"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

unul din oraşele din care a început, acum 74 de ani, Holocaustul din România


« Astăzi, 9 octombrie 1941, pleacă cu trenul populaţia evreiască din comuna Iţcani şi Burdujeni, precum şi cei din oraşul Suceava. Strada Ciprian Porumbescu până la strada Petru Rareş, colţ cu Biserica Sfântul Dumitru şi casa evreiască. Strada Regina Maria până la prăvălia de coloniale Reif. Strada Cetăţii. Prima stradă după hotelul « La Americanul » până la Gimnaziul industrial de fete. Strada Bosancilor până la terminarea ei ». (Norman Manea, Întoarcerea huliganului, ediţia a II-a, Ed. Polirom, 2008, cit. fragment din Ordinul Prefectului din epocă).
Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei au organizat vineri, 9 octombrie, manifestarea ARTĂ ŞI SUPRAVIEŢUIRE, In memoria victimelor Holocaustului din România (început oficial la 9 octombrie 1941). Cu prilejul comemorării victimelor Holocaustului din Transnistria de sub regimul Antonescu, scriitoarea Angela FURTUNĂ, iniţiatoarea acestui proiect public, de mai bine de zece ani, a vernisat o expoziţie de carte, prezentând evocări şi lecturi publice şi realizând câteva incursiuni în operele scriitorilor şi artiştilor Norman MANEA, Paul CELAN, Aharon APPELFELD, Arnold DAGHANI, Selma MEERBAUM-EISINGER. Născuţi în Bucovina, victime ale Holocaustului transnistrean de sub regimul Antonescu, supravieţuitori după deportări şi suferinţe, ei au reuşit să parcurgă drumul de la statutul de victimă nevinovată la acela de campioni ai spiritului şi ai valorii, devenind nume prestigioase pe plan internaţional, precum şi, tardiv, în România. Niciodată nu va fi prea târziu, însă, pentru generaţiile ce vin, ca să înveţe lecţia acestor vieţi: preţuirea omului, recunoaşterea adevărului, cultul păcii şi al dialogului, nerepetarea experienţelor totalitare. Calea suferinţei şi a creaţiei urmată de aceşti mari artişti născuţi în Bucovina pare să confirme afirmaţiile făcute de un alt supravieţuitor, de data aceasta al grozăviilor de la Auschwitz, ilustrul gânditor, scriitor şi psiholog Victor E. FRANKL (creator al logoterapiei), în opera sa intitulată Omul în căutarea sensului vieţii : « forţa motivatoare fundamentală a omului este căutarea sensului vieţii). Dacă în plan existenţial, căutarea sensului poate recâştiga o viaţă (adăugând, din punct de vedere spiritual, şi virtutea talmudică venită din principiul etic « cine salvează o viaţă salvează omenirea »), creaţia este la fel de capabilă să se regenereze după genocid (un exemplu : Psihanaliza culturală apare ca reacţie de apărare, extrem de creativă, post-Holocaust[1]), contrazicând temerile lui Adorno, care se îndoise, în epocă, de faptul că oroarea şi crima din lagăre s-ar mai putea întâlni din nou cu frumosul, pentru a genera poezie şi artă.

 

 

Afişul-program al evenimentului sucevean a conţinut o operă grafică semnată de Maestrul Devis GREBU, unul din cei mai importanţi artişti plastici ai României, conştiinţă estetică binecunoscută în Europa, Statele Unite, Israel, colaborator de-a lungul vieţii (petrecute în România şi în exil) al celor mai prestigioase periodice artistic-culturale şi case de artă din lume. O verişoară de familie a fost asasinată la Auschwitz.

- Norman MANEA (n. 19 iulie 1936, Suceava) este un scriitor, profesor, eseist şi om de cultură născut în România, Suceava, , care trăieşte din 1986 în America şi predă literaturi europene la Bard College, NY. Este unul dintre cei mai traduşi şi premiaţi internaţional romancieri români, fiind considerat totodată unul din marii scriitorii români din exil, de câţiva ani reprezentând România la candidaturile pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat ulterior de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în urma unui denunţ mişelesc semnat de nişte confraţi, între care câţiva scriitori suceveni). În 1992, a primit Bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul “Întoarcerea huliganului”.

În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul naţional pentru literatură şi, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură, alături de Mircea Cărtărescu, Varujan Vosganian şi Nicolae Breban.

- Paul CELAN (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel) (n. 23 noiembrie 1920, Cernăuţi – d. 20 aprilie 1970, Paris) a fost un poet, traducător şi eseist de limba germană, evreu originar din România. Părinţii săi au pierit în Transnistria.

Viaţa lui Celan a avut o traiectorie sinuoasă: născut la Cernăuţi (Bucovina de Nord), într-o familie de evrei germanofoni, în epoca în care această regiune făcea parte din România, a trăit în Austria, România şi apoi, după o experienţă israeliană nereuşită, căreia sufletul de hasid al lui Celan nu s-a putut supune, în Franţa. A scris în limba germană şi a tradus în această limbă din literatură română, portugheză, rusă, engleză şi franceză, iar din limba germană a tradus în româneşte povestirile lui Franz Kafka. A colaborat la prestigioasa revistă Secolul 20.

Este considerat a fi unul din marii poeţi moderni ai lumii, recunoscut şi premiat şi de Germania, în epoca post-Holocaust. Sinuciderea sa reprezintă unul din cazurile tipice de sindrom post-traumatic după genocid, asumat în cadrul cunoscutului sindrom de supravieţuire, cu care se confruntă intens supravieţuitorii direcţi sau la multe generaţii după Apocalipsele totalitare ale secolului trecut : Holocaust şi Gulag.

- Aharon APPELFELD, unul dintre reprezentanţii notabili ai literaturii israeliene contemporane, s-a născut în 1932, la Cernăuţi, Bucovina de Nord. În timpul manifestarilor antisemite care au precedat izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost deportat într-un lagăr din Transnistria, de unde a reusit să evadeze la vârsta de opt ani. În 1983 i-a fost decernat Premiul Israel pentru literatură, iar în 2005, Premiul Nelly-Sachs pentru întreaga operă literară. Dintre romanele sale, traduse deja în peste treizeci de limbi, au apărut până acum în limba română Badenheim 1939 (1979; Polirom, 2007), Pentru toate păcatele (Hasefer, 2000), Caterina (1989; Univers, 2002) şi Povestea unei vieti (1999; Polirom, 2009), distins în 2004 cu Premiul Médicis pentru literatura străină.

- Arnold DAGHANI / Arnold Corn (1909, Suceava – 1985, Hove, Marea Britanie), pictor, profesor, scriitor, eseist, memorialist. Jurnalele sale au reprezentat un succes notabil.

Ilustrează mitul artistului călător, neliniștit, veșnic în căutare. Biografia și creația sa au stat sub semnul anxietății și angoaselor cauzate de lunile petrecute în lagărul de exterminare Mihailovka din Ucraina.
Foarte introspectiv, se autoportretizează adesea reușind să construiască, în aceste serii, imaginea unui visător naiv care trăiește permament la limita dintre realitate și fantezie. A pictat cu obsesie şi pietate mâinile zbuciumate ale lui Iisus pe cruce.

Daghani se considera un geniu (lucru recunoscut abia după moartea sa), era un maestru modern care nu și-a găsit, însă, locul într-o lume postbelică divizată de Cortina de Fier. Profund dezamăgit atât de lumea totalitară în care s-a născut, cât şi de lumea liberă, pictorul a murit neîmplinit. A sperat toată viața la o carieră artistică de succes, dar expozițiile și recunoașterea au apărut la mult timp după moartea sa. Depăşind barierele mai multor culturi, limbi şi ţări, Arnold Daghani a construit o cale a excelenţei literare şi plastice. A lăsat cel puţin trei opere notabile de literatură şi memorialistică : „Scrisori către Daniela” , Editura Europolis, Constanţa, 2009, ediţie îngrijită de Florica Cruceru, traducere şi note Michaela Roşioru ;

Arnold Daghani's Memories of Mikhailowka: The Illustrated Diary of a Slave Labour Camp Survivor, Ediţie îngrijită de Deborah Schultz şi Edward Timms, Vallentine-Mitchell Publishers, 2009 ;
Arnold Daghani - Groapa e în livada cu vişini, Editura HASEFER Bucureşti, 2004. În materie de artă plastică, Anglia găzuieşte circa 4000 din lucrările pictorului originar din Suceava (o colecţie impresionantă fiind la Sussex University din Scoţia), iar în România există circa 1000 de lucrări (Muzeul Naţional de Artă al României - 500 de lucrari de grafică, acuarelă, guasă, uleiuri şi colaje, donate de Carola Grindea, cumnata pictorului în 1991 ; Muzeul de Artă din Constanţa - 240 de desene, colaje şi laviuri donate de Carola Grindea, cumnata pictorului în 1993 ;

Fondul Daniela Miga, administrat de d-na Manuela Miga - cca 140 de lucrări ; Muzeul Colecţiilor ; Colecţii particulare).


- Selma MEERBAUM-EISINGER (n. Cernăuţi, 1924 – m. în lagăr în Ucraina, 1942). Considerată o Anna FRANK a Bucovinei şi a României.

« Aş vrea să trăiesc.

Aş vrea să răd şi să ridic greutăţi

Şi aş vrea să lupt şi să iubesc şi să urăsc

Şi aş vrea să ating cerul cu mâinile

Şi aş vrea să fiu liberă şi să respir şi să strig.

Nu vreau sa mor.

Nu ! Nu. »

″Poem″, poezia din care sunt citate versurile de mai sus, este inclus într-o antologie în Germania de Est, la îndemnul lui Paul CELAN, vărul Selmei. Aceste rânduri le-a aşternut Selma la 17 ani în albumul cu 57 de poezii scrise cu creionul, dedicate prietenului ei Leiser Fichmann, 18 ani.

…………………………………………………………………..

« Perfomanţa Transnistriei a rămas ambiguă. România, cea mai antisemită ţară din Europa, după cum susţin unii cronicari ? Dificila competiţie rămâne neîncheiată şi nu uşor de evaluat. Supremaţia germană în holocaust ar fi greu de clintit, de altfel, chiar dacă rapoartele armatei germane se arătau scandalizate de actele barbare şi haotice ale camarazilor români, gata să ucidă fără ordin şi cu mijloace primitive », meditează Norman MANEA în Întoarcerea huliganului[2].

…Vremurile se schimbă, cel puţin în intenţia unei majorităţi care votează conştient. România rănită vine azi dintr-un secol tragic, în care puterile sale politice şi viaţa sa publică au fost dominate numai de regimuri totalitare. Lipsită până recent în 1989 de şansa democraţiei autentice, dar irosind sistematic această şansă şi după 1990, România a rămas un stat slab, mafiot-oligarhic, şi nu a avut, timp de multe decenii, o intelectualitate publică moderată, sau, atunci când a avut-o, aceasta a fost mazilită de casta intelectualilor de extremă dreaptă sau de extremă stângă şi de forţele politice totalitare. Din ianuarie 2016, România preia Preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA). Decizia a fost luată prin consens de către cele 31 de state membre (Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croatia,  Republica Ceha, Danemarca, Elvetia, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia) ale IHRA în cadrul reuniunii plenare, găzduită în Manchester de Preşedinţia britanică a Organizaţiei.

Memoria Holocaustului tranistrean de sub regimul Antonescu este apărată de Raportul final elaborat de Comisia pentru Studierea Holocaustului din România şi este omagiată oficial în România începând din anul 2004.

Cititorii români de azi încep să se întâlnească din ce în ce mai profund cu profeţiile lui Mihai Sebastian, făcute în noiembrie-decembrie 1934, în romanul Cum am devenit huligan : « încredinţez aceste foi unui om tânăr, care le va primi cu bună credinţă şi le va citi aşa cum ar sta de vorbă cu el însuşi. Nu-l cunosc pe acest tânăr şi nu ştiu unde este. Dar sunt convins că este ».

- GRAFICA AFIŞULUI DE EVENIMENT - O OPERĂ SEMNATĂ DE

Maestrul Devis GREBU

http://www.devisgrebu.com/en/biographypage2.html

His art-work has been exhibited all over the world and critically acclaimed for more than 40 years, with one–man shows at National Museums and many renown Art Galleries in the United States, Germany, France, Switzerland, China, Israel, Spain, Romania, Japan, Belgium, Italy, and Iran. His illustrations are internationally known and his work has frequently and consistently appeared in major magazines, newspapers, book-publishing houses and advertising agencies throughout the United States, Europe and Israel. To mention some of them: The N.Y. Times, International Herald Tribune, Washington Post, Time Magazine, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ha’aretz and many others, as well as book publishers, Gallimard, Flammarion, Simon&Schuster, Viking-Penguin etc. and advertising agencies, such as Cline Davis & Mann, TBWA, Grey, Saatchi&Saatchi, JWT etc. Apart from being an illustrator, Devis Grebu has worked as an Art Director for three magazines and managed his own Graphic Design Studio for about 10 years. He has designed postage-stamps, international trade-fair stands (for major companies and even for countries), commercial ads, playing cards, (haute-couture) fashion illustrations, calendars, package designs, posters and brochures, logos and medals, short animated TV movies, etc. He has also created sets and costumes for Theatre. He has taught at some of the most prestigious universities in the world, among which Columbia University, Parson’s School of Design (New York), The National Design and Technology Institute (Holon, Israel), and the University of Architecture (Bucharest). A monograph of his work, ”Devis Grebu- Through an Artist’s Eye” was published in 1989 by the prestigious art book publisher RIZZOLI- International (New York). In 2009, another superb Album–Monograph entitled “Devis Grebu” was published by the Romanian Cultural Institute (Bucharest). His name figures in the “Who’s Who” of the Best Illustrators in the World and he has often been awarded national as well as international prizes for his creations.

………………………………………………………………………………………………………..

La televiziunile regionale Bucovina TV şi Plus TV, seara de 9 octombrie a inclus emisiuni ce au conţinut documentare şi conferinţe susţinute de Angela FURTUNĂ cu prilejul Zilei Holocaustului din România. https://www.youtube.com/watch?t=179&v=INeeL-rRxw0

……………………………

Angela FURTUNĂ

Coordonator Program Memoria Holocaustului şi Artişti ai Holocaustului.



[1] Di Mascio, Patrick, Freud după Auschwitz – Psihanaliza culturală, Amarcord, Timişoara, 2000.

[2] Manea, Norman. Întoarcerea huliganului, Ediţia a II-a, Polirom, p. 213.