"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Concert-Master al YouTube Symphony Orchestra


Recent lumea muzicii clasice s-a imbogatit cu o noua orchestra de calibru international, YouTube Symphony Orchestra.  Ca orice idee geniala, la baza acestui ambitios proiect a stat o idee simpla dar novatoare prezentata si pusa in practica de cei de la YouTube care de la data aparitiei lor in 2005 au devenit un nume sinonim cu muzica si comunicarea. Muzica este mereu prezenta in viata noastra, reprezinta limbajul comun al tuturor popoarelor si de data aceasta prin amabilitatea violonistulului Titus Flueras, lector univ. dr. la Academia de Muzica din Cluj si singurul roman din YouTube Symphony Orchestra, subiectul acestui articol care in sunetul fermecat al viorii sper sa va trezeasca curiozitatea si sa va aduca muzica in casa!  Veti descoperi un adevarat artist, un profesionist desavarsit care ne face sa fim mandrii ca suntem romani!


Mara Circiu: Cat de intortochiat a fost drumul din Cluj la Carnegie Hall?  Povestiti-ne putin despre dvs…

Titus Flueras:
Nici nu a fost asa de intortochiat pe cit ar fi putut fi. Practic din momentul in care am descoperit anuntul pe pagina YouTube cum ca se infiinteaza orchestra simfonica YouTube, am postat clipurile cu materialele pentru concurs, am cistigat concursul, am mers la Bucuresti pentru viza, am obtinut viza fara nici un fel de probleme, am luat avionul si am ajuns la New York. Cit de simplu, pare greu de crezut.
 

Mara Circiu: Va rugam sa ne spuneti cateva cuvinte despre YTSO, cum s-a nascut aceasta orchestra?  Cine sunt participantii?  Cum au decurs preselectiile?

Titus Flueras:
YTSO s-a nascut ca orice lucru deosebit, dintr-o idee deosebita, si anume, o orchestra internationala, formata din amatori sau profesionisti, pasionati de muzica, cu virsta intre 15 -55 ani, cu selectie online, pe internet. Genial!!! Ce e si mai interesant e faptul ca imediat implicarii site-urilor YouTube si Google a urmat si implicarea altor institutii celebre cum sunt London Symphony Orchestra, San Francisco Orchestra, New York Orchestra, etc. luand nastere acest proiect ce parea mai degraba o idee fantastica si ipotetica.
Cerintele de participare au fost relativ simple, adica, postarea a 2 clipuri video in care trebuia sa interpretezi Simfonia Eroica, nr. 1 pt. internet si orchestra de Tan Dun - bineinteles fiecare instrumentist interpretand stima ce ii revenea, in cazul meu stima de vioara, iar clipul 2, o interpretare la alegere dintr-o lista propusa de organizatori, ce dadea comisiei posibilitatea evaluarii calitatilor de interpret, de muzician si aptitudinile tehnice pe care le aveau fiecare concurent. Eu am ales pentru acest al 2-lea clip Capriciul nr. 24 de Niccolo Paganini, practic cea mai dificila varianta din lista propusa. Poate ca si acest lucru a determinat mai tirziu desemnarea mea ca si concert-maestru al YTSO.  Au fost peste 3000 de candidati, care au fost selectati intr-o prima selectie la un nr. de 200, urmind ca acesti 200 sa fie supusi votului utilizatorilor YouTube, si astfel am devenit YTSO cu 90 de membrii. De asemenea trebuie sa mentionez ca la votul utilizatorilor, scorul meu a fost maxim, 5 stelute! 

Mara Circiu: Cum vi s-au parut colegii dvs. de la YTSO, care a fost atmosfera din seara concertului asa cum ati perceput-o dvs. de la pupitru de concert-maestru?

Titus Flueras:
Colegii au fost, pardon, SUNT extraordinari!!! (spun sunt pentru ca sper ca vom continua sa concertam cu aceasta orchestra formidabila) Majoritatea sunt tineri, sunt foarte buni profesionisti, sunt foarte draguti, ne-am imprietenit extrem de repede, am plins la despartire, din pacate totul a trecut prea repede. Pe scena am fost coplesit de satisfactie si implinire prin faptul ca orchestra a sunat ca o orchestra mare care ar fi cintat impreuna de ani buni si noi ne cunosteam doar de 3 zile, cu 2 zile de repetitii. Incredibil! Colaborarea intre mine ca si concert-maestru si orchestra, dirijor, a fost grozava, ne-am simtit, m-au urmat, au fost niste momente magice pentru mine, totul culminand cu concertul pentru vioara de Mozart, nr. 5 in La major, solist Gil Shaham, un violonist absolut senzational, cu care am colaborat exceptional. Categoric sunt subiectiv, dar eu fiind violonist, Gil interpretind un concert pe care si eu l-am cintat ca solist de nenumarate ori, momentul acesta a fost pentru mine cel mai emotionant din concert. Ca sa nu mai spun ca biss-ul ce a urmat concertul, lucrearea de Britten, impunea un solo al meu impreuna cu Gil, n-am cuvinte...si asta pentru faptul ca Gil de la prima repetitie s-a atasat oarecum de mine, era incintat de faptul cum reuseam sa conduc orchestra dupa interpretarea sa, tot timpul ma intreaba una alta, se consulta cu mine cum sa rezolvam un pasaj sau altul, etc.
 

Mara Circiu: Care sunt planurile de viitor ptr YTSO?  Cat de des urmeaza sa va intalniti si sa concertati impreuna in aceasta formula?

Titus Flueras:
Nu stim nimic. Toata lumea asteapta ceva, toti sunt nerabdatori sa primeasca un email care sa spuna: avem concert in X locatie, pe data de Y! Inca nimic. Sper din tot sufletul ca acest concert la Carnegie Hall sa nu fie si ultimul. Ar fi pacat sa ai o astfel de orchestra, de o asa calitate, si sa o ingropi a doua zi dupa concert. Sperantele mele si ale tuturor din orchestra sunt ca ne vom revedea cit de repede.
 

Mara Circiu:  Stiu ca ati colindat intreaga lume cu vioara dvs. dar a fost ptr prima data cand ati poposit in America. Care au fost primele dvs. impresii?

Titus Flueras:
Asa este, am fost pentru prima data in America. Impresii? Adevarul e ca zgirie norii nu ma impresioneaza. Peste tot in lume sunt la fel, care mai de care mai inalt sau mai stralucitor. New York-ul este un oras al tuturor nationalitatilor, pot spune ca nici nu stiu daca ma aflam in America, in Mexic sau in China. Am vazut statuia Libertatii, imi doream sa o vad, am facut o multime de poze acolo, am vazut Ground Zero (eram la Seul cind s-a intimplat nenorocirea, urma sa zbor spre casa a doua zi...), am vazut Broadway, am vazut Time Square. Este o alta lume fata de Europa. Poate ce m-a impresionat cel mai mult in America este organizarea! Totul a fost planificat la minut si totul s-a respectat la minut!!! Metrourile se sincronizau in statii pentru a putea schimba un tren cu altul, grozav. Fiecare stie ce are de facut si o face. Bravo!
 

Mara Circiu:  Sunteti de-asemenea si lector universitar, predati vioara ca instrument, in ce postura va simtiti mai in largul dvs., la catedra sau in sala de concert? Cum se ajuta si intrepatrund aceste doua laturi din cariera dvs.?  Unde inceteaza profesorul si unde incepe interpretul?

Titus Flueras:
Sunt lector univ. dr. la Academia de muzica din Cluj. Ambele variante ma implinesc. Practic nu se poate una fara cealalta. Eu sustin tot timpul: nu poti fi un pedagog bun daca nu esti un practician, cu alte cuvinte nu poti preda vioara daca nu stai cu vioara in mina, daca nu cinti pe scena. In meseria asta nu prea merge cu vorba, trebuie sa-i arati studentului, trebuie sa ii cinti, el trebuie sa fure de la tine, atit la clasa cit si pe scena. Imi place sa predau, imi place sa arat studentiilor "trucurile" pe care trebuie sa le stie un artist pe scena, ca solist sau in orchestra (am cintat 12 ani in Orchestra Filarmonica "Transilvania" din Cluj). De asemenea imi place sa cint eu pe scena. Nu suport sa cint la o sala goala. Cu cit e mai plina sala, cu atit mai mare e satisfactia mea si dorinta de a cinta in fata acelor oameni. Practic profesorul inceteaza in momentul in care urc pe scena, devenind interpret, ca imediat dupa sa redevin profesor si sa ma autoanalizez asupra concertului care tocmai s-a incheiat.
 

Mara Circiu: De-a lungul timpului, sunetul muzicii si preferintele muzicale s-au schimbat de nenumarate ori. Cum au supravietuit muzica clasica si implicit instrumentele muzicale clasice: vioara, pianul, clarinetul intr-o lume a sintetizatoarelor, a muzicii electronice sau generate de calculator?

Titus Flueras:
E foarte simplu, tendinta actuala e ca totul sa devina din ce in ce mai artificial, mai electronic. Pina la un punct merge, dar de acolo in colo electronica si artificialul nu va putea niciodata substitui naturalul - instrumentele clasice. Sa imi spuneti mie ca puteti compara frisca "de plastic" (vegetala sau chimicala) cu cea naturala, sau salamul de soia si emulgatori cu cel cind tai porcul la tine in curte, etc. Toate aceste "contrafacatorii" sunt solutii provizorii sau in cazul nostru pentru urechi surde. Timbrul unei viori Stradivarius sau nu numai, al unui pian de concert sau a unei orchestre simfonice live, nu poate fi reprodus, substituit sau imitat de absolut nici un echipament electronic. Sunt un fan al muzicii electronice, imi place si muzica usoara, disco, pop, etc, dar aceasta nu va putea niciodata sa ingroape muzica clasica. Imaginativa cel mai bun film de la holliwood, cu fundal sonor doar pe calculator, electronic. Va deveni automat episodul 13xxx al unei banale telenovele sud-americane.
 

Mara Circiu: Cum ati descrie muzica clasica romaneasca? Pe o scara valorica internationala, unde credeti ca ne clasam?

Titus Flueras:
Suntem reprezentati in muzica clasica romaneasca prin Enescu, Olah, dar din pacate mult mai putin decit cum sunt rusii de exemplu. Ca si valoare suntem sus, doar ca numar de compozitori si nr. de lucrari stam mai jos. Din pacate muzica moderna care se promoveaza in rindul compozitorilor contemporani e departe de ceea ce inseamna muzica. O spun fara cea mai mica retinere, se merge pe compozitii gen "bete rupte, oale sparte" care nu au nici o muzica, nu au nici o armonie, sunt lucrari in "prima si ultima auditie".
 

Mara Circiu: Care sunt sfaturile pe care le-ati da unui tanar violinist aflat la inceput de cariera?  Care este cel mai bun sfat in domeniu pe care l-ati primit dvs. si de la cine?

Titus Flueras:
Greu de spus. Este foarte multa munca in meseria asta, e nevoie si de talent, e nevoie de sansa si noroc. Daca le ai pe toate, ai sanse sa ajungi un mare artist. La inceput de cariera nu poti decit sa studiezi ore intregi, sa cinti cit poti de mult pe scena, si sa sper ca intr-o buna zi tot acest efort va fi rasplatit. Nu stiu care sa fi fost cel mai bun sfat pe care l-am primit. Am primit multe sfaturi bune de la profesorii mei, de la parintii mei (ambii violonisti) fiecare m-a invatat ce a stiut mai bine si eu am luat de la toti ce mi s-a potrivit mie mai bine.
 

Mara Circiu: Vioara este un instrument pretentios, va solicita mult timp ptr studiu zilnic, va mai ramane timp si ptr alte hobby-uri?

Titus Flueras:
Din pacate in ultima vreme timpul pentru hobby s-a scurtat simtitor. Dar nu voi renuntat niciodata la hobby-urile mele. E vital sa ai unul sau mai multe pasiuni pe care sa le practici sau sa le realizezi. Alftel am innebuni.
 

Mara Circiu: Muzicienii romani au fost si sunt foarte apreciati in strainatate, ati fost vreodata tentat sa urmati aceasta cale?  Ce anume v-a motivat sa va continuati cariera in Romania?

Titus Flueras:
Am fost tentat tocmai datorita aprecierii reduse de care se bucura un muzician in Romania. Toata lumea cauta un trai mai bun si din pacate, Romania, pentru muzicieni este o alegere proasta. N-am plecat pentru ca nu am acceptat ideea de a fi un strain intr-o alta tara, de a iesi pe usa din dos dupa concert si nimeni sa nu te mai cunoasca. Cel putin acasa toata lumea ma cunoaste, toata lumea ma saluta, si acest lucru uneori conteaza. Pe de alta parte, datorita viorii am umblat in toata lumea si am vazut cam cum se traieste peste tot. Niciunde nu e roz, peste tot sunt probleme si greutati.
 

Mara Circiu: Reusita dvs. este reusita noastra a tuturor, suntem mandrii de succesul dvs. si va dorim mult succes in continuare! As dori ca in incheierea interviului nostru sa le adresati cateva ganduri cititorilor nostri.

Titus Flueras:
Ma bucur mult ca am reusit sa particip la acest eveniment unic in istoria muzicii, ma bucur ca Romania nu a lipsit de pe lista acestor muzicieni deosebiti, am fost extrem de onorat sa aflu ca am fost desemnat concert-maestru al acestei orchestre. Pentru mine a fost o realizare dusa la apogeu. Imi doresc ca de pe urma acestui succes sa pot lua contact cu eventuali impresari, sa pot concerta cu orchestra mea de camera sau cu duo-ul meu (vioara-chitara) pe cit mai multe scene si poate chiar sa ajung la dvs. cu niste concerte. Cine stie...Stiu ca sunt foarte multi romani in America, ii salut pe acesta cale si m-am simtit deosebit in momentul in care foarte multi romani, fiind la New York, mi-au scris ca vor sa ma intilneasca, sa iesim la o bere, sa ma cunoasca. Imi pare rau ca timpul foarte scurt pe care l-am avut nu mi-a permis sa dau curs acestor invitatii. Sa aveti toti parte de bucurii si fericire!
 

Pentru cei care doresc sa asculte concertul YTSO prezentat la data de 15 aprilie 2009 la Carnegie Hall, New York, va rog sa accesati linkul: http://www.youtube.com/watch?v=ueJcRmfweSM