"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Dumnezeu iartă, dar istoria nu iartă niciodată!, aceste cuvinte călăuzesc conştiinţa de cercetător şi de istoric pasionat a autorului Mugur Andronic, aşa cum funcţionează ele prin metabolismul creaţiei volumului “În umbra marilor imperii – romanul soldatului austriac bucovinean în vâltorile primului război mondial şi în prizonierat în Italia şi Siberia”, editat de Societatea Culturală “Ştefan cel Mare” – Bucovina, 2005. Istoric şi arheolog, cu cercetări şi studii publicate, preşedinte executiv al Societăţii cultural –patriotice “Ştefan cel Mare” (fondată cu nobilul scop al susţinerii culturale a românilor din Basarabia şi norul Bucovinei istorice), Mugur Andronic îşi asumă prin această carte un destin de iluminat bucovinean, retrăind în contemporaneitate (şi suprapuse rigorii omului de ştiinţă) melosul afectiv al unui anume iluminism şi al elanurilor sale naţionale, drept moşteniri din epocile când şcoala ardeleană iradiase în provincii un spirit ctitoritor de ţară şi de cultură românească.

Editura Integral a editat recent o nouă carte de poezie a scriitoarei Angela FURTUNĂ, membră a Uniunii Scriitorilor din România, multiplu premiată în ţară şi străinătate. Coperta cărţii este realizată de ilustrul artist român Devis GREBU.

Moto-ul cărţii: « celor ce trăiesc în durere cu iubire, mântuindu-se » (Angela Furtună)

Astfel, cartea Primul meu kaddish – Texte salvate din exod vede lumina tiparului la aceeaşi editură la care, cu şase ani în urmă, apăruse şi volumul Pelerinul din Aqualung, care i-a adus scriitoarei sucevene Premiul Special “Mihai Ursachi” în anul 2009 din partea Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.

 

Volumul poate fi comandat la Editura Integral http://eintegral.ro/primul-meu-kaddish

100 de ani de poezie bună în România şi în Franţa, după DADA

Moto: "Je donne a mon espoir tout l'avenir qui tremble" (Apollinaire)

 

Abia s-a încheiat Festivalul Primăvara Poeţilor, ediţia a 11-a în Bucovina, şi deja ne este dor de încă o primăvară a reuşitelor româneşti. Festivalul a reuşit şi în acest an să rămână fidel pincipiilor întemeietoare ale proiectului francez, dezvoltat în parteneriat româno-francez de-a lungul timpului : consiliere şi orientare, dezvoltarea unei activităţi de formare a poeţilor şi a publicului de poezie, încurajarea creaţiei, iniţierea de parteneriate, mecanisme de educaţie şi terapie.

Moto: fragmente din evenimentul Angela Furtună în dialog cu Academician Eugeniu Coșeriu, la 15 ani de la publicarea sa în octombrie 2001 (http://angelafurtuna2008.over-blog.com/pages/_Eugeniu_Coeriu_in_dialog_cu_Angela_Furtun-1009451.html)

„Când li se cere, acum, să nu mai facă Istoria românilor, ci Istoria Moldovei, profesorii de istorie, în unanimitate, protestează, şi până şi ruşii care sunt profesori de istorie înţeleg că nu pot falsifica pur şi simplu istoria şi nu pot desprinde o istorie a Moldovei de istoria românilor” (Eugeniu Coșeriu)

„ a promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română, este, din orice punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic e o absurditate şi o utopie; iar din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, prin urmare, un act de genocid etnico-cultural” (Eugeniu Coșeriu)

O fotografie cu Monica LOVINESCU, martorul copil la întâlnirea dintre două genii româneşti : Mihai EMINESCU şi E.LOVINESCU

 

Pare de domeniul senzaţionalului, dar e adevărat : Monica LOVINESCU a trăit, copil, istoria cu suspans a întâlnirii dintre Mihai EMINESCU şi E. LOVINESCU. Pentru societatea românească a timpului, a fost o veritabilă explozie cosmică. Pentru Monica LOVINESCU, adult, a fost o mare revelaţie. Sub acest semn, s-a derulat şi Ediţia a IX-a a Zilelor Monica Lovinescu, organizată de noi în noiembrie 2015, la Suceava, Fălticeni şi, respectiv, Iaşi, fiind centrată, ca de obicei, pe elitele reale ale României şi pe modelele abordărilor critice, jurnalistice şi literare est-etice, şi fiind mereu în atenţia noastră un curent de gândire şi de atitudine care poate vindeca România de cecitatea non-valorică. Manifestarea de la Iaşi a avut loc în 26 noiembrie la Casa de Cultură « Mihai Ursachi » a Municipiului Iaşi, situată în Parcul Copou, la câteva zeci de metri de Teiul lui Eminescu (aproximativ 460 de ani) şi de statuia lui Mihai Eminescu.

Moto: “Niciodată Justiţia vreunui stat al Uniunii Europene n-a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut României justiţia română” (iunie, 2011, Traian Băsescu)

Să fii victimă a corupţiei româneşti, a Justiţiei române şi a sistemului ei de protecţie statal, nu e o noutate. La acest capitol, România, mama noastră, a tuturor cetăţenilor români, ne urăşte. Lucrul a devenit de notorietate în lume. Fapt ce explică exilul fără precedent al românilor alungaţi din ţară de Răul de acasă.

În 1922, în primul număr din luna februarie al revistei Cugetul Românesc, profesorul de drept civil de la Facultatea juridică din Bucureşti, Em.N. Antonescu, publica un amplu studiu despre Criza Justiţiei din România Mare...

Monica LOVINESCU, Ecaterina BĂLĂCIOIU, Aniţa NANDRIŞ-CUDLA

La 19 noiembrie, Monica Lovinescu ar fi împlinit 92 de ani. În loc de flori şi evocări oneste, imaginea autoarei e făcută praf, fotografiile scriitoarei încep să dispară din memoria colectivă, la fel ca şi gesturile de recunoştinţă sau asumpţiile critice ori istorice binemeritate. Şcolile de umanioare româneşti o înlătură pe Monica Lovinescu din paginile de curs sau din manuale. Unul din puţinii critici români cu adevărat liberi din perioada dictaturii e făcut, astfel, să « dispară », în urma presiunii supravieţuitorilor, indiferent de etica supravieţuirii acestora, şi din dorinţa acestora de a nu pierde monopolul asupra discursului public şi de a nu legitima oficial relecturile şi revizuirile, făcute cu bunăcredinţă şi prof, din literatura română.

unul din oraşele din care a început, acum 74 de ani, Holocaustul din România


« Astăzi, 9 octombrie 1941, pleacă cu trenul populaţia evreiască din comuna Iţcani şi Burdujeni, precum şi cei din oraşul Suceava. Strada Ciprian Porumbescu până la strada Petru Rareş, colţ cu Biserica Sfântul Dumitru şi casa evreiască. Strada Regina Maria până la prăvălia de coloniale Reif. Strada Cetăţii. Prima stradă după hotelul « La Americanul » până la Gimnaziul industrial de fete. Strada Bosancilor până la terminarea ei ». (Norman Manea, Întoarcerea huliganului, ediţia a II-a, Ed. Polirom, 2008, cit. fragment din Ordinul Prefectului din epocă).

Moto: "Ceea ce nu înseamnă, însă, că un prizonier pe cale de a muri la Vorkuta avea motive să se considere mai fericit decât cel de la Dachau" (Kolakowski)

 

Una dintre realitățile cele mai complicate ale prezentului vine din urgența cu care noua propagandă aferentă noului război - ce cuprinde în regim accelerat Europa-Eurasia-Orientul Mijlociu- erodează memoriile recente privind secolul trecut, cu istoriile sale mai mult sau mai puțin locale, y compris cele românești. De aici derivă mecanisme subtile de spălare a creierului, de anihilare a zonelor vindicative ori oculte, de rescriere a istoriei în alt spirit decât cel științific și etic.

- IAŞI, CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2021

- FESTIVALUL INTERNAŢIONAL POEZIA LA IAŞI, 2015

Cea mai estică metropolă a Europei este în prezent Iaşul. Cu aspiraţiile sale întemeiate, care se numesc: Capitala Europeană a Culturii 2012, Festivalul Internaţional Poeziei – POEZIA LA IAŞI, Festivalul Internaţional al Educaţiei - FIE, Targul internaţional de carte - LIBREX, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri - FILIT şi atâtea altele. Nu greşesc dacă acord oraşului gradul de metropolă, pornind de la sensul antic iniţial al termenului, aşa cum poate fi el recuperat în contextul actualei chestiuni româneşti din era globalizării şi din perspectiva diplomaţiei româneşti culturale de azi. Iaşul Cultural începe să activeze în teritoriile europene din ce în ce mai coerent o conştiinţă de uniune culturală românească, prin mai multe proiecte construite preponderent de grupuri de intelectuali, scriitori, artişti, editori, jurnalişti şi cărturari.