"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Anul 2017 a continut varii evenimente, intalniri religioase, manifestari culturale pe marginea celebrarii a 500 de ani de la declansarea Reformei protestante – sesiuni ce au ajutat la intelegerea curpinzatoarea a vietii, operei lui Martin Luther precum si implicatiile la nivel social, cultural si chiar politic ale Reformei protestante.

In terminologie moderna Luther ar putea fi priceput drept anti-sistem. A fost o persoana ce a stiut sa foloseasca interactiunea sociala – asa cum era definita in timpul acela – pentru a revolutiona intelegerea si gandirea oamenilor cu privire la Biblie si viata de credinta.

Duminică seara, 1 octombrie, a avut loc în Las Vegas un măcel care a zguduit din nou comunitatea americană prin atrocitatea cu care a fost comis de către un dement care a secerat mortal 58 de vieți și a rănit alte 489, apoi s-a sinucis. Victimele erau în toiul unui concert de muzică country.  Un act din acesta nu poate fi explicat prin cuvinte. Pentru că omul este o ființă rațională, se caută un motiv care l-ar fi putut determinat pe acest “individ” să comită această crimă odioasă în masă. Iar pentru că acesta s-a sinuncis, s-ar putea ca motivul criminal să nu îl aflăm niciodată.

America de Nord s-a trezit saptamanile trecute cu o noua criza – a ochelarilor. Mediatizat ca un eveniment ce nu trebuie ratat, eclipsa din August a adus cu ea lipsa echipamentelor destinate pentru a vizualiza in siguranta fenomenul astronomic. M-am bucurat ca nu e criza a ochelarilor de vedere ci doar a celor de eclipsa…Utilizator de ochelari pentru nevoile directe ale vietii am profitat de situatie si m-am gandit cum ar fi sa traiesti intr-o lume oarba sau sa folosesti dioptrii necorespunzatoare.

A fi un critic onest al regimurilor totalitare nu e un fapt demodat. Dimpotrivă. În ultima vreme, pe măsură ce regimurile de la vârf derapează antidemocratic, revine necesitatea conștiinței și a spiritului civic. Din păcate, ca de obicei, intelighentsia românească lasă de dorit. Răul de ieri se repetă azi. Neo-extremismele se cuibăresc în comunitățile de oameni, pradă haosului și debusolării, propagandelor și politrucilor noului război.

Pe prispa unei case oarecum izolate, aflate la marginea unei comunitati rurale din Minnesota era scris pe o pancarda ce se lagana in vant: “Dumnezeu te vede”. Nu stiu daca textul era pus acolo pentru eventuali hoti sau pentru orice trecator, inclusiv proprietarul casei. Pana la urma textul punea in fata o perspectiva des ignorata in zilele noastre: cineva stie despre mine in cele mai izolate locuri si singuratice momente ale vietii. 

 
  • Moto: „Destinul conduce jumătate din viața unui om. Pe cealaltă o conduce caracterul.” (Alfred de Vigny)
    Pe termen lung, caracterul este decisiv pentru destinul unui om.” (Theodore Roosevelt)
    Trei lucruri arată caracterul unui om: cărțile, prietenii și cadourile.” (Horațiu)
    Nu o singură dată în viață, m-am aflat la punctul de întâlnire al
    unor evenimente și evoluții fatale sau potențial letale. Spre deosebire
    de alții, eu am supraviețuit, deși post-traumatic. Ca și cum a fi în
    viață, întreg la trup și la minte, nu ar fi destul, am început să mă cam
    întreb de ce. De ce, după atâtea șocuri, fie ele personale, familiale,
    profesionale, naționale, etc., mai sunt în viață. Viața spiritului fiind,
    desigur, mai importantă decât ceea a trupului, sau măcar egală în
    însemnătate. Aflarea răspunsului la o astfel de întrebare nu este
    ușoară. Dar este o manie a intelectualului, aceea de a crede, adesea
    prea orgolios!, că în toate există o cauză bine determinată. În
    chestiunea crizelor majore prin care am trecut, se aflau, conjugate,
    atât elemente de istorie personală ori ale unei familii de idealuri,
    precum și detalii de istorie națională, est-europeană, chiar
    euroatlantică ori globalistă. Și tot așa, lucrurile se complicau în mod
    accelerat și atât de sofisticat - în ultimul timp -, încât a devenit
    oarecum previzibil faptul că, în curând, fie nu voi mai ști cine sunt, fie
    nu voi mai fi cine știu că ar fi trebuit să fiu. O rezultantă, sau un
    accident? Un caz emblematic, sau o anomalie? O structură coerentă,
    sau o stare de entropie incontrolabilă ?
    Motivația de a fi în viață se restrânge, odată cu vârsta, la un set
    minim de valori, care devin valorile esențiale și definitorii pentru
    fiecare individ. Ele vor descrie cu acribie, cumva caricatural, pe omul
    care a fost forjat de mulți factori să ajungă ceea ce este, nu ceea ce își
    imaginează el că ar putea deveni. Unii doresc mereu să acumuleze, să
    aibă. Pentru a avea, ei adună și strâng sau investesc toată viața. Alții
    doresc să știe și să înțeleagă. Pentru a atinge acest scop, învață mereu,
  • se documentează și nu încetează să fie studioși. Nu puțini, însă, luptă
    pentru idealuri colective, pe care le pun mai presus de trebuințele
    personale. Sunt marii egofobi, militanții și apărătorii drepturilor
    omului. Câte ceva din toate aceste trebuințe umane intră și în
    descrierea piramidei mele personale de valori și necesități. Deasupra
    tuturor, însă, eu așez, ca fiind statornică în timpul vieții mele, nevoia
    de a rămâne ceea ce se numește un om de caracter, precum și nevoia
    de a descoperi și în ceilalți omul de caracter. Un om care, în mod
    sistematic, se plasează deasupra tendințelor românești devenite
    însușiri colective: lașitate, toleranță la corupție, oportunism greșit și
    aptitudinea de a trăda cu nonșalanță. Caracterul, cred eu, este
    anestezia prin care o personalitate bine alcătuită se poate apăra față de
    orice eșec, dar și stimulentul pentru orice nou început. El te ajută să
    extragi din înfrângere, povața, iar din succes, avertismentul.
    Încrederea că aceste valori, ce țin de caracter, au meritat
    sacrificiul a 60 de ani de viață a început, relativ recent, să-și piardă
    nimbul eroic. În lumea cea nouă, primii care pierd iremediabil orice
    competiție sunt exact ceea ce numim oamenii de caracter, pe când
    gloria o culeg ariviștii, carieriștii, imoralii, histrionicii. Iar strategiile -
    altădată definite ca antisociale, căci necinstite -, care stau la baza
    afirmării cu succes, sunt văzute ca mijloace etice permise, iară nu ca
    modalități de a periclita natura umană. După capitalismul post-
    modern, în civilizația post-umană, lumea pare că s-a răsturnat. Ceea
    ce a fost sus azi e jos, iar ceea ce a fost inside azi e outside.
    De ceva timp, nu mult, chestiunea caracterului nici nu se mai
    pune. Omul de ieri, omul clasic care a evoluat continuu timp de câteva
    secole și din a cărui istorie face parte și istoria mea personală, a
    devenit omul uitat. Chiar negat. În mod strategic, astăzi, definirea
    omului real nici nu se mai bazează pe predictibilitate evolutivă sau pe
    prezență, ci pe abilitatea de a fi avatar, sugestie derivată dintr-o
    absență motivantă, justificatoare. Ceva mai mult interes este arătat,
    însă, omului inventat, omului virtual. Pentru că omul inventat poate fi
    inventat, re-inventat și răs-inventat ori de câte ori o entitate politică
    are nevoie de un pretext nou pentru a deghiza o famiglie de tigri într-o
  • turmă de oi sau într-o haită de câini. Despre caracter nu mai vine
    vorba în societatea civilă; la caracter se mai recurge doar în
    circumstanțe extrem de speciale, anume cele militare, de război,
    pentru că multiplele teatre de operațiuni ce se activează mai aproape
    sau mai departe de noi încep să facă victime, deci e nevoie de eroi. Or,
    a mai văzut cineva eroi fără caracter?
    Nu o singură dată în viață, m-am aflat la punctul de întâlnire
    al unor evenimente și evoluții fatale sau potențial letale. Spre
    deosebire de alții, eu am supraviețuit, deși post-traumatic. Caracterul a
    fost, de fiecare dată, cauza care m-a salvat în final, motivul pentru
    care orice bătălie bună și dreaptă merită dată. În această epocă a
    omului uitat, când umanitatea pare să-și submineze propria istorie și
    să fi ales calea sinuciderii colective, lipsa globală de caracter oferă
    individului forța de a câștiga ilegal orice joc și de a nu fi excomunicat
    din societate, dar numai caracterul îl ridică pe om deasupra condiției
    de inamic al propriei specii.
     
    Angela FURTUNĂ
    Iulie 2017
    Ilustrația:
    Gânditorul de la Hamangia
    Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui,
    Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel,
    scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice.
    Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia
    este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau
    statutul Gânditorului. Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de
    stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un
    picior. Se presupune că cele două statuete formează o pereche. În conformitate
    cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o
    zeiță a recoltei.
  • Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost
    denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, azi
    satul Baia, jud. Tulcea.
    Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază
    târzie, pe teritoriul Bulgariei (Varna, Burgas) și sporadic la NE de Dunăre.
    Cultura Hamangia s-a dezvoltat în mileniile 6 - 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.).

Subcategorii

Articole de Paula Ioanide
Articole cu informații culturale

Imagini din România

Cultura

Despre schizofrenia morala si amneziile criticii

on 20 Octombrie 2017

Observ din ce în ce mai des la confrații mei că, în ciuda lecțiilor dure ale ist...

Langa Luther in fiecare zi…

on 20 Octombrie 2017

Anul 2017 a continut varii evenimente, intalniri religioase, manifestari cultura...

Un demon cu fata umana, fara un motiv real de a uc...

on 20 Octombrie 2017

Duminică seara, 1 octombrie, a avut loc în Las Vegas un măcel care a zguduit din...

Cu ochelarii lui Satan pe nas

on 15 Septembrie 2017

America de Nord s-a trezit saptamanile trecute cu o noua criza – a ochelarilor....

Democratie si derapaje: despre lotul fiintelor de...

on 15 Septembrie 2017

A fi un critic onest al regimurilor totalitare nu e un fapt demodat. Dimpotrivă....

Acele lucuri mici ce fac diferenta

on 15 August 2017

Pe prispa unei case oarecum izolate, aflate la marginea unei comunitati rurale d...

Politica

SUMMIT-UL G-20

on 18 Iulie 2017

Summitul primelor 20 puteri economice ale lumii a avut loc la Hamburg, Germania,...

Semne ale vremurilor - Israelul anului 2017

on 18 Iunie 2017

Cele cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarelor spre zi...

Semne ale vremurilor

on 19 Mai 2017

Sunt cel puţin cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarel...

PROOROCIE PENTRU DAMASC

on 15 Aprilie 2017

Evenimentele petrecute la începutul lunii aprilie 2017 m-au determinat să revin...

SEMNE ALE VREMURILOR - MUNTELE TEMPLULUI

on 21 Martie 2017

Sunt cel puţin cinci direcţii ale semnelor vremurilor din urmă, ale indicatoarel...

SEMNE ALE VREMURILOR

on 20 Februarie 2017

ISRAEL - SIMBOL AL REZISTENȚEI ÎMPOTRIVA ASUPRIRII Miercuri, 15 februarie 2017,...

Orașe SUA

It’s a seller’s market…and it’s here to stay!

on 20 Octombrie 2017

After a few years when the housing market seemed to face serious challenges and...

Helen, perla alpina a Georgiei

on 15 Septembrie 2017

Toate drumurile duc spre Helen! Parafrazand un citat celebru, as dori sa va pove...

Inginer din Gorj a locuit trei luni pe gratis în a...

on 15 Septembrie 2017

Despre prietenii şi cunoscuţii lui Dumitru Sinu (nea Mitică din Arizona) se poat...

Daca in fiecare zi…

on 15 August 2017

“O, floarea soarelui, mereu sub a vremii osanda, Numarand pasii soarelui, adunan...

Arta comunicarii

on 18 Iulie 2017

“Cum imi inving dusmanii? Simplu: ii transform in prieteni!” Abraham Lincoln Cre...

Fiecare cu închisoarea lui

on 18 Iulie 2017

Dacă aş putea să inventez vreun dispozitiv sau vreo aplicaţie pe telefon, aş miz...

Meditatii crestine

Identitatea (8)

on 20 Octombrie 2017

Dacă L-ai primit pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor al vieții tale, ai primit o...

Cand plansul devine terapie

on 15 Septembrie 2017

(O privire de ansamblu asupra Cărții Plângerilor lui Ieremia) “O! voi, cari trec...

Eclipsa totala de soare

on 15 August 2017

Scriu articolul înainte de eclipsa totală de soare din 21 august 2017, fenomen...

Identitate (7)

on 15 August 2017

Sindromul cumpărării compulsive și hoarding Sindromul cumpărăturilor compulsive...

Lupta pentru adevarata credinta

on 18 Iulie 2017

O privire de ansamblu asupra Epistolei lui IUDA Mesajul și lumea apostolului Iud...

Vocabular de … Paște

on 15 Aprilie 2017

Limba română posedă taine revelatoare în cuvintele ei. Să pornim de la termenul...

Diverse

Stelian ONUFREI - Candidate for Unites States Cong...

on 20 Iulie 2017

On July 14, 2017 Stelian Onufrei officially became a candidate for Unites States...

INTERVIU acordat revistei Romanian Times

on 18 Iulie 2017

Dl Cosmin Dumitrescu, consulul general al Romaniei la Los Angeles: Vă mulțumesc...

Inaugurarea Camerei de Comert Romano-Americane din...

on 18 Iulie 2017

Consulatul General al României la Los Angeles vă informează că, la data de 29 iu...

Smaranda Braescu, straduinte, afirmare si prigoana

on 18 Iulie 2017

In acest an s-au implinit 85 de ani de la recordul mondial la saltul cu parasuta...

Povestea unui frontierist

on 18 Iulie 2017

Mă numesc Szakacs Ștefan și sunt născut în Sighișoara, Romania. Între anii 1968-...

20 de ani de Parteneriat Strategic intre Romania s...

on 13 Iulie 2017

Rezoluția Senatului american pentru celebrarea a 20 de ani de Parteneriat Strate...