"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

 

            Condiția scriitorului român nu a fost considerată niciodată o chestiune importantă, afară poate doar de regimurile totalitare, bogate în strategii de confiscare a conștiinței și de manipulare politică. În România, de-a lungul timpului, în varii sisteme socio-politice, numai creatorii atașați mecanismelor de propagandă ale bazinelor politice au beneficiat de un anumit sprijin, mai mult sau mai puțin consistent, din partea instituțiilor statului.

Dar, în general, nu meritele artistice și culturale au făcut obiectul “atenției”, nu aportul notabil adus de unii autori dezvoltării limbii și literaturii române ori spiritualității și nivelului de cunoaștere românești. Pentru exemplificare, România nu are niciun model propriu de susținere nepolitizată și necondiționată a talentului și a valorii, repere obligatorii ce duc mai departe forța românismului, după modelul bun pe care îl reprezintă, bunăoară, Franța, Marea Britanie, Israelul sau, mai aproape, Ungaria. Noi, ca țară, nu am depășit nivelul de acum un secol, în ceea ce privește rostul literaturii române pentru populația de limbă română. Încă de acum o sută de ani, Octavian Goga  mărturisea[1] într-un interviu acordat lui Al. Șerban (12 aprilie 1912): “Este incontestabil că literatura, în viața unui popor, vine în urma altor categorii de manifestări: numai după ce nivelul general al educației publice s-a ridicat, încep să se simtă necesitățile de ordin sufletesc, cerințele estetice. De aceea, sunt încă popoare la care literatura este un lux. La acele popoare – printre care, din nefericire, ne prenumărăm și noi – și la care lupta pentru existență materială predomină și absoarbe aproape toate toate puterile naționale, acolo scriitorii nu-și pot asigura existența, prin munca lor intelectuală. Și-atunci trebuie să intervină statul”. Goga formula, cu multă vreme înainte (1912), teoria conținută în Piramida nevoilor umane a lui Abraham Maslow (1943, “O teorie asupra motivației umane”, în Psychological Review[2]). Intervenția statului în viața scriitorilor ar trebui să susțină numai ținta înaltă a creativității; ea nu trebuie să le condiționeze libertatea de expresie sau ideile. La rândul său, Goga spunea că “idealul ar fi, bineînțeles, ca scriitorii să rămână cu desăvârșire independenți și să nu aibă legături materiale decât cu editorii. Aceasta la noi nu se poate însă deocamdată, deoarece numărul cititorilor de cărți bune românești este prea restrâns. De aceea, Statul trebuie să recurgă la tot felul de mijloace pentru încurajarea materială a scriitorilor de talent: burse, funcții, premii. Cu toate acestea, părerea mea este că slujbele, cu atribuții precise de slujbaș public, nu pot fi folositoare scriitorilor. Artistul care râvnește altă glorie decât aceea de diletant, trebuie să-și devoteze toate preocupările și toate puterile de lucru artei lui.” De mare ajutor pentru scriitorii români, credea Goga, este să fie susținuți în a călători prin lumea largă sau de a merge la studii ori cu burse în străinătate: “Îndeosebi, cred că foarte folositoare pentru literații noștri pot fi bursele pentru străinătate. Literaturii noastre, care în vremea din urmă a lăsat impresia că s-a cercuit în orizonturile nu de-ajuns de largi ale aerului curat românesc, infuziunea de idei occidentale i-ar stimula într-un mod cu totul superior producția artistică. Dar afară de asta, cred că, dându-se prilej scriitorilor noștri mai de seamă să vină mai des în contact cu cultura Apusului, ei ar câștiga un cult deosebit pentru capodopere universale și s-ar simți ispitiți să le tălmăcească în limba noastră. Ar fi o fericire să vedem pe piața noastră literară marile opere străine, în ediții românești. Aceasta este cu atât mai necesar, cu cât o literatură, după părerea mea, nu poate pretinde că a ajuns la un nivel de matură dezvoltare, câtă vreme în fruntea lucrărilor ei de seamă nu figurează și o bună traducere a operelor lui Shakespeare.

             Călătoresc scriitorii români, cu susținere din partea Statului, astăzi, mai mult decât în trecut? Fără îndoială că da. Însă există un preț: o înregimentare convenabilă, adică o participare politică, de grup sau ocultă,  o afiliere mai mult sau mai puțin oficializată la camarila norocoasă, cu acces bogat la resursele publice.

            Câteva comparații, fie și foarte superficiale, între procedeele prin care statul ungar și statul român susțin creația, cultura originală, creatorii de cultură majoră din țările lor, îi prilejuiesc lui Goga o lucidă amărăciune: “Ungurii dau însemnătate foarte mare chestiunilor de ordin cultural și artistic. Și nu numai Statul consideră de datoria lui să exercite această acțiune de stimulare literară și artistică. Nu, fiindcă în afară de bursele anuale ce se acordă scriitorilor, în afară de premiile decernate scrierilor celor mai valoroase, Academia ungară îngrijește ca anual să se traducă, de către literații de seamă, capodopere străine. Grație acestor inițiative fericite ale Academiei de la Budapesta, limba maghiară posedă astăzi mai multe traduceri bune ale lui Shakespeare și ale principalilor poeți germani. Aceste capodopere, traduse sub controlul Academiei, se vând pe prețuri foarte ieftine. De altfel, ungurii au un contingent de cititori mult mai mare decât noi. De aceea, în afară de  solicitudinea continuă și sistematică pe care le-o arată Statul, scriitorii maghiari câștigă bine și din desfacerea lucrărilor lor. Acolo un scriitor poate face avere din munca lui intelectuală. Dovadă Francisc Hertzeg, un șvab maghiarizat, nuvelist și autor dramatic mult inferior lui Caragiale, a făcut avere mulțumită activității lui literare și azi se plimbă cu iaht propriu pe Marea Adriatică. De Koloman Micsat (Kálmán Mikszáth, 1847-1910), talentatul  romancier mort de curând, nu mai vorbesc. Lui, ca recunoștință pentru marele său talent, poporul maghiar i-a oferit, ca dar național, o moșie de 150.000 cor. .” Prin comparație cu realitățile din Ungaria, cele românești sunt tragice. Goga remarcă felul cum, după lăsarea cortinei după ultimul act din piesa O noapte furtunoasă, Caragiale tot falit era: “Mă gândesc cu rușine că un Caragiale, într-un stat civilizat, ca România, la vârsta de 60 de ani, după ce a creat atâtea capodopere de artă, trebuie să lupte cu grijile materiale. Cum se poate ca în conștiința noastră publică să nu fi răsărit încă gândul bun de a face un dar național acestui mare meșter al prozei românești?”. Răspunsul dat tot de Goga este pesimist: “Progresul cultural al unui popor nu se poate face cu forța. Desfășurarea lui este lentă și sigură. Noi, cei care simțim cum ar trebui să fie și vedem cu durere ceea ce este, suntem datori să ne resemnăm, să ne împăcăm cu viața de renunțare pe care vremea ne-o impune. Chemarea noastră este să pregătim drumul celor de mâine. Și trebuie să îndeplinim această chemare însuflețiți cel puțin de speranța că urmașii noștri vor fi mai norocoși.” Cuvintele lui Goga privind soarta scriitorilor români sunt de o mare actualitate. Sub presiunea acestei realități dure din România - existente și la vremea lui Goga, și azi -, și cu scuza necesității de a rezista, fie și fără scrupule morale, mulți scriitori și cărturari români, între care și Goga, au făcut concesii morale și politice regimurilor extremiste și exterministe ce au caracterizat România recentă: regimurile de extrema dreaptă din anii ’30 (Goga a fost prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până în 11 februarie 1938) și regimurile de extrema stângă și neo-fascistoide, după 1945 (cu cohorta lor de camarile scriitoricești leniniste, bolșevice, staliniste, dejiste, ultranaționalist ceaușiste, populist neo-comuniste, mafiot-oligarhice, până la zi). Condiția scriitorului român, însă, a rămas tot deplorabilă. În destinul său, mizeriei fizice și sociale i se adaugă - în mod constant și impardonabil -, mizerabilismul moral și civic. Cu nu foarte mari câștiguri pentru valoarea estetică a operelor produse.

             Israelul are un organism special de apărare a literaturii și a scriitorilor săi, un Institut israelian pentru traducerea literaturii ebraice și difuzarea ei rapidă în lumea largă. România își persecută scriitorii și tratează operele literare – veritabil tezaur de limbă și de literatură română – cu o îngrijorătoare ostilitate și cu sadism: intelectualofobia societății și a clasei politice e dublată de ura față de standardele mentale și creative înalte. Uniunea Scriitorilor din România se zbate cu dârzenie să susțină pe linia de plutire scriitorii români, o castă de elite românești repudiate de mecanismul unui sistem bolnav. Există o arcă a scriitorilor români. O bărcuță firavă, plutind în derivă pe suprafața agitată a indiferentismului românesc sinucigaș și a globalismului nemilos. Scriitorii români, ființele acestea plăpânde deși creatoare de cosmogonii, azi marginalizate în România de o politică total antiromânească, sunt, de fapt,  puntea de legătură cea mai solidă între România și Universalitate.

 

 

Angela FURTUNĂ

 

 

[1] O. Goga: interviu de Al. Șerban, revista Flacăra, 12 aprilie 1912.

 

[2]  Abraham Maslow, “A Theory of Human Motivation”,  în Psychological Review, 1943.

 

 

 

Cultura

Patria primitoare: biblioteca și dragostea de neam...

on 25 Noiembrie 2019

Moto: 1 noiembrie - ziua când Dr. Moses Gaster, alungat din România, striga "Tră...

Salonul Scriitorilor: un nou triumf al Capitalei C...

on 25 Noiembrie 2019

Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din România, una din cele mai importante din...

Tot ce faci conteaza spre bine sau spre rau

on 25 Noiembrie 2019

De fiecare data ziua de 11 Noiembrie – Remembrance Day – imi prilejuieste deschi...

Antitoxina pentru suflet

on 25 Octombrie 2019

Sa-I multumesc lui Dumnezeu? De ce? N-am timp. In schimb imi fac ceva timp sa ma...

Scriitorii români și elixirul renașterii

on 25 Octombrie 2019

Scriitorii și ocrotitorii. Mijlocul cel mai eficace de a veni în ajutorul liter...

Scriitorii români, o punte de legătură solidă într...

on 21 Septembrie 2019

Condiția scriitorului român nu a fost considerată niciodată o chestiune importa...

Politica

Evreizarea Canaanului

on 25 Noiembrie 2019

Scriu acest articol, cu ceva emoții, la evenimentele petrecute săptămâna aceasta...

Schimbările Climatice și Escatologia

on 20 Iulie 2019

De peste 15 ani mă preocupă și am scris adesea la rubrica prezentă despre schimb...

Erezia Socialismului (4)

on 19 Iunie 2019

Pentru că, prinde tot mai mult rădăcini în America și se extinde chiar la conce...

Erezia Socialismului (3)

on 20 Mai 2019

La prezenta rubrică escatologică vă readuc în actualitate erezia de curând apăru...

Erezia Socialismului (2)

on 22 Aprilie 2019

La prezenta rubrică escatologică vă readuc în actualitate erezia de curând apăr...

Erezia Socialismului

on 20 Martie 2019

La prezenta rubrică escatologică vă aduc în actualitate erezia de curând apărută...

Orașe SUA

Recunoscători pentru o sănătate mai bună

on 25 Noiembrie 2019

Îmi dau seama în fiecare an că îmbătrânim frumos, mai ales când ne apropiem cu p...

Albastru de Săpânța

on 25 Noiembrie 2019

Frumoasă e viața! Freamătă, palpită, stârnește bucurii, pasiuni, înfruntă necazu...

Știința și Religia - o combinație perfectă pentru...

on 25 Octombrie 2019

Pe data de 11 și 12 octombrie, comunitatea română din Portland s-a bucurat de tr...

Madonna of Uffizi

on 25 Octombrie 2019

Deep in the heart of Florence, in the Uffizi Galleries lives in grace and beauty...

Dependența de Mediile Sociale - o hologramă modern...

on 21 Septembrie 2019

Trăim timpuri în care ne sufocăm în scris și în informație. Trăim o viață mai mu...

De ce Arizona e de neratat in vacanta ta?

on 21 Septembrie 2019

Cand spui Arizona, spui multe grade cu plus, in termometru si evident, cactusi....

Meditatii crestine

Despre viata Satului Romanesc

on 25 Octombrie 2019

„Eu cred că mai întâi a fost satul şi după aceea au venit dealurile din jur, ca...

Încălzirea Globală și Escatologia

on 25 August 2019

De peste 15 ani mă preocupă și am scris adesea la rubrica prezentă despre schimb...

Strigătul Alexandrei!

on 25 August 2019

DEȘTEPTARE DUPĂ GLASUL LUI DUMNEZEU PRIN SCRIPTURI ȘI DUPĂ IMNUL ROMÂNIEI Dește...

Pozițiile lui Satan

on 20 Iulie 2019

(Ce spune Biblia despre Satan si intențiile lui) „Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentr...

Cartea lui Dumnezeu

on 20 Mai 2019

(Scurtă perspectivă asupra Bibliei) „Eu cred că Biblia este cel mai mare dar da...

Învierea lui Isus Christos = Beneficiile Învierii

on 21 Aprilie 2019

“Și dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel...

Diverse

Festivalul Filmului European, la Chicago

on 20 Martie 2019

Inaugurarea de catre Consulatul General al Romaniei la Chicago, impreuna cu Cent...

Formular listă susținători – Alegeri europarlament...

on 20 Februarie 2019

Dragi prieteni din diaspora nord-americană, După cum v-am informat deja, Monitor...

Peter Costea - Candidat INDEPENDENT la alegerile p...

on 20 Februarie 2019

Dragi români din diaspora nord-americană: mă numesc Peter Costea, sunt avocat și...

Interviu cu Preotul pensionar Mircea Leb

on 21 Ianuarie 2019

Interviul dat publicației RomanianTimes de Preotul pensionar Mircea Leb, pentru...

Opera lui Mihai Eminescu devine aplicaţie pentru t...

on 15 Ianuarie 2019

Opera lui Mihai Eminescu devine aplicaţie pentru telefonul mobil, în urma unui p...

2019 - un an greu pentru România și Republica Mold...

on 03 Ianuarie 2019

2019 se anunță un an greu pentru România și Republica Moldova. Pentru că este un...