"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

O fotografie cu Monica LOVINESCU, martorul copil la întâlnirea dintre două genii româneşti : Mihai EMINESCU şi E.LOVINESCU

 

Pare de domeniul senzaţionalului, dar e adevărat : Monica LOVINESCU a trăit, copil, istoria cu suspans a întâlnirii dintre Mihai EMINESCU şi E. LOVINESCU. Pentru societatea românească a timpului, a fost o veritabilă explozie cosmică. Pentru Monica LOVINESCU, adult, a fost o mare revelaţie. Sub acest semn, s-a derulat şi Ediţia a IX-a a Zilelor Monica Lovinescu, organizată de noi în noiembrie 2015, la Suceava, Fălticeni şi, respectiv, Iaşi, fiind centrată, ca de obicei, pe elitele reale ale României şi pe modelele abordărilor critice, jurnalistice şi literare est-etice, şi fiind mereu în atenţia noastră un curent de gândire şi de atitudine care poate vindeca România de cecitatea non-valorică. Manifestarea de la Iaşi a avut loc în 26 noiembrie la Casa de Cultură « Mihai Ursachi » a Municipiului Iaşi, situată în Parcul Copou, la câteva zeci de metri de Teiul lui Eminescu (aproximativ 460 de ani) şi de statuia lui Mihai Eminescu.

Moto: “Niciodată Justiţia vreunui stat al Uniunii Europene n-a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut României justiţia română” (iunie, 2011, Traian Băsescu)

Să fii victimă a corupţiei româneşti, a Justiţiei române şi a sistemului ei de protecţie statal, nu e o noutate. La acest capitol, România, mama noastră, a tuturor cetăţenilor români, ne urăşte. Lucrul a devenit de notorietate în lume. Fapt ce explică exilul fără precedent al românilor alungaţi din ţară de Răul de acasă.

În 1922, în primul număr din luna februarie al revistei Cugetul Românesc, profesorul de drept civil de la Facultatea juridică din Bucureşti, Em.N. Antonescu, publica un amplu studiu despre Criza Justiţiei din România Mare...

Monica LOVINESCU, Ecaterina BĂLĂCIOIU, Aniţa NANDRIŞ-CUDLA

La 19 noiembrie, Monica Lovinescu ar fi împlinit 92 de ani. În loc de flori şi evocări oneste, imaginea autoarei e făcută praf, fotografiile scriitoarei încep să dispară din memoria colectivă, la fel ca şi gesturile de recunoştinţă sau asumpţiile critice ori istorice binemeritate. Şcolile de umanioare româneşti o înlătură pe Monica Lovinescu din paginile de curs sau din manuale. Unul din puţinii critici români cu adevărat liberi din perioada dictaturii e făcut, astfel, să « dispară », în urma presiunii supravieţuitorilor, indiferent de etica supravieţuirii acestora, şi din dorinţa acestora de a nu pierde monopolul asupra discursului public şi de a nu legitima oficial relecturile şi revizuirile, făcute cu bunăcredinţă şi prof, din literatura română.

unul din oraşele din care a început, acum 74 de ani, Holocaustul din România


« Astăzi, 9 octombrie 1941, pleacă cu trenul populaţia evreiască din comuna Iţcani şi Burdujeni, precum şi cei din oraşul Suceava. Strada Ciprian Porumbescu până la strada Petru Rareş, colţ cu Biserica Sfântul Dumitru şi casa evreiască. Strada Regina Maria până la prăvălia de coloniale Reif. Strada Cetăţii. Prima stradă după hotelul « La Americanul » până la Gimnaziul industrial de fete. Strada Bosancilor până la terminarea ei ». (Norman Manea, Întoarcerea huliganului, ediţia a II-a, Ed. Polirom, 2008, cit. fragment din Ordinul Prefectului din epocă).

Moto: "Ceea ce nu înseamnă, însă, că un prizonier pe cale de a muri la Vorkuta avea motive să se considere mai fericit decât cel de la Dachau" (Kolakowski)

 

Una dintre realitățile cele mai complicate ale prezentului vine din urgența cu care noua propagandă aferentă noului război - ce cuprinde în regim accelerat Europa-Eurasia-Orientul Mijlociu- erodează memoriile recente privind secolul trecut, cu istoriile sale mai mult sau mai puțin locale, y compris cele românești. De aici derivă mecanisme subtile de spălare a creierului, de anihilare a zonelor vindicative ori oculte, de rescriere a istoriei în alt spirit decât cel științific și etic.

- IAŞI, CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2021

- FESTIVALUL INTERNAŢIONAL POEZIA LA IAŞI, 2015

Cea mai estică metropolă a Europei este în prezent Iaşul. Cu aspiraţiile sale întemeiate, care se numesc: Capitala Europeană a Culturii 2012, Festivalul Internaţional Poeziei – POEZIA LA IAŞI, Festivalul Internaţional al Educaţiei - FIE, Targul internaţional de carte - LIBREX, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri - FILIT şi atâtea altele. Nu greşesc dacă acord oraşului gradul de metropolă, pornind de la sensul antic iniţial al termenului, aşa cum poate fi el recuperat în contextul actualei chestiuni româneşti din era globalizării şi din perspectiva diplomaţiei româneşti culturale de azi. Iaşul Cultural începe să activeze în teritoriile europene din ce în ce mai coerent o conştiinţă de uniune culturală românească, prin mai multe proiecte construite preponderent de grupuri de intelectuali, scriitori, artişti, editori, jurnalişti şi cărturari.

Moto : "E oare mai bine să-ți petreci viața având dreptate împotriva tuturor, decât greșind alături de toți? (Monica Lovinescu)[1]"

 

Pe 28 decembrie 1991, Monica Lovinescu arunca o privire critică spre Scriitorii în involuție, abordând frontal și onest una din cele mai grele boli de care suferă, periodic (dar e bineînțelesc că totul se reiterează și azi), scriitorii români: ea include ingrediente ce pervertesc conștiința valorii, între care evazionism[2], criticofobie[3], regenerarea “foștilor”[4], și reprezintă o maladie spirituală și etică ce urcă viguros din filonul național, fiind însoțită mereu de prognostic rezervat.

La fiecare doi ani, apare în România câte o nouă lucrare importantă dedicată Monicăi Lovinescu. Anul 2014 a mai adus în planul reușitelor editoriale un volum de cercetări: Monica Lovinescu – O voce a exilului românesc, Colecția Academica, Ed. Institutul European, Iași, semnat de profesoara Mihaela-Nicoleta Burlacu, cu o prefață de Lăcrămioara Petrescu. Cu această carte, scrisă de un autor foarte tânăr și detașat, se poate spune că temperatura discursului de analiză pe opera și destinul Monicăi Lovinescu a atins valoarea apropriată unei reale obiectivări (adesea devitalizante și derutante, însă), dincolo de efectele hermeneutice pasionale resimțite de analiștii contemporani cu scriitoarea și jurnalista de la Europa Liberă. Cercetătorul e decuplat biologic de la triada disidenți, rezistenți, obedienți, consacrata de Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Consiliul Judeţean Suceava

Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera”

Primăria Fălticeni

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

sub egida

Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi

lansează,

cu prilejul Zilei Internaţionale a cărţii şi a dreptului de autor,

23 aprilie,

Concursul Internaţional

 

“MONICA LOVINESCU: Elite, cultură, valori şi democraţie”

Norman Manea călătorește mereu. Născut la Suceava, acum 79 de ani, cunoaște toate temele alungării și ale inițierii în exil, specifice secolului al XX-lea. Regimul fascist din România celui de-al doilea Război Mondial l-a obligat să părăsească Bucovina natală, deportat cu familia în TransnistriaL; regimul comunist l-a constrâns să părăsească din nou țara, la 50 de ani, după ce i-a fost anulat premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor anunțat pentru anul 1984 (dar anulat ulterior de Comitetul Culturii și Educației Socialiste, în urma unor înscenări și denunțuri calomnioase parțial antisemite), iar presa vremii și propagandiștii fără scrupule de pe axa Suceava - București au demarat o campanie antisemită mizerabilă de denigrare a sa, cu scopul de a justifica prigoana declanșată de regim împotriva autorului.