Home Angela Furtuna Despre Dialoguri, la vreme de razboi
Despre Dialoguri, la vreme de razboi PDF Print E-mail
Written by Angela FURTUNĂ   
Wednesday, 25 March 2015 12:11

O luptă pe viață și pe moarte pentru valoare și salvare:  Scriitorii de vocație versus scriitorii produși de codul de procedură penală


România ultimilor ani se dezvoltă, din păcate, ca o entitate statală cvasi-anti-culturală, deoarece mecanismele de promovare și de valorificare a resurselor ei umane din domeniile de vârf, cu mențiune specială pentru elite culturale reale, sunt antivalorice. Deja vorbim, de câțiva ani, despre cauzele acestei tragedii. Educația în școli e deficitară și pare că nu se poate redresa în timp util; comunicarea publică a devenit suspectă, pentru că e mai degrabă o manipulare ce rostuiește interesele oculte de putere și de alianțe politice;

iar cultura se găsește aproape cu totul într-o zonă gri, fiind concurată fie de consumerismul cel mai primitiv și de forme de protocronisme întârziate, fie de confiscarea și deturnarea unor vârfuri ale culturii ce au fost aspirate poate prea agresiv în aparatele de propagandă ale bazinelor politice, dar și de sufocarea generală a libertății de expresie. E un context viciat și tensionat, în general, unul în care percepția culturii românești și feedback-ul consumatorilor ei se definesc printr-un fenomen de contracție, și abia aceasta este adevărata tragedie a acestei țări, dublată și de contracția economică, de prăbușirea morală și materială, de exilul de salvare și de supraviețuirea în mediu ostil intern și extern, toate afectând serios identitatea și cultura națională, cât și șansele de redresare pe termen mediu și lung. Poate că prezența războiului adevărat, care se derulează la doar câteva sute de kilometri de țară, prin liniile de forță ale fronturilor clasice de luptă, dar deja resimțit prin spațiile românești ce sunt expuse de mai mulți ani tirurilor informaționale și culturale folosite de tehnicile hibride, ne fac să indentificăm, cu atât mai mult, interesele irosite sau imprecis definite. În orice caz, în această paradigmă, scriitorii și artiștii, dascălii sau oamenii de cultură, comunicare sau de media oneste, pare căapar la lumină din ce în ce mai greu. Scriitorilor chiar li se face azi, în plus, cea mai mare nedreptate publică din toate timpurile, printr-un atac la imagine fără precedent, pentru că în ultimii ani, prin derularea operațiunilor anti-mafia din România, în care zeci de politicieni corupți au ajuns la pușcărie, a devenit public un "abracadabrant chițibuș" prevăzut de codul de procedură penală român, conform căruia pușcăriașii care scriu cărți în celula de detenție pot beneficia de reduceri semnificative de pedeapsă; așa se face că demnitarii ce ispășesc diverse pedepse pentru corupție, abuzuri de funcții și de putere, deturnări de fonduri sau constituire de grupuri de infracționalitate economică organizată devin peste noapte scriitori de notorietate, media difuzând copios știri despre acești scriitori ce nu fac literatură, dar care, după ce și-au construit în timpul vieții lor parlamentare legi clemente (remarcați că iertarea, pentru acești oameni autodeclarați speciali, de care legea nu s-a atins timp de decenii, nu vine după munci grele, în lagăre, pe șantiere ori baraje sau cariere, precum muncile înaintașilor ce au ispășit sub totalitarism, ci după activități recreative, în care delincvenții politici, majoritar fiind niște indivizi agramați și imorali de top, își etalează pe hârtie platitudinile, își fac capital de imagine pentru viitor (când revin tot în politică și în afaceri), dau sfaturi tinerilor și, ceea ce e mai grav, devin autori de carte cu notorietate, pe care poporul, el însuși lipsit de criterii, îi cumpără și citește, urmare a scandalurilor mediatizate, iară nu al importanței operei autorilor pentru literatură și pentru cultura română.

 

În realitate, literatura, scriitorii și cultura română majoră se zbat în chinuri și nevoi, pentru că cei care fac legile, câtă vreme sunt incluși pe post de oameni excesivi în organismele legislative și guvernoare, se pretează la multe abuzuri, iar după ce ajung după gratii, concurează, tot în mod neloial, statul de drept, printr-o literă de lege strâmbă și o publicitate nemeritată, dar premeditată de interesele mafiei, care se prevalează astfel de o rapidă regenerare după orice lovitură dată lanțului ei trofic. Acesta este contextul în care profesia reală de scriitor, care se trage din vocație ( iară nu din codul penal) și care vine dintr-o activitate dedicată neobosit literaturii, precum și condiția celui ce lasă țării sale o operă ce îmbogățește cultura și literatura de limbă română în vremuri vitrege, trebuie să fie apărată și susținută, atât de statul român (care trebuie să își asume, după bunele modele între care cel al statului francez, necesitatea de a susține identitatea, limba și valorile esențiale ale neamului), cât și de temerarii și abilii comunicatori, cercetători, istorici, oameni de marketing cultural și cu atașament sincer față de literatură. Unul dintre aceștia este, fără îndoială, scriitoarea Angela BACIU. Recomand cu deosebită căldură nouă sa carte cu şi despre scriitori, despre existenţa lor, aşa cum poate fi zugrăvită de dialogurile Angelei Baciu, dialoguri ce mărturisesc despre vieţile scriitorilor, despre filosofia creaţiei, despre încruntările şi duioşiile acestor oameni ce fac posibilă literatura română contemporană, adesea plătind un preţ de martiri, căci epoca noastră este anti-culturală.  Nu sunt mulți, acești veritabili cronicari de vremuri noi, ca Angela Baciu, ce înțeleg importanța apărării valorilor românești, sacrificând din timpul dedicat scrierii propriei opere.  


"Despre cum nu am ratat o literatură grozavă": prietenia nu trebuie să dispară, în lumea în care dispar reviste, dispar tirajele îndestulătoare, dispar cărți, dispare măsura buneicredințe, dispar epistole, dispar oamenii frumoși


Cartea de față, "Despre cum nu am ratat o literatură grozavă", pe care Editura Junimea a lansat-o la Târgul de Carte, Arte și Muzică, LIBREX 2015, Iași, pe 14 martie, şi la a cărei lansare am participat cu un cuvânt de prezentare, este animată de dorinţa autoarei de a supune atenţiei întâlnirile sale cu mari scriitori romani contemporani, întâlniri așezate sub zodia prieteniei literare. Este o carte scrisă cu har, despre oamenii care fac literatura română prin harul scrisului lor. Este o carte a vieților celor ce par făcuți din cuvinte. O carte de confesiuni și de empatii cu omenescul cel mai pur, ce vine odată cu mărturia despre prețul vieții încredințată autoarei de scriitori care, adesea, prin boema sau depresia lor de supraviețuire, pot părea publicului niște super-oameni. O carte-lume, în care scriitorii români contemporani se mișcă natural, părăsind veșmântul de protecție al costumului de scenă, intrând cumva în papucii și halatul, aromele, gusturile și luminile tainice din cămări și șemineuri ce le încălzesc camera de lucru, ungherele inimii, cămările sufletului. O apariţie cu valoare documentara şi memorialistica notabilă, în care, peste decenii, cercetătorii vor iscodi pentru a da de urma cutărui sau cutărui detaliu surprinzător despre viețile scriitorilor ce au trăit și au scris chiar în vremea coliziunii dintre civilizația Gutenberg și civilizația infomațională și digitală, când capitalul de scrisori, de mărturii scrise pe suport de hârtie a fost radical înlocuit de computer, una din consecințe fiind pierderea iremediabilă a mărturiilor reale despre viața autorilor. Volumul Angelei Baciu reprezintă o realizare notabilă, pe care Uniunea Scriitorilor din România ar putea să o adauge bunelor sale practici și iniţiative de marketing pentru literatura romană şi pentru scriitorii ei, în condiţiile în care literatura, cultura şi educaţia traversează astăzi un con de umbră, iar profesia de scriitor este minimalizata şi denigrata.


Pledoariile pentru valoarea acestui demers inclus în carte au fost susținute de mulți dintre protagoniștii dialogurilor:


Un volum de interviuri este oricând binevenit, deoarece aduce în fată probleme pe care, de multe ori, cititorii nu le cunosc şi care îi jută să intre în lumea ascunsă a literaturii. La aceasta contribuie, în primul rând, cel care formulază chestionarul şi care, precum dumneavoastră, se bazează pe o cunoaştere aprofundată Şi adecvată a respondentului.” (Prof. univ. Dr. Dan Mănucă, UAIC, Iaşi)


Cinste autoarei acestor convorbiri, pentru că, prin străduinţa ei, cititorii ne pot vedea aşa cum suntem , nu cum am vrea să fim…” (Adrian Popescu, Cluj )


Şi cartea de faţă este un fel de jurnal, dar nu personal, ci al timpului sau mai exact al personalităţilor în timp, ceea ce e cu totul altceva. Nu pot decât să mă alătur celor care vă felicită şi să întorc spatele celor care vă critică din rea credinţă sau invidie!... Cu siguranță atacurile sunt anteprogramate ca și exagerările de altfel. Important însă este faptul că acestă carte să-și găsescă cititorii, să-și găsească criticii care la rândul lor să-și găsească din nou cititorii...Eu ca scriitor și traducător mă simt măgulit să apar între coperțile acestei cărți – a unei autoare căreia i-am acordat încrederea în urmă cu două decenii – fără a fi „cenzurat“ sau fără a mi se întoarcă frazele în gură precum mi s-a întâmplat de nenumărate ori, și nu numai mie! O admir pe autoare nu numai pentru opera ei, ci mai ales pentru deosebitul ei angajament pentru cultură, pentru deosebită activitate pe care o face în Galați și pentru străduința de a duce tot mai departe valorile real existente în România!” (Cristian W. Schenk, Germania)


Structura cărții oferă un dialog proiectiv, de la timpul prezent, către cel trecut. Astfel, în capitolul întâi sunt incluse dialogurile cu scriitorii aflați în viață: "ASTĂZI, ANGELA BACIU în Interviuri la cafea: NORA IUGA, NORMAN MANEA, CONSTANTIN ABALUTA, ANA BLANDIANA, LIVIU ANTONESEI, LEO BUTNARU, ADRIAN POPESCU, ADRIAN ALUI GHEORGHE, CRISTIAN W.SCHENK, IOANA PÂRVULESCU, LUCIAN VASILIU, GELLU DORIAN, DANIEL CORBU, MIHAIL GALATANU, THEODOR CODREANU, GEORGE VULTURESCU, ION CRISTOFOR, ANGELA FURTUNA, DAN MÂNUCĂ, DAN MIRCEA CIPARIU, NICOLAE GRIGORE MARASANU, PAULINA POPA, HORIA GÂRBEA, ŞERBAN CODRIN, ŞTEFAN ION GHILIMESCU, VASILE BAGHIU, GEORGE VULTURESCU, ADRIAN MUNTEANU, MIHAELA ALBU, ADRIAN GRAUENFELS, BALAZS ATTILA, CRISTINA RHEA, CONSTANTIN FROSIN"...Volumele ulterioare vor include multe alte nume, după cum anunță autoarea, care nu se află la primul, ci la al cincilea volum de dialoguri și portrete.


Capitolul al doilea este un remember, readucând în fața cititorilor efigia unor mari creatori, despre a căror dipariție adesea nici nu am luat seamă cum se cuvine, căci timpurile sunt alerte... – " Îți mai aduci aminte, Doamnă, ANGELA BACIU, în dialog cu regretaţii: NINA CASSIAN, GEORGE ASTALOS, CONSTANTIN CIOPRAGA, DAN ALEXANDRU CONDEESCU, EMIL IORDACHE, CEZAR IVANESCU, EMIL MANU, FĂNUŞ NEAGU, CORNEL REGMAN, ION ROTARU, MIRCEA SANTIMBREANU, MIRCEA HORIA SIMIONESCU, RADU G.ȚEPOSU, LAURENŢIU ULICI, MIRCEA ZACIU"...Capitol mai scurt, alert și marcat de nostalgii, adăugând cărții un frison.


Capitoul al treilea include exerciții de sinceritate, mizând  nostalgie și pe introspeție... – Așa cum i-am cunoscut incită la o călătorie făcută în laboratorul unei doamne care, în ciuda dezinvolturii și a atractivității, cunoaște mai ales partea de purgatoriu și de suferință a condiției umane, dar o sfidează prin forța unui caracter nobil și prin frumusețea asumării unui final apoteotic de noblesse şi de prietenie literară. La finalul cărţii sale, Angela Baciu oferă una din cheile jocurilor sale și devoalează strategiile de abordare folosite,  mărturisind: "Cartea poate fi şi o poveste-experiment, poveste-joacă despre cum poţi să-l descoperi pe celălalt ascultându-l răbdător într-un fotoliu, privindu-i mişcările, siguranţa paşilor din propria casă, sau cum este privit de ceilalţi pe stradă, câte cuburi de zahăr pune într-o cafea, sau cum se descurca stângacii într-o lume de dreptaci. Jurnalistul şi scriitorul, faţă în faţă. Intervievator şi intervievat. Fiecare îl cunoaşte pe celălalt şi, pornind de la ideea prieteniei literare, se ajunge la descoperirea omului, artistului şi chiar a literaturii. Un univers cultural în câteva zeci de minute. Clipe magice, trăite live, deopotrivă cu cititorul. Toţi trei descoperim împreună cum se apropie oamenii prin dialog şi cuvânt, mărturisiri şi trăiri semnificative. O poveste-călătorie despre împliniri, credinţe, călătorii, mari iubiri şi dezamăgiri, despre cine poate primi Premiul Nobel, despre debuturi, amintiri din tinereţe şi spaime la bătrâneţe, repere în literatură, despre întâmplări uitate şi dialoguri cu cei plecaţi la îngeri, imaginate poate, despre nelinişti, melancolii …despre…ei, despre multe detalii din viața lor. Constat că şi aceasta este o carte încă neterminată, pentru că, se pare, arta conversaţiei naşte mereu dorinţa de a mai vorbi, de a mai întoarce o filă…după un dialog început timid în faţa unei ceşti de cafea vine altul, şi apoi altul…" 



Da, prietenia literară poate fi hârtia de turnesol care scoate în evidenţă prezenţa inefabilă a acelor mici detalii din viaţa unui autor, detalii care, întocmai pepitelor de aur din nisipul fin, îl transformă pe creator într-un om deopotrivă obişnuit şi providenţial. Pentru că, magistru alchimic, el face din viaţă, literatură, şi din literatură, propria existenţă, totul sub ochii uimiţi ai cititorilor, care învaţă, astfel, să trăiască prin poveştile altora, dar şi să citească propria viaţă în cheia unei poveşti nemaiauzite. Nu este, oare, acesta, unul din miracolele pentru care merită să iubim literatura şi cărţile noastre de toate zilele, cât şi pe Măria Sa Scriitorul?


Angela FURTUNĂ

martie 2015

 

Last Updated on Thursday, 26 March 2015 11:28
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website