"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

A fi un critic onest al regimurilor totalitare nu e un fapt demodat. Dimpotrivă. În ultima vreme, pe măsură ce regimurile de la vârf derapează antidemocratic, revine necesitatea conștiinței și a spiritului civic. Din păcate, ca de obicei, intelighentsia românească lasă de dorit. Răul de ieri se repetă azi. Neo-extremismele se cuibăresc în comunitățile de oameni, pradă haosului și debusolării, propagandelor și politrucilor noului război.

               România ceauşistă a fost ţara în care orice intelect posedând un IQ înalt şi o conştiinţă clară a libertăţii umane era considerat un duşman al regimului; mai mult, în România de atunci, orice copil, orice elev sau student olimpic devenise un inamic personal al Dictatorului dacă nu i se subordona, deci – în eventualitatea că aspira la evoluţie şi nu la servitute – copilul eminent trebuia eliminat, pentru ca Puterea comunistă dinastică să se perpetueze liniştită prin supremaţia nivelării mentale a tuturor mediocrilor, prin primatul lozincard al limbii de lemn şi al vâscozităţii morale, dar în acordurile poeţilor de curte şi în arpegiile tranchilizante ale propagandei. România ceauşistă preluase multe metode din proiectul leninist, din cel bolşevic şi din cel stalinist. România de azi alunecă înspre aceleaşi realităţi ce păruseră apuse.

        E o lume în care trebuie să continuăm să existăm, să inventăm, să gândim şi să scriem. Să acceptăm şansele (atunci când apar) dar să refuzăm, din nou, mutilările. Să căutăm soluţii, societăţi corecte, binele public şi binele personal. Chiar dacă vom ajunge la capătul vieţii tot săraci şi goniţi din lume, dar bogaţi în virtute şi stăpâni pe ideea de destin. Asumându-l.

Mă întreb adesea care este motorul ce pune în mişcare starea aceasta de perpetuă căutare (în fapt, adâncă neodihnă) a inovaţiei, a găsirii unor expresivităţi autentice, a plăsmuirii de idei şi expresii. Creaţia este atât de consomptivă, încât te invită la alegeri brutale: a scrie versus a trăi (cel mai adesea, acestea sunt, pur şi simplu, raporturile ce se instituie, încât fiinţa ajunge să concureze autorul, care are nevoie de acelaşi timp real pe care îl arde şi omul).

Înainte de 1989, îmi puneam, la fel ca mulţi alţi trăitori în ultimii ani ai dictaturii, problema de a anihila cu orice mijloace autorul, care şi-a interzis să publice în presa şi în periodicele vremii, pentru ca nici omul, sincer întrutorul, să nu fie obligat să-şi trădeze ideile şi convingerile. Spaima de a-l etala pe autor era cu atât mai mare cu cât autorul era asmiliat cu sinceritate de către om şi era foarte determinat să inventeze o altă lume foarte orientată împotriva culturii oficiale. Aşadar, sub totalitarism, fiinţa se irosea, prin tentativele cotidiene de a-l submina pe creatorul (el însuşi autolitic prin rezistenţa la sistem, dar liber sub dictatură) ce nu contenea, totuşi, să plăsmuiască şi să scrie pe ascuns, doar pentru el. Alternativa la genocidul lent şi rece existent în societatea ceauşistă nu părea, în interior, decât sinuciderea, care putea fi lentă sau brutală.

Acest mecanism – care nu a guvernat numai viaţa mea, ci atâtea alte destine irosite şi distruse de ceauşism – a lăsat în urmă multă cenuşă, un  holocaust al fiinţelor de prisos: fiinţa şi autorul, deopotrivă autoexilându-se în lumea închisă a refuzului realităţii totalitare, piereau încet, prin implozie în propria lume sublimă, interioară, alternativă, neîmpărtăşită. Monica Lovinescu spunea că, adesea, opera unui scriitor condamnat să trăiască într-un regim totalitar constă din însăşi construirea propriei verticalităţi şi rezistenţe, din proiectarea unei arhitecturi sufleteşti şi mentale severe, sobre, pentru conservarea demnităţii şi a conştiinţei libere, nealterate de presiunea oficială. Pe de altă parte, merită menţionate cuvintele pe care Soljeniţîn le-a spus la revenirea în Rusia natală, în 1994, după exilul său american ce urmase deportărilor siberiene : « excesul de îngrădire a libertăţilor nu este bun – de aceea am devenit, în 1945, în Rusia Sovietelor, un disident anticomunist ; dar nici excesul de libertate nu este bun – de aceea am devenit, în exilul meu din SUA, şi un critic al democraţiilor ultraliberale. Omenirea ar trebui să inventeze altceva ».

Generaţia mea a dat cei mai recenţi oameni care au suferit de pe urma botniţei ideologice şi a chiuretajului mental dintr-o dictatură din Est. În fapt, suferinţele nu veneau  din cauza violenţei fizice, ca în anii ’50, cât a celei mentale, spirituale şi afective, ca produs secretat continuu de propaganda şi de mecanismele spălării creierului din perioada Războiului Rece. Iar marginalitatea noatră politică, prin neimplicarea în structurile PCR, atrăgea toate formele de excomunicare şi de ratare socială, materială şi profesională. Am rămas verticali, în ciuda faptului că  societatea românescă ne-a respins valoarea, munca şi vocaţia occidentală democrată, reducându-ne la condiţia de carne de tun a ceauşismului dement şi la statutul de băieţi buni la toate pe terenul societăţii multilateral dezvoltate. Ne-am irosit carierele, ne-am irosit bucuriile unei existenţe normale, am fost opriţi din evoluţie, prin neaderarea noastră la partidul comunist dar şi prin formele noastre surde de rezistenţă şi de sfidare. Generaţia noastră nu a prins ameninţările temniţelor, dar temniţa morală şi antiselecţia operată asupra noastră, ca indivizi neînregimentaţi, a fost tot o formă de atac la libertatea umană şi la condiţia demnă, finalmente tot o formă de asasinat. Una subtilă şi foarte sigură. În fond, vieţile noastre – ale celor care nu am reuşit să ne exilăm în Lumea Liberă  pentru a ne salva – au format o masă de manevră pentru nişte politruci demenţi pe mâna cărora se afla soarta ţării ; am fost masa de manevră reprezentată de eternele cozi făcute de oamenii oneşti la magazinele politicului absurd, cel care anihila în anii ceauşismului – prin lozinci şi prin strategii cincinale – exact destinul uman al oamenilor valoroşi reali şi destinul României.

Poate că tocmai de aceea, astăzi, cu ultimele puteri, cei care sunt conştienţi de gravitatea pericolului totalitar ce revine în Europa şi în alte părţi ale lumii (a fi conştient – a fi responsabil, cf. Ana Blandiana) predică prob logicile şi filosofiile realităţii apte să alimenteze dreptul fiecărui om de a avea propriul proiect de libertate. E un fin de siècle întârziat ce ne ameninţă pe toţi, prin reiterarea ascensiunilor extremismului şi a politicilor genocidale, deşi păruse un început de mileniu mai amiabil cu existenţa umană.

Câtă nevoie de proiecte proprii, ultraliberale, are democraţia firavă românească! Dar mai ales cât este ea de vulnerabilă în faţa noilor ameninţări. Veritabile execuţii, la zi, ale fiinţelor de prisos din ultimul lot… Modalităţile prin care societatea românească restalinizată ne-a sacrificat ŞI pe noi, neînregimentaţii, fiinţele de prisos şi părinţii decreţeilor, seamănă izbitor de mult cu procedeele obsedantului deceniu, ale căror victime, aflate în ţară sau în exil, vorbesc prin literatura memoriilor care a cucerit spaţiul public european în ultimele decenii. Într-un fel, drumul parcurs de noi aici continuă calea celor jertfiţi în închisorile staliniste sau alungaţi în exil : e totuna cu parcursul ce întroduce în abator individul liber, e totuna cu drumul ce-l împinge pe omul cel frumos - în nevinovăţia lui tragică – către poarta cea îngustă a martirajului, aruncându-l în închisoarea cea de toate zilele a victimelor răului politic totalitar şi proiectând asupra tuturor, prin literatură, ca pe un fascicul de lumină, o întrebare care i-a guvernat existenţa, precum interogaţia prin care Monica Lovinescu fixează nordul etic al lumii româneşti, strâns legat de cel est-etic: „E oare mai bine să-ţi petreci viaţa având dreptate împotriva tuturor,  sau greşind alături de toţi?”

E oare mai bine să consimţi la restalinizarea României şi a Estului, la revenirea extremismului, de stânga sau de dreapta, prin noile forme de totalitarism, tipice societăților mafiot-oligarhice ? Întrebarea aceasta e mereu actuală, de peste un sfert de veac…

 

 Angela FURTUNĂ

Septembrie 2017

Cultura

Despre schizofrenia morala si amneziile criticii

on 20 Octombrie 2017

Observ din ce în ce mai des la confrații mei că, în ciuda lecțiilor dure ale ist...

Langa Luther in fiecare zi…

on 20 Octombrie 2017

Anul 2017 a continut varii evenimente, intalniri religioase, manifestari cultura...

Un demon cu fata umana, fara un motiv real de a uc...

on 20 Octombrie 2017

Duminică seara, 1 octombrie, a avut loc în Las Vegas un măcel care a zguduit din...

Cu ochelarii lui Satan pe nas

on 15 Septembrie 2017

America de Nord s-a trezit saptamanile trecute cu o noua criza – a ochelarilor....

Democratie si derapaje: despre lotul fiintelor de...

on 15 Septembrie 2017

A fi un critic onest al regimurilor totalitare nu e un fapt demodat. Dimpotrivă....

Acele lucuri mici ce fac diferenta

on 15 August 2017

Pe prispa unei case oarecum izolate, aflate la marginea unei comunitati rurale d...

Politica

SUMMIT-UL G-20

on 18 Iulie 2017

Summitul primelor 20 puteri economice ale lumii a avut loc la Hamburg, Germania,...

Semne ale vremurilor - Israelul anului 2017

on 18 Iunie 2017

Cele cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor spre zi...

Semne ale vremurilor

on 19 Mai 2017

Sunt cel puţin cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarel...

PROOROCIE PENTRU DAMASC

on 15 Aprilie 2017

Evenimentele petrecute la începutul lunii aprilie 2017 m-au determinat să revin...

SEMNE ALE VREMURILOR - MUNTELE TEMPLULUI

on 21 Martie 2017

Sunt cel puţin cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarel...

SEMNE ALE VREMURILOR

on 20 Februarie 2017

ISRAEL - SIMBOL AL REZISTENȚEI ÎMPOTRIVA ASUPRIRII Miercuri, 15 februarie 2017,...

Orașe SUA

It’s a seller’s market…and it’s here to stay!

on 20 Octombrie 2017

After a few years when the housing market seemed to face serious challenges and...

Helen, perla alpina a Georgiei

on 15 Septembrie 2017

Toate drumurile duc spre Helen! Parafrazand un citat celebru, as dori sa va pove...

Inginer din Gorj a locuit trei luni pe gratis în a...

on 15 Septembrie 2017

Despre prietenii şi cunoscuţii lui Dumitru Sinu (nea Mitică din Arizona) se poat...

Daca in fiecare zi…

on 15 August 2017

“O, floarea soarelui, mereu sub a vremii osanda, Numarand pasii soarelui, adunan...

Arta comunicarii

on 18 Iulie 2017

“Cum imi inving dusmanii? Simplu: ii transform in prieteni!” Abraham Lincoln Cre...

Fiecare cu închisoarea lui

on 18 Iulie 2017

Dacă aş putea să inventez vreun dispozitiv sau vreo aplicaţie pe telefon, aş miz...

Meditatii crestine

Identitatea (8)

on 20 Octombrie 2017

Dacă L-ai primit pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor al vieții tale, ai primit o...

Cand plansul devine terapie

on 15 Septembrie 2017

(O privire de ansamblu asupra Cărții Plângerilor lui Ieremia) “O! voi, cari trec...

Eclipsa totala de soare

on 15 August 2017

Scriu articolul înainte de eclipsa totală de soare din 21 august 2017, fenomen...

Identitate (7)

on 15 August 2017

Sindromul cumpărării compulsive și hoarding Sindromul cumpărăturilor compulsive...

Lupta pentru adevarata credinta

on 18 Iulie 2017

O privire de ansamblu asupra Epistolei lui IUDA Mesajul și lumea apostolului Iud...

Vocabular de … Paște

on 15 Aprilie 2017

Limba română posedă taine revelatoare în cuvintele ei. Să pornim de la termenul...

Diverse

Stelian ONUFREI - Candidate for Unites States Cong...

on 20 Iulie 2017

On July 14, 2017 Stelian Onufrei officially became a candidate for Unites States...

INTERVIU acordat revistei Romanian Times

on 18 Iulie 2017

Dl Cosmin Dumitrescu, consulul general al Romaniei la Los Angeles: Vă mulțumesc...

Inaugurarea Camerei de Comert Romano-Americane din...

on 18 Iulie 2017

Consulatul General al României la Los Angeles vă informează că, la data de 29 iu...

Smaranda Braescu, straduinte, afirmare si prigoana

on 18 Iulie 2017

In acest an s-au implinit 85 de ani de la recordul mondial la saltul cu parasuta...

Povestea unui frontierist

on 18 Iulie 2017

Mă numesc Szakacs Ștefan și sunt născut în Sighișoara, Romania. Între anii 1968-...

20 de ani de Parteneriat Strategic intre Romania s...

on 13 Iulie 2017

Rezoluția Senatului american pentru celebrarea a 20 de ani de Parteneriat Strate...