"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

“Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: “Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi-a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.

Fiule`, i-a zis tatăl, “tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău. Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.”  LUCA 15:29-32

 

INTRODUCERE

 

Pilda relatată de Evanghelistul Luca în capitolu l15:11-32 este cunoscută ca și Pilda Fiului risipitor. Ea este considerată cea mai frumoasă și mai profundă pildă care a fost spusă de Domnul Isus. Pilda e considerată de unii cercetatori ai Biblie ca fiind “Evanghelia din Evanghelie”.

 

  1. Contextul sau împrejurarea în care a fost spusă pilda:

 

A fost spusă (alături de alte două pilde) ca răspuns la acuzația (cârtirea) fariseilor și cărturarilor că Domnul Isus “primește pe păcătoși și mănâncă cu ei” (Luca 15:2).

Fariseii și cărturarii s-au indignat, când au văzut pe Domnul Isus din nou înconjurat de o mare mulțime de vameși și păcătoși. Domnul Isus nu le răspunde cu argumente telogice și ci le răspunde prin pilde.

Acuza lor,  reprezenta un adevăr; dar l-au spus provocator. Dar alegerea acestor companioni nu a fost pe baza unei înțelegeri mutuale ale felului lor imoral de viață. Dimpotrivă, Domnul condamna păcatul. Dar, acceptarea lor în jurul Lui a fost pe baza unor principii pe care Domnul chiar le explica prin intermediul acestei pilde. Domnul Isus a luat cuvântul lor adresat lui ca un reproș și l-a transformat într-o proclamație: El pentru aceasta venise pe pământ: “să caute și să mântuiască ce era pierdut”.

El nu a venit să “promoveze” în împărăția cerurilor pe cei “neprihăniți prin ei înșiși”, ci pe cei păcătoși I-a condus la pocăință. El a venit de a prezenta mesajul Evangheliei: iertarea și dragostea Tatălui Ceresc oferită tuturor oamenilor în mod gratuit.

 

  1. Structura pildei:

 

În prima parte Domnul Isus se ocupa cu fiul cel mai tânar care și-a revendicat partea de avere de la tatăl și a plecat departe risipind-o în plăceri. Dar, în cele din urmă “și-a venit în fire” și s-a întors acasă pocăit și umilit. Tatăl, l-a primit dându-i iertare și onoare ca unui fiu de-al său.

În a doua parte a pildei, Domnul Isus se ocupa mai mult de fiul cel mai mare și de atitudinea sa necorespunzătoare, față de tatăl și de fratele mai mic. După felul în care îl prezintă Domnul Isus, fiecare dintre noi am fi gata să dăm cu pietre în el. Dar pe măsură ce vom analiza pilda,vom observa că ei sunt de fapt “frați” la toate.

 

  1. Probleme cu “fiul mai mare”: este un personaj major care este adesea trecut cu vederea sau doar examinat în trecere

- Fratele în vârstă. Într-un anumit sens, este și un fiu risipitor. Fratele său mai mic s-a pierdut în țara îndepărtată, dar el s-a pierdut acasă.

- Faptele cele mai dinainte s-au spus ca să se ajungă la el. El, este un foarte important caracter în pildă.

- Fratele mai mare reprezintă cel mai bine pe farisei și cărturari, pentru care Domnul Isus a spus de fapt pilda.

- Fratele mai mare reprezintă azi, pe acei religiosi care se consideră merituoși și numai ei demni de răsplatire. Ei nu admit să fie vinovați de ceva sau cu ceva, niciodată.

 

  1. AȘTEPTĂRI DE DORIT. Ca orice tată care a investit așa de mult în copii lui, acest tată,
  2. a) Se astepta ca acest fiu să-l înteleagă cel mai bine pe tatăl pentru că:

- Era mai în vârsta, presupunând cu mai multa judecată (?).

- Niciodată nu a înaintat tatălui aceea “insultătoare” cerere cum a făcut fratele mai mic (de a împărți averea cât timp el trăia).

- Niciodată nu a părăsit casa părintească ca să ducă o viață “destrăbălată”.

- A stat în jurul tatălui de la naștere sa (părea să fie constant în principii).

- A fost implicat în afacerile tatălui. Era la lucru când a venit fratele lui. Deci era un om harnic.

  1. b) Sa aibă o reacție pozitivă la celebrarea “reîntoarcerii fratelui său”:

- Putea să-I dea “credit “tatălui pentru o altă acțiune “salutară”.

- Putea să se încreadă în tatăl ca ceea ce face acum, e bine și necesar.

- Văzând că așteptarea tatălui s-a sfârșit.

- Văzând pe tatăl înconjurat de servitori în așteptarea sărbătoririi.

- Văzând scaunul gol de la masa și durearea (întristarea) din sufletul tatălui.

 

  1. AȘTEPTĂRI NEDORITE. La fel, acest tată care a investit așa de mult în copii lui, nu se aștepta de loc ca fiul lui mai mare să reacționeze cum a reacționat.

 

  1. ÎNȚELEGERI GREȘITE la fiul mai mare:
  2. A bunătății sau a caracterului tatălui:

- El nu a înțeles inima tatălui său niciodată pe deplin. Cum de a putut să-l primească cu așa mare onoare pe cel ce I-a pricinuit așa mare dezonoare? Cum ar putea tatăl să fie bun cu unul care I-a pricinuit atâta rău?

- Prin refuzul categoric de neparticipare la evenimentele familiei organizate de tatăl.

- El se conidera unul care a rămas “aproape” de casa tatălui, dar de fapt, el a pierdut ce era mai important “părtășia cu tatăl.”

 

  1. A transformării fratelui mai mic. Fratele său mai mic:

- s-a întors un om complet schimbat (dar el nici nu a vrut să-l vadă);

- a demonstrat părere de rău – pocăință și umilință (dar el nu a știut de asta);

- s-a întors fără pretenții în casă sau moștenire; a venit să fie doar “rob” (dar la tata);

- a fost surprins de o astfel de primire din partea tatălui (nu se aștepta la așa ceva).

 

  1. A poziției lui de Fiu și moștenitor al tuturor lucrurilor.El a crezut:

- că stând pe aproape de tatăl (lucrând doar pentru el) e de ajuns;

- că aprecierea și dragostea revărsată spre el de către tatăl;

- se datorește bunei sale comportări (Mat.23:23);

- că în situația nou creată, partea lui de moștenire e în pericol.(?)

dar, el nu știa:

- că totul era a lui. Tatălui (cât trăia) i se cuvenea numai profitul din administrarea bunurilor de către el (Tatăl, practic conducea business-ul familiei).

- că înlăuntru la masa de ospăț, tatăl a rezervat și pentru el un loc de onoare (nu doar un scaun).

 

  1. Motive de bucurie greșite:
  2. a) Dacă avea ocazia să-l întâmpine el, l-ar fi alungat înapoi dar nu înainte de ai spune:

- ”hai pleacă repede să nu dai ochii cu tatăl meu pe care l-ai insultat și suparat până la moarte”.

- ”Hai pleacă repede să nu te vadă consătenii în halul ăsta (zdrențuit, desculț și slăbit) și să râdă din nou de noi.”

- ”hai pleacă înapoi și nu ne mai expune la încă o rușine în sat, tu o lepădătură”

- ”hai pleacă repede de pe moștenirea mea că oricum nu o să mai primești nici un chior

  1. b) Dacă, tatăl l-ar fi numit “rob” pe fiul mai mic (așa cum a dorit el de fapt)
  2. c) Dacă tatăl l-ar fi umilit așa cum ar fi meritat (în public).

Note:

- În casă era veselie, dar el era afară,

- El vroia părtășie, veselie, dar cu prietenii, nu cu tatăl și cu fratele mai mic.

- El trebuia să întrebe pe “un rob” care este secretul “fericirii din casa lui”

- Posedând lucruri (tatăl le-a împărțit averea) nu aduce fericire.

     

  1. ATITUDINI GREȘITE. Să urmărim povestirea spusă de Domnul Isus: El s-a întăritat de mânie, și nu voia să intre în casă”
  2. Fiind mânios și încăpățânat

Fratele mai mare stătea afară la ușa “bucurie ospățului”, afară din dragostea tatălui.

Fratele mai mare avea motive (ca și noi de altfel) să întrebe:

iDe ce o asemenea sărbatoare? (Fără mai întîi să mă anunțe pe mine!)

iDe ce vițelul îngrășat? (nu era destul un ied)

iDe ce să mai cheltuim încă, după ce am pierdut atâta?

iDe ce nu scuze, păreri de rău? (mai înainte de toate în public).

iDe ce nu explicații - de ce a plecat și de ce a risipit totul? (cu cine, când, cum?)

iDe ce nu l-a pedepsit prima dată; să simtă și el ce înseamnă umilire în fața consătenilor tăi.

Fiul mai mare a devenit dintr-o dată mânios. Pe cine? Pe tatăl pentru că a procedat cum el nu s-a așteptat; și pe fratele mai mic de ce a venit acasă ca să-i facă probleme.

Fiul mai mare nu-l putea înțelege pe tatăl său. Nu putea să înțeleagă această iertare necondiționată și dragoste pe care tatăl “o risipește “asupra acestui fiu nemerituos.

Și acum am ajuns de fapt la rădăcina problemei lui:

Incapacitatea de a accepta și primi pentru el dragostea și favoarea nemeritată a tatălui”

Fratele mai mare era mânios pentru că tatăl lui era bun și plin de dragoste pentru fratele său cum era și pentru el.

 

  1. Insultând pe Tatăl.

Prin neparticipare la serbarea organizată de tatăl său.“Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre.”

Prin omiterea intenționată a formulei de politețe: “Iata”… în loc de “Tată”… “Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani...”

Spunându-I că a slujit ca rob de atâția ani.

Prin incriminarea fratelui: “acest fiu al tău”. Cu alte cuvinte: “acest produs al indulgenței tale” “…acest fiu al tău care ți-a mâncat averea…”

Dar, eu “niciodată nu ți-am călcat porunca…” Care? A -5-a din Decalog? “Cinstește-l pe tatăl și pe mama ta...” Oare chiar așa să fie? Dar cu neintrarea la “ospățul fratelui”?

(El prin această declarație se prezinta pe sine în fața tatălui ca un om moral, fără nici o încălcare de lege. El vroia de fapt să spună că a indeplinit “regulile tatălui” și nu “dorințele tatălui”. De fapt a împlinit “litera legii” și nicidecum spiritul ei…)

Fratele mai mare se considera în casa tatălui, dar în realitate el era “afară” din dragostea, credincioșia și loialitatea față de el.

Mai știm și alții ca el: “toate acestea (porunci), le-am ținut din tinerețea mea.”Spunea tânărul bogat.

Cu alte cuvinte:”...eu nu sunt ca fiul tău care și-a călcat nu numai poruncile (toate), ci ți-a călcat și demnitatea.”

…………………………………………………………………………………………

Prin toate cele spuse, fiul mai mare nu numai că a insultat grosolan pe tatăl, dar a dorit să-l atenționeze că el este diferit. A vrut să spună cam așa: Tată, să faci bine și să ne distingi unul de altul. Nu-ți dai seama ce contrast izbitor, dintre noi. Te rog să nu mă bagi în aceeași “oală” cu el.

Este adevărat că fratele mai mare a făcut multe pentru interesul tatălui. Problema nu e că nu a făcut ceva; ci care era motivația pentru care a făcut lucrările acelea.

Toate acestea el le făcu-se doar să obțină apreciere și recompensarea de la tatăl. Aduceți-vă aminte de tânarul bogat: “Ce să fac, ca să moștenesc viața veșnică.” Ca și când “moștenirea vieții veșnice ar fi condiționată de “a face” și nu de “a fi”.

El credea că trebuie să lucreze, pentru ca să câștige dragostea tatălui. În loc să lase ca dragostea tatălui să-I umple viața, el a încercat să se “umple” pe el însuși cu “lucrul său pentru tatăl”.

Tatăl toată viața sa, prin ceea ce era pentru copii săi transmitea mesajul următor: voi nu trebuie să-mi câștigați dragostea “robind” ci doar “aceptând-o”.

SpunândȚi-am slujit ca un roba divulgat de fapt rădăcina problemei. El s-a văzut; s-a considerat ca rob și nu ca fiu. Culmea! El, era întâiul născut și avea privilegii speciale; dar toate acestea le-a ignorat. L-a slujit pe tatăl doar prin relația de porunci și sarcini; în loc să-l slujească prin relația personală de dragoste și devotare.

Oare să se fi complăcut cu titlul de “rob” pe motivul ca în casa tatălui pâna și robii o duceau foarte bine? Pentru că în casa tatălui robii erau tratați cu dragoste și apreciere.

Fiul mai mare, a crescut sub dragostea tatălui, dar a crezut ca trebuia să “robească” ca să o aibe. Greșit.

 

  1. Acuzindu-l de partialitate si favoritism.

“Iată, eu Î-ți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodataâă nu ți-am călcat porunca; și mie nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; iar când a venit acest fiu al tău,care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.”

 Prin aceste cuvinte a vrut să spună de fapt: “mie nu mi-a dat nimic, nici măcar un ied- mie, care de fapt meritam ospățul. În schimb lui, I-ai dat prea mult (vițelul cel îngrășat)-lui, care merita disprețul. “.  “Ai cheltuit prea mult cu întoarcerea lui, cum de fapt ai cheltuit și cu plecarea lui.“

“M-a simpt frustrat. De atâția ani m-ai lipsit de drepturi. “

“Sărbătoarea aceasta a ta, nu are nici un sens pentru mine.

 

Răspunsul tatălui:”Fiule...tu întotdeuna ești cu mine, și tot ce am eu este al tău.”Absolut totul î-ți aparține.Tu esti moștenitorul de drept. Dar, trebuia să înțelegi și inima tatălui tău. Nu uita, fratele tău e de asemenea fiul meu; indiferent de trecutul lui de rușine.

Cu alte cuvinte:”Fiule, vițelul îngrășat a fost acolo pentru tine și prietenii tăi… de mult...și oricând aveai nevoie, oricând îmi cereai...era al tău...dar nici odată nu mi-ai cerut..

De fapt totul, absolut totul, ce am folosit pentru serbarea fratelui tău mai mic, era disponibil pentru tine și prietenii tăi...oricind…dar nu ai organizat nimic niciodată.

Atunci cu ce drept îmi reproșezi că am “dăruit” fratelui tău ceea ce tu ai “ignorat”,nu ai profitat de ceea ce ai “stăpânit” pe drept…

Ceea ce era al tău era aici în casă, erau la dispoziția ta tot timpul, dar tu niciodată nu ai avut nevoie de ele, în schimb fratele tău a avut nevoie de toate…

Fratele tău a venit zdrențos și avea nevoie să fie îmbracat și I-am dat roba… (uhhh)

Fratele tău, a venit “mort de foame” și I-am tăiat vițelul... (să recupereze anii când nu a mâncat decât roscoave).

Fratele tău a venit flămând după dragostea mea de tată, și I-am inelul de fiu…

Toate, absolut toate acestea erau aici cu tine, erau și ale tale, dar tu ai considerat că nu ai nevoie de ele; și atunci le-am dat la cel ce avea nevoie de ele. Toate erau aici în casa noastră, dar tu nu le-ai prețuit la justa lor valoare. Da, nu ai știut să apreciezi toți acești ani de protecție, grijă și dragoste care ți i-am dăruit gratis.

Mi-ai reproșat că mi-ai slujit ca un “rob”…Spune-mi cine ți-a spus să faci asta? Tu ești un fiu al meu,  tu ai dreptul să le moștenești prin pozitia pe care o ai și nu prin “slujire”, nicidecum prin “robire”…

Trăieste ca fiu, și nu ca rob…

…………………………………………………………………………………………

Tatăl nu a dat “ospățul” pentru că iubea pe fiul mai mic mai mult decât pe cel mare; ci pentru “bucuria reîntregirii familiei”.


……………………………………………………………………………

Prin pilda aceasta Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu a vrut să prezinte dragostea Tatălui ceresc prin prisma tatălui pământesc.

Despre multi taţi renumiţi vorbeşte Biblia. Am putea să ne uităm la ei şi să le urmăm exemplu. Unul singur însă este prezentat cu totul deosebit decât toţi ceilalţi; este Tatăl fiului risipitor. Vă veţi întreba ce a fost aşa de deosebit la el? A fost el mai credincios decât Avraam sau Moise sau oricare alt tată bun prezentat pe paginile Sfintelor Scripturi? În studiul pe care o să-l facem împreună vom afla că da. Acest tată a fost cu totul şi cu totul special. A fost un caracter special “construit” de Domnul Isus ca să-l “prezinte” pe Tatal Ceresc, pe Dumnezeu însuşi:A fost un tata identificat cu Dumnezeu.

Azi Tatăl ceresc se îndreaptă spre noi, fratele mai mare, și ne vorbește:

Tu crezi că a sluji lui Dumnezeu înseamnă: a face, a “robi”, dar adevărata dorința a Tatălui Ceresc este să avem o părtășie permanenta cu EL.

Cine ți-a spus că trebuie să-mi “robești” ca să-mi câstigi dragoste și aprecierea? Ori ai uitat că cea mai mare porunca este:”Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tau…să-L iubesti, nu să-I robești!

Ospățul pe care Tatal la început atunci cu fiul risipitor (cu primul), e încă “în toi” și acuma pentru toți cei ce se întorc acasă din lumea de păcat sau pentru cei ce stau la ușa “supărați și mânioși” pe cei ce sunt înlăuntru și pe tatăl…

Observatie:

Tatal nu l-a oprit forțat pe fiul mai mic să nu plece de acasa și nici pe fiul mai mare să intre la ospaț.

Tatal ceresc este acela care e gata să lase “ospățul” și să vină să te convingă pe tine să intri în el.

Pe cine mai reprezinta fratele mai mare:

- Partea din noi, căreia nu-I place când cineva (oricine) primește ceva pe “nemerit.”

- Partea din noi, care măsoară și cântărește fiecare faptă și valoarea ei.

- Partea din noi, care “judeca” cine trebuie să primească și ce anume (să primească).

- Partea din noi, care “veghează” ca nu cumva “cineva” să fie “overpaid” (plătit prea mult, apreciat mai mult decât mine).

 

CONCLUZIA:

În final, recunoaștem că fariseii ăi cărturarii, la fel ca fratele mai mare a avut aceași atitudine ostilă față de păcătoși. Față de oricare alții care nu gândeau ca ei, nu practicau același fel de religie ca ei. Fariseii și cărturarii erau totdeauna “mânioși și repulsivi” față de mesajul plin de dragoste a Domnului Isus pentru păcătoți.

Ca și fratele mai mare care a refuzat să intre la ospățul Tatălui cu fratele “risipitor”, tot așa ei refuză să intre în Împărăția Tatălui, oferita gratis de Domnul Isus, nu prin merite personale. Ei nu au putut înțelege ideea că păcătoșii (de orice fel și de oriunde), au aceeași parte în Împărăția lui Dumnezeu.

Ce o relatare extraordinară! Ce aplicații pentru noi! În parabolă există de fapt trei fii - ai observat? Există fiul mai mic care a fugit și s-a întors. Există fiul mai mare care era plin de amărăciune și resentimente. Și apoi, există cel de-al treilea fiu - Fiul lui Dumnezeu care spune această istorioară. El a părăsit casa Tatălui Său pentru a veni în țara îndepărtată a planetei Pământ pentru a muri pentru păcatele noastre. El nu era neascultător, El era ascultător până la moarte. Indiferent dacă sunteți ca fiul mai mic, sau ca fiul mai mare, sau chiar nu ați făcut parte din familia lui Dumnezeu.

Parabola neterminată? A intrat fratele mai mare până la urmă la masa de sărbătoare, sau a rămas afară în mîndria și mânia lui?

Dar tu? Ce faci? Vei intra la “masa iertarii și a dragostei Tatălui” data în onoarea celor ce se întorc la Tatal, sau vei rămâne afara unde este “noapte și scrâșnirea dinților”.

Și voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică, ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava!, adică „Tată! Romani 8:15 VDC

Mă rog ca Tătăl Ceresc să te convingă să alegi astăzi pe Fiul lui Dumnezeu ca Mântuitor al tău, și să începi să trăiești ca fiu și nu ca rob? Amin

 

Ioan Sinitean

 

 

 

Cultura

Binele din tot acest rau

on 25 Iunie 2020

Alaturi de cuvantul criza, pe care il auzim vehiculat foarte des, s-a lipit de v...

Sărbători Pascale 2020

on 12 Aprilie 2020

Anul 2020 ne pune la grea încercare, care este deopotrivă a trupului, a spiritu...

Bucovina - drumul de la Paradis la Infern

on 12 Aprilie 2020

Până recent, Bucovina și Suceava beneficiau de o reputație mediatică ireală, apr...

Un virus ce ne provoaca sa ne gandim altfel

on 11 Aprilie 2020

Multi dinte noi am dorit a fi agenti de schimbare si influenta dar nu am reusit...

Despre umanitatea amenințată

on 18 Martie 2020

Scenariul sumbru al pandemiei, avansând ca o veritabilă religie omniprezentă a m...

Ce să fac când mi-e frică

on 18 Martie 2020

In ultima vreme, informatiile ce abunda in jurnul nostru nu sunt din cele mai bu...

Politica

Socialismul democratic

on 16 Februarie 2020

Anul trecut pe vremea asta scriam despre socialismul inventat de Marx și Engels...

Hărțuit dar nu învins

on 16 Februarie 2020

Războiul continuă. Nu, nu este vorba despre războiul cu care suntem obișnuiți de...

Ura! Ura! Ura!

on 23 Ianuarie 2020

Sunt sigur că prima dată când ați citit titlul, v-ați dus cu gândul la mitinguri...

Filozofia, religia, stiinta si politica (11) – Nic...

on 23 Ianuarie 2020

Am afirmat în eseul anterior, în care am vorbit despre Renaștere, că Triada Nico...

Evreizarea Canaanului

on 25 Noiembrie 2019

Scriu acest articol, cu ceva emoții, la evenimentele petrecute săptămâna aceasta...

Schimbările Climatice și Escatologia

on 20 Iulie 2019

De peste 15 ani mă preocupă și am scris adesea la rubrica prezentă despre schimb...

Orașe SUA

Ce a făcut Trump pentru America?

on 28 August 2020

Cel puțin 100 de realizări pentru binele Americii Președintele Donald Trump a fo...

Gândirea ta Americă...

on 28 August 2020

Gândirea ta Americă, limpede în istorie A început să cadă în absurd și bizar, În...

Părinții Americii - Alexandru Hamilton

on 22 Iulie 2020

“Nu ma astept niciodata la un lucru perfect de la un om imperfect.” ~ Alexandru...

Life is a Peach - Dare Take a Bite!

on 25 Iunie 2020

“Artistul aparține operei sale, și nu opera artistului.” ~ Novalis In the Apolog...

Lumină și culoare - interviu cu pictorul Mihai Olt...

on 15 Mai 2020

“Artistul aparține operei sale, și nu opera artistului.” ~ Novalis 

Un nou normal

on 15 Mai 2020

Pentru început doar un “mic detaliu”: rata supraviețuirii COVID19 este de 98.54....

Meditatii crestine

Identitatea (33)

on 28 August 2020

Identitatea omului în Christos Domnul vis-a-vis de prietenie „Nu vă mai numesc r...

Trăiește ca fiu și nu ca rob

on 28 August 2020

“Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: “Iată, eu îţi slujesc ca un rob de at...

Salvarea de la bombele crizelor secolui XXI în exp...

on 22 Iulie 2020

ODATĂ CU ANUL 2020! CA URMARE A NECREDINȚEI „Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabi...

Fiicele Sarei

on 22 Iulie 2020

Un frumos exemplu de supunere fără teamă „Astfel se împodobeau odinioară sfintel...

Identitatea (31)

on 25 Iunie 2020

Identitatea omului în Christos Domnul vis-a-vis de judecată - (VI) Acesta este c...

Identitatea (30)

on 15 Mai 2020

Identitatea omului în Christos Domnul vis-a-vis de judecată - (V) La timpul de r...

Diverse

Mesajul de Paști al Președintelui TRUMP

on 16 Aprilie 2020

10 aprilie 2020 ora 12:09 PM (ora locală)PREȘEDINTELE:„Vă mulțumesc foarte mult...

Alegeri pentru Parlamentul României - 2020

on 02 Aprilie 2020

Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, ca...

CRIZA COVID-19 - Prelungirea VIZEI DE ȘEDERE ÎN SU...

on 19 Martie 2020

Toți cei interesați puteți accesa acest site unde veți găsi formularul și instru...

Permisul de conducere international

on 19 Martie 2020

Tipul de permis de conducere care se poate folosi în România dacă conducătorul a...

Pensionari români scutiți de impozit

on 18 Martie 2020

La primul forum media organizat de publicația RomanianTimes, sâmbătă 8 februarie...

O transformare tăcută dar puternică a SUA cu efect...

on 18 Martie 2020

Când președintele Statelor Unite Donald J. Trump amintește realizările de la pre...