcţionari britanici (publicată oficial abia în 2003, la mulți ani după moartea lui Orwell) în care nu se putea avea încredere în condiţiile Războiului Rece şi despre care el credea că aveau simpatii de stânga şi comuniste.

 

Recent, Polirom (2020) a publicat culegerea de texte intitulată Despre adevăr, care îl prezintă pe autor drept un profet al post-adevărului, remarcând faptul că scrierile sale esențiale au devenit referințe canonice ale unei vulgate antitotalitare.

 

Toate alegoriile ce constituie opera lui Orwell au demascat surprinzător de precis înaintea multor analize politice, resorturile politice şi sociale de funcţionare şi supravieţuire a unui regim comunist în general şi a stalinismului în special, Orwell fiind considerat de istoricul rus Aleksandr Nekrici „singurul autor occidental care a înţeles esenţa cea mai profundă a lumii sovietice” (apud, Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Enciclopedică, p. 219). După 70 de ani, remarcă și Teodor Baconschi, fără să ofere vreun panaceu, atitudinea lui Orwell făgătuiește celor gata să o adopte ca tipar investigativ un licăr de bun simț și o consolatoare încredere în supraviețuirea rațiunii umane dincolo de copleșitoarele sale rătăciri.

 

Lumea contemporană este plină de tendințe și de noi proiecte orwelliene. Meritul de a le identifica la timp se construiește profilactic și terapeutic, vizitând opera lui George Orwell.

 

Angela Furtună

 

Februarie 2020

 

(la redactarea textului, s-au folosit și resurse de informare din volumele lui George Orwell, din internet, articole și texte critice, semnate de C. Hentea, T. Baconschi, A. Furtună)