"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Între feminitate și cerneala de tipar există legături enigmatice și enigmistice. Moda de lux interferează cu snobismul vieții de scandal, boema cu revoluțiile, manifestul cu jurnalul intim, reveria filozofardă cu poezia de ocazie, tentațiile de emancipare politică și de gen cu exprimarea sufletului ferecat în colivie, revoluția socială cu revanșa de castă, globalizarea eliberărilor economice cu autohipnoza de supraviețuire.

Dintre toate meseriile artistice practicate și de femei, cea de scriitoare este mai periculoasă, prin înarmarea ei cu discurs anti-sistem. În ultimul secol a sporit și numărul de femei actrițe, regizoare, compozitoare sau interprete de operă.

În memoria Eroului român necunoscut - În memoria lui Ion și a lui Gheorghe (Gicu)


România este o țară parcă născută pentru tragedie, iar poporul român s-a remarcat de-a lungul timpului prin răbdare și mlădiere (după cum spunea încă de acum aproape un secol Henri Prost în Destin de la Roumanie), adică două virtuți care i-au fost de folos pentru a renaște, într-un destin istoric regional dominat de regimurile totalitare și de subversivitatea vecinilor expansioniști, dar și de politicile naționale nu întotdeauna corecte.

 

Lunile noiembrie și decembrie, acum, după Ziua Veteranilor, sunt prilej de amintire și de cinstire a memoriei eroilor români (dar nu numai ei), care au căzut în cea mai mare încleștare din istoria militară, în operațiunile de la Stalingrad. România a  inaugurat abia de un an prima necropolă de război unde au început să fie adunate cele aproape 200 000 de rămășițe omenești, cîte se pare că au rămas din armata română la Volvograd (fostul Stalingrad).

Moto:

„Sunt lucruri pentru care oamenii nu sunt făcuţi. Dumnezeu n-a făcut oamenii pentru orice. E aşa de simplu să mori. De ce să te compromiţi ca să trăieşti?  (…) Eu am pierdut partida. Pentru că partida n-o dictez eu…M-am bătut pentru ţara asta şi la 2000 de kilometri într-un sens şi în celălalt, şi pe frontul de răsărit şi pe cel de apus…Şi uitaţi-vă ce-am cules.”

(Tudor Greceanu, singurul supravieţuitor după infernul de la Stalingrad şi după infernul de la Aiud)

 

Stalingrad. Cea mai mare bătălie a omenirii şi cel mai sângeros război al tuturor timpurilor. A durat 199 de zile, făcând 850 000 de victime ale Axei, dintre care circa 200 000 de români, iar numărul pierderilor URSS a rămas încă necunoscut. Greu de crezut că cineva poate scăpa viu din infern. Iată, totuşi, că Tudor Greceanu, pilotul român erou şi martir - care a avut şi un talent extraordinar de povestitor -, a fost însoţit de un astfel de destin de excepţie.

Critic literar, memorialist, eseist, prozator, traducător, regizor, filosof şi gânditor, publicist şi jurnalist cultural celebru în presa scrisă franceză şi română, dar mai ales în radio (Radio Paris, Radiodifuziunea Franceză, Radio Europa Liberă - secţia franceză), Monica Lovinescu a fost cea mai importantă voce feminină a exilului românesc. Este una din cele mai respectate personalităţi care s-au opus curentelor totalitare din Europa de Est şi Centrală, dar şi unul din importanţii critici literari europeni, în spiritul tradiţiei criticii estetice. Pentru consecvenţa arătată în apărarea spiritului democraţiei din Est, analiştii au considerat-o un Havel feminin.

Moto „Arune Pumnul e şi el ardelean, iar «ardelean» înseamnă a duce un gând până la capăt.” (Lucian Blaga)


Cu Aron Pumnul, românismul – greu încercat – a câștigat un apostol, din păcate pentru scurt timp, iar în Buovina s-a aprins o candelă a spiritului de re-deșteptare. O minunată evocare făcută de Ilie Rad lui Aron Pumnul la împlinirea a 150 de ani de la dispariția sa aduce un plus de sonoritate vocii tuturor celor ce formulăm, astfel, cuvintele cheie sub care va sta marea adunare a românismului din 2018!

Festivalul Internaţional „Poezia la Iaşi” – Ediţia a III-a (FIPI), derulat ca de fiecare dată - începând cu anul 2014 - în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE), a avut loc în săptămâna 22-29 mai 2016, reunind 111 poeţi din 13 ţări şi de pe trei continente: Europa, Asia, America. Agenda plină de evenimente a festivalului a impus un concept creat în tandem de Cassian Maria Spiridon şi Adi Cristi, implicând serios la lucru mai multe instituţii: Fundaţia Poezia (director Cassian Maria Spiridon, care este şi directorul revistei Convorbiri Literare şi Preşedintele Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România) şi Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi, director Adi Cristi, cei doi lideri fiind proprietarii acestui brand românesc devenit internaţional şi deja prestigios.

19 mai - Norman Manea, acasă în Bucovina – Întâlnire suceveană

Recent, Preşedintele Klaus Iohannis i-a decernat scriitorului român Norman Manea (n. 19 iulie, 1936, Burdujeni – Suceava, Bucovina) Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

La Biblioteca Bucovinei din Suceava (oraşul natal al scriitorului), eu am organizat şi moderat în data de 19 mai, evenimentul Norman Manea, acasă în Bucovina – Întâlnire suceveană O viaţă, o operă, un omagiu adus limbii române, prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la plecarea scriitorului în exil şi 60 de ani de la debut. Norman Manea a venit însoţit de superba sa doamnă Cella Manea, susţinând o conferinţă remarcabilă şi un dialog foarte viu şi cald cu publicul sucevean, care a venit cu emoţie şi în număr foarte mare pentru a-l vedea pe celebrul scriitor a cărui operă a făcut înconjurul lumii, culegând de peste tot lauri şi aplauze, şi fiind susţinută şi de România în ultimii patru ani la candidatura pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

Dumnezeu iartă, dar istoria nu iartă niciodată!, aceste cuvinte călăuzesc conştiinţa de cercetător şi de istoric pasionat a autorului Mugur Andronic, aşa cum funcţionează ele prin metabolismul creaţiei volumului “În umbra marilor imperii – romanul soldatului austriac bucovinean în vâltorile primului război mondial şi în prizonierat în Italia şi Siberia”, editat de Societatea Culturală “Ştefan cel Mare” – Bucovina, 2005. Istoric şi arheolog, cu cercetări şi studii publicate, preşedinte executiv al Societăţii cultural –patriotice “Ştefan cel Mare” (fondată cu nobilul scop al susţinerii culturale a românilor din Basarabia şi norul Bucovinei istorice), Mugur Andronic îşi asumă prin această carte un destin de iluminat bucovinean, retrăind în contemporaneitate (şi suprapuse rigorii omului de ştiinţă) melosul afectiv al unui anume iluminism şi al elanurilor sale naţionale, drept moşteniri din epocile când şcoala ardeleană iradiase în provincii un spirit ctitoritor de ţară şi de cultură românească.

Editura Integral a editat recent o nouă carte de poezie a scriitoarei Angela FURTUNĂ, membră a Uniunii Scriitorilor din România, multiplu premiată în ţară şi străinătate. Coperta cărţii este realizată de ilustrul artist român Devis GREBU.

Moto-ul cărţii: « celor ce trăiesc în durere cu iubire, mântuindu-se » (Angela Furtună)

Astfel, cartea Primul meu kaddish – Texte salvate din exod vede lumina tiparului la aceeaşi editură la care, cu şase ani în urmă, apăruse şi volumul Pelerinul din Aqualung, care i-a adus scriitoarei sucevene Premiul Special “Mihai Ursachi” în anul 2009 din partea Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.

 

Volumul poate fi comandat la Editura Integral http://eintegral.ro/primul-meu-kaddish

100 de ani de poezie bună în România şi în Franţa, după DADA

Moto: "Je donne a mon espoir tout l'avenir qui tremble" (Apollinaire)

 

Abia s-a încheiat Festivalul Primăvara Poeţilor, ediţia a 11-a în Bucovina, şi deja ne este dor de încă o primăvară a reuşitelor româneşti. Festivalul a reuşit şi în acest an să rămână fidel pincipiilor întemeietoare ale proiectului francez, dezvoltat în parteneriat româno-francez de-a lungul timpului : consiliere şi orientare, dezvoltarea unei activităţi de formare a poeţilor şi a publicului de poezie, încurajarea creaţiei, iniţierea de parteneriate, mecanisme de educaţie şi terapie.